Ce trebuie sa stiti si ascund guvernantii despre Programul Prima Casa

 In cadrul programului „Prima Casa”, dobanda Euribor la 3 luni + marja de risc a bancilor de 4% + costul fondului de Garantare nu trece de 5,7%. La un credit de 50.000 de euro, pe 25 de ani, suma tuturor dobanzilor si

 

comisioanelor se ridica la 41.718 euro.
• In momentul de fata, creditele ipotecare se pot accesa la dobanzi cuprinse intre 9 si 10,5%. Costul tuturor dobanzilor si comisioanelor pentru un credit similar luat in conditiile actuale este de 81.990 euro
• Diferenta intre costurile totale in cazul celor doua tipuri de creditare reprezinta un avantaj pentru clientul de pana la 49%, in functie de banca creditoare.

Sa economisesti peste 40.000 de euro este cu adevarat un avantaj, dar in spatele acestui program se ascund cateva probleme ramase nelamurite de oficialii guvernamentali.

In primul rand, prin acest program, Guvernul „mobilizeaza capitalul bancilor”. Ministerul Finantelor si statul nu platesc niciun leu, doar „garanteaza expres, neconditionat si irevocabil” ca va plati bancii „in integralitate” costurile creditelor accesate in cadrul programului in caz de neplata.

Guvernul nu are constituit un fond special pentru „Prima Casa„, miliardul de euro existand doar pe hartie in cadrul acestui program, in realitate el fiind alocat pentru alte cheltuieli.

Cu ce fond locativ ramane statul?

Dupa calculele ministrului de Finante, pentru acest program nici nu trebuie bani, in conditiile in care rata de neplata la creditele ipotecare si imobiliare a fost anul trecut de 0,18%. Chiar si in cazul cresterii de peste 20 de ori a numarului de clienti care intra in imposibilitate de plata, efortul financiar al statului s-ar ridica la cel mult 40 de milioane de euro, cel putin asa sustine Gheorghe Pogea.

In cazul in care 4% din clientii prinsi in programul „Prima Casa” ar fi executati din cauza ca nu isi mai pot plati ratele, Pogea sustine ca statul ar ramane cu un fond locativ de cateva sute de locuinte.

Fals, statul ramane doar cu banii dati. Prin lege, casele executate constituie creante la buget si trebuie valorificate prin vanzare. Pentru ca statul sa ramana cu aceste case, ele ar trebui sa fie cumparate de autoritatile locale, lucru imposibil in contextul legislativ actual. De ce? Pentru ca ANAF nu poate vinde locuintele decat in urma unei licitatii, la pretul cel mai mare, iar autoritatile locale nu pot cumpara decat la pretul cel mai mic, in urma organizarii de licitatii proprii.

Fiind vorba de licitatii distincte, pentru ca o locuinta executata in cadrul programului „Prima Casa” sa poata trece de la ANAF in administrarea unei autoritati publice locale este nevoie de cel putin un intermediar, iar asta poate insemna o cheltuiala in plus din bani publici.

Potrivit minsitrului de Finante, daca dupa 20 de ani de plata, proprietarul intra in imposibilitate de plata, statul plateste bancii diferenta pe care nu a mai putut sa o achite proprietarul. In 90 de zile de la data intrarii in imposibilitate de plata, ANAF scoate locuinta la licitatie, o valorifica, statul isi opreste banii dati bancilor, iar diferenta o da inapoi proprietarului.

Ministrul de resort nu a spus niciodata ce se intampla daca clientul nu mai poate sau nu mai vrea sa plateasca ratele dupa un an, dar putem presupune. Achita bancii soldul ramas plus un comison de rambursare anticipata de 3-4% (eliminarea sau modificarea lui nu este specificata in normele programului, deci consideram ca ramane cel aplicat in prezent de toate bancile); scoate la licitatie locuinta unde poate obtine pe ea un pret cu pana la 25-50% mai mic daca nu se vinde la prima sau a doua licitatie si apoi returneaza ratele platite de rau-platnic (probabil si avansul de 5). Nici nu mai are rost sa calculam cu cat ramane statul in urma acesti afaceri.

De la ce banca pot lua credit?

La un cost mediu pe locuinta de 50.000 de euro, plafonul de garantare acopera doar achizitia unui numar de 20.000 de locuinte, care vor fi repartizate pe banci. Potrivit ministrului de Finante, existe deja o banca comerciala care si-a manifestat interesul pentru o cota de 250 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca restul de 30 de banci (80% dintre institutiile de profil de pe piata autohtona vor sa intre in program) vor imparti intre ele diferenta pana la un miliard.

Impartirea se va face cel mai probabil in functie de cota de piata detiuta pe segmentul creditelor imobiliare, ceea ce inseamna ca va mai exista o banca cu o cota de garantare din partea statului pentru imprumuturi de 200 de milioane de euro, inca una cu 150 de milioane si alte doua sau trei cu cate 100 de milioane, iar restul de peste 20 vor avea alocata o cota de cel mult 10-15 milioane fiecare. Pe scurt, o banca mica va putea acorda in cadrul programului undeva la 250 de credite, ceea ce poate insemna in unele cazuri chiar un credit pe unitate o data la un an.

La un asemenea randament este greu de presupus ca vor ramane interesate de acest program prea multe banci mici, fiind posibil ca in definitiv doar 4 sau 5 banci mari sa mai acorde credite cu garantia statului.

Cine prinde rand la creditele garantate?

Daca in programul „Prima Casa” raman doar 4-5 institutii financiare, atunci nici conditiile de creditare nu vor diferi foarte mult de la o banca la alta. Cum toata lumea se va inghesui la aceleasi ghisee, bancherii vor decide cui acorda si cui nu credite in conditiile in care cu siguranta vor fi cu mult mai multe solicitari decat numarul creditelor care pot fi acordate.

In cadrul programului, la un grad de indatorare de 50%, o familie cu venituri de 2.500 de lei pe luna este eligibila pentru un credit de 50.000 de euro, bani cu care poti cumpara chiar si un apartament cu trei camere in unele localitati din tara. In prezent, pentru un credit similar este nevoie de un venit de 3.700 de familie. Dar o rata de 50% din venitul lunar este mai usor de suportat cand iti mai raman 1.850 de lei din salariu pentru celelalte cheltuieli, decat atunci cand trebuie sa te mai descurci doar cu 1.250 lei.

La inceputul lunii trecute, BCR, cea mai mare banca de pe piata locala, a anuntat restructurarea unui numar de 5.000 de credite imobiliare din cauza problemelor intampinate de clienti in plata ratelor lunare. Valoarea medie a acestor credite este de 40.000 de euro, semn ca cei mai expusi clienti la acest risc sunt tocmai cei cu venituri mici, care nu isi permit sa acceseze credite foarte mari.

In alta ordine de idei, daca vrei sa iti cumperi o locuinta de 80.000 de euro, nu te opreste nimeni, dar diferenta o pui din buzunar sau dintr-un credit suplimentar. Intre un client cu un venit lunar usor peste 2.600 de lei care cere 60.000 de euro la o dobanda de 5% si unul cu venituri de peste 4.000 de lei care cere doua credite, unul de 60.000 de euro cu 5% dobanda (prin programul „Prima Casa”) si inca un credit de 20.000 de euro la o dobanda standard de 10%, oare pe cine ar prefera banca?

Cat ajuta piata imobiliara?

Desi 20.000 pare o cifra mare, in realitate ea este foarte mica daca o raportam la numarul tranzactiilor imobiliare care se efectueaza chiar si in aceasta perioada de criza, cand piata este inghetata. Potrivit directorului general al Uniunii Nationale a Notarilor din Romania (UNNPR), Nicolae Liviu Popa, in primele patru luni ale anului curent s-au inregistrat la nivel national un numar de peste 100.000 de tranzactii imobiliare, majoritatea cu locuinte. Altfel spus, daca excludem tranzactiile cu terenuri si birouri, intr-un an de criza se tranzactioneaza aproximativ 200.000 de locuinte, de zece ori mai mult decat poate sprijini financiar statul.

In aceste conditii, programul nu contribuie cu aproape nimic la urnirea din loc a pietei imobiliare, ci ajuta doar bancile care mai ruleaza niste bani.

La aceste cifre este absurd ca in program sa fie incluse si locuintele aflate in stadiu de proiect. Pentru locuintele care urmeaza sa se construiasca, „banca va da solicitantului o promisiune unilaterala de creditare daca indepliniti conditiile, Fondul de Garantare da si el o promisiune de garantare care este valabila 18 luni. De ce? Ca sa fortam constructorul sa termine mai repede locuintele. In momentul cand locuinta este finalizata si s-a facut procesul verbal de receptie, promisiunea unilaterala a bancii si promisiunea statului de garantare se transforma intr-un contract de creditare. Clientul primeste banii, ii plateste constructorului si intra in posesia apartamentului”, a precizat Gheorghe Pogea in cadrul unei emisiuni televizate din urma cu cateva zile.

Aparent, nimic mai simplu, dar pentru a cumpara o locuinta off-plan ai nevoie sa dai un avans constructorului, care de regula este mult mai mare decat cel de 5% solicitat de banca. Diferenta pana la 20-25% din avansul pentru constructor trebuie sa-l dai din buzunarul propriu, deoarce banca nu iti da niciun ban daca nu are garantia statului, iar statul nu poate sa acorde o garantie de zeci de mii de euro pentru schita unei case.

Sa luam exemplul cel mai simplu: o persoana care vrea sa cumpere o locuinta intr-un ansamblu rezidential care tocmai s-a anuntat. Ce sanse are acesta sa obtina un credit? In ansamblul respectiv nu exista doar apartamentul pe care persoana noastra vrea sa-l cumpare, ci mai sunt alte cateva zeci sau chiar sute. Daca dezvoltatorul nu vinde in faza de off-plan 30-40% din apartamente, nici nu se gandeste sa se apuce sa construiasca in conditiile in care este criza si nimeni nu se hazardeaza sa cumpere o locuinta in aceasta perioada.

Sa presupunem ca se vor gasi suficienti doritori care sa obtina si promisiunea unilaterala a bancii ca vor primi creditul in momentul finalizarii. Creditele acestora raman blocate pentru o perioada de cel mult 18 luni, timp in care o persoana care vrea sa-si cumpere o locuinta finalizata prin acest program sa nu poata obtine un imprumut imobiliar daca banca si-a atins plafonul acordat de stat. Ce se intampla mai departe daca constructorul, din motive financiare, abandoneaza proiectul si nu mai ridica locuintele? Ce pot face dupa 18 luni cei care n-au prins un credit pentru o locuinta finalizata din cauza promisiunilor unilaterale de creditare pe care bancile le-au acordat pentru niste locuinte care nu exista?

20.000 de locuinte se regasesc in 40 de complexuri rezidentiale de dimensiuni medii, cate unul in fiecare judet al tarii. In aceste conditii este foarte usor sa blochezi proiectul Guvernului, chiar si fara sa iti propui expres acest lucru. Pe de alta parte, un om de afaceri ca Dinu Patriciu, care si-a intensificat investitiile in imobiliare in ultima perioada, sau orice alt afacerist cu putere financiara isi poate permite sa investeasca in cateva complexuri rezidentiale si sa antameze majoritatea celor 20.000 de credite.

Ziare

Plenul Camerei Deputaţilor a decis, luni, la propunerea PSD, să retrimită Legea berii la Comisia de buget-finanţe, actul normativ fiind trimis Parlamentului în 2007 spre reexaminare de către şeful statului.

Deputaţii s-au întrunit într-o scurtă şedinţă de plen, înainte de ultima şedinţă comună a Camerelor din această sesiune, pentru a tranşa cererea de reexaminare a Legii berii transmisă de şeful statului, care avea recomandare

de adoptare din partea Comisiei de buget, stabilind, cu unanimitate de voturi, retrimiterea actului normativ la comisie pentru completare.

Viceliderul grupului parlamentar al PSD Aura Vasile a cerut, de la tribuna Camerei, retrimitera actului normativ la Comisia de specialitate, pentru completarea cu un amendament depus de Ministerul Finanţelor.

„Această iniţiativă legislativă este una dintre puţinele iniţiative legislative care are şi un punct de vedere al Comisiei Europene pentru faptul că nu e ajutor de stat. Atunci când iniţiativa a fost făcută, această industrie era mai largă în România. Trebuie să mai facem o completare la această iniţiativă legislativă pentru a putea să cumulăm şi amendamentul Ministerului Finanţelor şi de aceea grupul PSD-PC propune retrimiterea la comisie”, a spus Aura Vasile.

Propunerea PSD a fost susţinută de reprezentanţii grupului parlamentar al PDL.

La rândul său, deputatul UDMR Lakatos Petru a spus că proiectul de lege a fost discutat în mai multe şedinţe ale Comisiei de buget-finanţe, anunţând că UDMR nu va vota raportul de adoptare.

„Nu avem un impact al acestor facilităţi fiscale asupra bugetului de stat. Comisia vrea să pună un punct la capătul acestei istorii nefericite de acordare retoractivă a unui sprijin pentru anumite firme, dar totuşi rămâne un suspans cum consideră UE – dacă acesta e ajutor de stat sau nu. Neprimind răspuns la această întrebare de bază şi având în vedere că noi dorim să sprijinim IMM-urile, dar sub altă formă, transparentă, noi vom vota împotriva adoptării propunerii făcute de preşedintele comisiei”, a apreciat Lakatos.

Legea berii a fost trimisă spre promulgare la 30 noiembrie 2006 şi prevede că se scutesc la plată obligaţiile fiscale restante la 31 decembrie 2003 şi dobânzile aferente, reprezentând accize, impozit pe profit şi TVA, datorate de IMM-urile din industria berii care au o capacitate de producţie mai mică de 200.000 hl/an şi care sunt, conform standardelor definte de legislaţie, „în dificultate”. Excepţie fac obligaţiile cu reţinere la sursă şi TVA datorat în vamă.

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului legea, la începutul lunii februarie 2007.

Plenul Senatului a adoptat, la sfârşitul lunii martie, cu 52 de voturi „pentru” şi 4 abţineri raportul favorabil la Legea berii, reexaminată la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu, însă senatorii nu au modificat aspectele sesizate de şeful statului în cererea de reexaminare

mediafax

Salariile în sistemul sanitar ar putea creste cu 35%, dupa modificarile proiectului Legii unice, fata de 75% cât era stabilit.

Personalul din sistemul sanitar se încadreaza, potrivit proiectului Legii unice, între coeficientul 1,35 pentru o infirmiera debutanta si 9 pentru un manager de spital cu peste 400 de paturi, astfel ca salariile în sistem ar fi

 putut fi cuprinse între 810 si 5.400 de lei. Daca un manager va avea un salariu de baza de pana la 5.400, fata de 6.900 de lei, un director medical va avea maximum 5.130 de lei. În spitalele care au sub 400 de paturi, un manager general va fi remunerat cu cel mult 5.040 de lei. Directorul medical va primi un salariu cuprins între 4.800 si 4.920. În serviciile de ambulanta, un manager general va avea un salariu între 5.160 si 5.400 de lei, directorul medical, între 4.890 si 4.920, în timp ce asistentul sef va avea un salariu cuprins între 3.630 si 3.750 de lei. Directorii centrelor de transfuzii sanguine vor avea salarii cuprinse între 4.740 si 4.800 de lei. În ceea ce priveste salariul de baza pentru personalul de specialitate medico-sanitar, un medic rezident anul I va avea 1.950 de lei. În schimb, pentru medicul stagiar a fost stabilit un coeficient de ierarhizare de 2,50, fata de 3,05, ceea ce înseamna ca salariul acestuia va fi de 1.500 de lei. Pentru personalul medical din unitatile de asistenta sociala, noua grila de salarizare prevede un salariu cuprins între 870 de lei si 3.192 de lei, în functie de vechime, pentru medicul primar, între 2.556 si 3.192, pentru medicul specialist, între 2.154 si 2.700. Cele mai mici salarii din sistemul sanitar sunt cele pentru personalul auxiliar, respectiv infirmiere si soferi.

 

gardianul

Criza se va resimti în agricultura cel mai mult la sfârsitul lunii septembrie si la începutul lui octombrie

Din momentul în care încep lucrarile agricole si pâna când primesc subventia la hectar, agricultorii pierd circa 30-40% din valoarea acestui ajutor, ca urmare a dobânzilor practicate de banci pentru creditele agricole

 

si a devalorizarii leului în raport cu euro. Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli (LAPAR), spune ca agricultorii sunt decapitalizati, piata cerealelor fiind cea mai afectata, având în vedere ca preturile primite de fermieri pentru recolta nu acopera costurile de productie. „Acum o luna pretul grâului urcase la 5.500 lei vechi/kilogram, iar acum este 3.600 la recoltare. La orz este la fel“, a precizat Radulescu. Potrivit acestuia, producatorii sunt dependenti de cei care depoziteaza cerealele, care ofera preturi mici pentru recolta agricultorilor si care actioneaza ca niste „samsari“. Totodata, Aurel Popescu, presedintele patronatului ROMPAN, a spus ca piata cerealelor se confrunta cu evaziunea fiscala, statul pierzand peste un miliard de euro din aceasta cauza. Popescu a dat exemplu judetul Teleorman, unde în momentul de fata sunt foarte multe masini cu numere de Constanta si Calarasi, care cumpara grâu „de la capul locului“ (de pe câmp) si care îsi permit sa achizitioneze cu 10% mai scump decât alte firme, pentru ca nu platesc taxe.

Ilie Sârbu propune reducerea TVA la 5% pentru alimente
Ca reactie la problema evaziunii fiscale pe care reprezentatii din sectorul panificatiei au ridicat-o, Ilie Sarbu, ministrul Agriculturii, a declarat ieri ca va propune în urmatoarea sedinta a coalitiei reducerea TVA pentru alimente la 5%. „Lunea viitoare, la  întâlnirea coalitiei, o sa pun problema transant si, daca nu se doreste, atunci trebuie sa ne hotarâm daca lucrul acesta… noi, ca partid social-democrat, mai putem sa acceptam lucrul acesta sau nu? Sau ne batem pentru alte teme care nu sunt relevante? Vrem sa o rezolvam, exista solutie, demonstram, practic, cu creionul pe hârtie, dar eu va promit sa avem acest punct de vedere împreuna cu Ministerul Finantelor, sa-l sustinem împreuna în guvern, sa demonstram ca, de fapt, câstigam din asta, nu pierdem“, a declarat Sârbu. Pe de alta parte, plata subventiilor pentru agricultorii care detin ferme de semisubzistenta va începe în circa doua saptamâni, pâna în prezent Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) primind solicitari de finantare pentru 6.000 de proiecte. Subventia acordata fermelor de semisubzistenta este de 1.500 de euro pe an, timp de cinci ani, pâna în 2013. „Fermierul face un business plan, de exemplu vrea sa-si modernizeze cotetul sau locul în care îsi depoziteaza furajele pentru animale, iar pe lânga subventia acordata anual de 1.500 de euro el primeste consultanta gratuita“, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz

 

gardianul

 

Recuperarea taxei de prima inmatriculare pe cale civila si nu contecincios administrativ

Către,

Judecătoria …………

Domnule Preşedinte,

 

 

Subsemnatul, ………………, domiciliat in …………….,

în contradictoriu cu

Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în Strada Apolodor nr. 17, sector 5, cod 050741,

Bucureşti,

formulăm prezenta

Cerere de chemare în judecată

prin care solicit instanţei, în baza art. 992-997 şi 1092 C. civ., să oblige Ministerul Finanţelor

Publice să îmi restituie contravaloarea taxei de primă înmatriculare, în cuantum de

………. RON, pe care am achitat-o, odată cu achiziţionarea unui automobil, din eroare şi forţat

de imperativul înregistrării la poliţie a automobilului pentru a putea fi pus în circulaţie.

Vă solicit să observaţi că am achiziţionat în cursul lunii …… anul…….. autoturismul …….,

fabricat în anul ………, iar pentru a-l înmatricula în România am fost obligat să plătesc o taxă de

primă înmatriculare în cuantum de ………….. RON.

Taxa a fost percepută în temeiul art. 2141-2143 C. fisc, fiind plătită prin chitanţa seria …… nr.

…….

Pe fondul cererii de chemare în judecată, se impune a se observa că taxa de primă înmatriculare

este ilegală,aceasta fiind percepută în baza unor texte legale inaplicabile în dreptul intern.

Potrivit art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, României îi revine obligaţia de a aplica cu

prioritate dreptul comunitar, în speţă art. 90 parag. 1 din Tratatul CE. Prevederile art. 2141-2143

C. fisc. sunt contrare prevederilor de la art. 148 alin. (2) din Constituţie, fiind abrogate implicit

din momentul aderării României la UE.

Ca urmare a efectului direct al art. 90 parag. 1 din Tratat, instanţa este datoare să constate că art.

2141-2143 C. fisc. nu mai pot fi considerate ca fiind in vigoare după aderarea României la UE.

Neputând fi aplicate în dreptul intern aceste reglementări, se impune concluzia că taxa specială

achitată pentru înmatricularea automobilului subsemnatului a fost încasată in mod ilegal, ca este o

plata nedatorata de subsemnatul si ca a fost plătit din eroare si în mod forţat, plata taxei fiind

singura modalitate de a putea pune în circulaţie maşina respectiva.

Aşadar, obligaţia de plată a taxei de primă înmatriculare este inexistentă.

Întrucât plata sumei de ……… RON a fost efectuată în temeiul unor prevederi inaplicabile si, de

altfel, neconstituţionale, devin aplicabile prevederile art. 1092 C. civ., conform carora „ceea ce s-a

plătit fără să fie debit este supus repetiţiunii”.

Doctrina de drept civil1 a stabilit că pentru a se naşte raportul juridic în temeiul căruia accipiensul va

fi obligat la restituirea către solvens a ceea ce a primit ca plată nedatorată, este necesară întrunirea a

2 condiţii:

A. Prestaţia pe care solvensul a executat-o trebuie să fi avut semnificaţia operaţiei juridice a unei

plăţi, să fie aşadar cu titlu de plată. Din câte se poate observa cu uşurinţă, raportul juridic ce este

dedus judecăţii în prezentul dosar îndeplineşte această condiţie. Plata a fost făcută în schimbul

chitanţei seria ……. nr. ……., suma de …….. RON intrând în contul trezoreriei Ministerului

finanţelor publice;

B. Datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile

dintre solvens şi accipiens. În speţa de faţă raportul juridic dedus judecăţii s-a născut din momentul

în care a fost efectuată plata, deoarece prevederile din Codul fiscal art. 2141-2143 sunt implicit

abrogate.

1 C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. III, Ed. All Beck, Bucureşti,

2000, p. 110.

Demonstrând că îndeplinim condiţiile pentru existenţa plăţii nedatorate, considerăm că pârâtul

Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia să ne restituie suma de ……… RON, întrucât prin

plata pe care subsemnatul a efectuat-o în contul acestuia, patrimoniul Ministerului Finanţelor

Publice s-a mărit pe seama patrimoniului subsemnatului, fără ca pentru aceasta să existe un temei

juridic.

În baza acestor considerente, vă solicit să dispuneţi restituirea sumei de …………. RON

ce a fost plătită cu titlu de taxă de primă înmatriculare, cu cheltuieli de judecata.

În drept, invocăm dispoziţiile art. 1092, art. 992-997 C.civ., precum şi dispoziţiile art. 90 din

Tratatul CE.

În probaţiune, înţelegem să ne folosim de proba cu înscrisuri.

Cu stimă,

 

piperea

 

Vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea s-a rugat de ministrul Radu Berceanu să-l păstreze în funcţie pe şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

„Domnul Dragnea m-a rugat să-l pun înapoi pe domnul Duică de la Compania Naţională de Autostrăzi”, a povestit, pe un ton relaxat, ministrul transporturilor, ieri, după şedinţa coaliţiei. „I-am spus că, dacă nu mai sunt

 

 tâmpit, atunci probabil că, fiind ceva mai puţin preocupat de chestia asta, o să-l pun pe domnul Duică înapoi”, a completat Berceanu ironic, cu referire la calificativul de „tâmpit” pe care Liviu Dragnea i l-a adresat. Ceilalţi directori demişi de ministrul transporturilor nu vor fi repuşi în funcţie şi nu au fost subiect în discuţiile de ieri din coaliţie. „Nu am vorbit nimic, doar de domnul Duică, de care m-a rugat dumnealui, personal”, a repetat Berceanu ca să fie clar cum Dragnea a intervenit pentru Duică.

Baronul de Teleorman se eschivează

Stânjenit de situaţia penibilă în care l-a pus Berceanu, Dragnea s-a eschivat de la comentarii, recunoscând indirect că a intervenit pentru Duică. Întrebat dacă Radu Berceanu a minţit spunând că a fost rugat să revină asupra demiterilor, Dragnea a răspuns: „Nu. Repet: nu mai vreau să comentez nimic pe acest subiect”. Atitudinea vicepreşedintelui PSD este în contradicţie cu declaraţiile sale războinice, făcute săptămâna trecută, imediat după ce Berceanu anunţase intenţia de a-i demite pe cei patru directori PSD.

„Dacă demiterile pe care le-a început domnul Radu Berceanu vor continua, vor avea o urmare firească din partea noastră: miniştrii PSD să-i demită pe toţi membrii PDL, inclusiv din instituţiile din judeţe”, se artăta ameninţător Dragnea. Pe de altă parte, decizia lui Radu Berceanu de a-l repune în funcţie pe Duică arată că demiterile celor patru reprezentanţi PSD au fost doar o demonstraţie de forţă, o replică la afirmaţia făcută de Dragnea în şedinţa Comitetului Executiv al PSD de la Turnu Măgurele, despre „tâmpitul de Berceanu”.

evz

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, drecretul de reînvestire a procurorului Doru Florin Ţuluş la şefia Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA.

De asemenea, preşedintele a semnat decretul pentru reînvestirea procurorului Carmen Gâlcă în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acelaşi timp, prin decretul semnat de preşedinte,
Laura Oprean a fost numită în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, procurorul Ion Alexandru a fost numit şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, din cadrul DNA.

Secţia pentru procurori a CSM a avizat favorabil, săptămâna trecută, propunerile făcute de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru ocuparea funcţiilor de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit procedurii, lista cu propunerile ministrului Justiţiei trebuie înaintată preşedintelui Traian Băsescu.

Sursa: NewsIn

Procurorul general Laura Kovesi a cerut preşedintelui declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale pentru Ovidiu Muşetescu

Ovidiu Muşetescu a fost preşedinte al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului şi membru al Guvernului între 2001 şi 2003.

Muşetescu este acuzat de abuz în serviciu. El mai este acuzat de subevaluarea acţiunilor de la S.C. ALRO S.A. Slatina şi S.C. ALPROM S.A.

Întrucât la data săvârşirii faptelor Ovidiu Muşetescu avea calitatea de membru al Guvernului, s-a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale.

Sursa: Realitatea TV

În perioada 1986-1989, fostul căpitan al naţionalei a dat nouă informări despre colegii săi de echipă

Marele fotbalist, căpitan al naţionalei şi al echipei FC Barcelona, cel votat de şase ori „jucătorul anului” în România (şi lista distincţiilor poate continua), era prezentat, în ultimii ani ai comunismului, într-o altă serie de epitete:

 mult mai concise şi transcrise în limbajul rece al  Securităţii.

 „Elementul cinstit, corect, disciplinat” fusese racolat de regim în ceea ce era prezentată ca fiind o cruntă bătălie de stopare a încercărilor „unor persoane din străinătate de a-i determina pe unii fotbalişti să-şi trădeze patria”.

Emil Săndoi, pe lista lui „Petrescu“

De-a lungul unei perioade de aproximativ trei ani, „numitul Popescu Gheorghe” a scris nouă rapoarte informative, printre cei vizaţi fiind fostul fotbalist şi actualul antrenor Emil Săndoi, dar şi fostul antrenor al „Craiovei Maxima”, Constantin Oţet.

Fără a împrăştia venin sau a da dovadă de vreun exces de zel, Gică Popescu a demonstrat însă, potrivit caracterizărilor făcute de cei care îi coordonau activitatea de informator, de „disciplină” şi „seriozitate”, fiind considerat garantul „unei colaborări sincere cu organele de Securitate”. „Adevărul”  prezintă dosarul personal al celui care, începând din 1986, a devenit, pe lângă fotbalistul Gheorghe Popescu, şi „colonelul Petrescu”.
Gheorghe Popescu (stânga) semna la Securitate cu numele „Petrescu“. La naţională juca în apărare alături de bunul său prieten, Dan Petrescu  Foto: Reuters

Discuţiile dintre organele Securităţii şi Gică Popescu datează din ultimele luni ale anului 1985. La 23 ianuarie 1986, locotenentul major Constantin Guţă şi ofiţerul coordonator Victor Veliscu întocmesc un raport cu propunere de recrutare a fotbalistului în calitate de colaborator.

În limbajul sec specific şi încropit în jurul unor clişee cu iz de paranoia, precum „exploatarea informativă a fotbaliştilor“  de la Universitatea Craiova de către „persoane interesate din străinătate“, cei doi propun să „creeze o reţea informativă cu posibilităţi concrete în rândul acestor sportivi“.

Primul nume lansat este cel al lui Gheorghe Popescu, selectat în urma „studiului şi verificării“, despre care se precizează că a fost deja contactat după câteva meciuri.

Planul de recrutare

În plus, avantajul nominalizării provenea şi din faptul că, potrivit celor doi securişti, Popescu furnizase un prim material încă din ­luna octombrie 1985, după o „întâlnire sportivă“ din străinătate. Tânărul fotbalist este caracterizat în continuare ca fiind „sociabil şi respectuos“, uneori timid, dar şi „amabil în relaţia cu organul de Securitate“.

Securistul Guţă explică apoi şi cum va decurge planul de recrutare: se va duce la locul unde este cazat fotbalistul, unde vor avea loc „discuţii plecând de la subiectele tratate în contactele anterioare“. „Varianta de retragere“, în cazul în care candidatul nu ar fi corespuns, se rezuma la următoarea frază: „Voi pretexta că ne-au interesat unele aspecte legate de deplasările din străinătate“.

Declaraţia olografă

„Varianta de retragere“ nu a existat însă. O lună mai târziu, la 20 februarie 1986, Guţă şi Veliscu precizează că s-au întâlnit cu Gheorghe Popescu şi că acesta „a avut o atitudine corespunzătoare, fiind de acord cu colaborarea“.

Cu aceeaşi ocazie, i s-a ­luat un angajament scris, completat cu un scurt instructaj privind modalitatea de colaborare şi cea de menţinere a legăturii. El a dat şi o declaraţie olografă cu numele persoanelor despre care se angajase că va oferi relaţii. Popescu devine colaborator cu acte la 25 februarie 1986. (La realizarea documentării acestui articol a colaborat şi „Miliţia Spirituală“)

„Baciul“ neagă acuzaţiile

Contactat de „Adevărul“, Gheorghe Popescu a negat orice colaborare cu Securitatea.

„Nu este vorba de nicio colaborare. Am înţeles că există şi nişte declaraţii care ar fi scrise de mine. Unele scrise cu carioca, altele la calculator, dar nu sunt ale mele. E ridicol! Dacă aceste note există, atunci cu siguranţă le-au făcut ei. Probabil au început să fabrice declaraţiile când au văzut că nu pot obţine nimic de la mine“, susţine ­Gheorghe Popescu, cel poreclit „Baciul“ de coechipieri.

Fostul căpitan al echipei naţionale de fotbal spune că a semnat doar o „hârtie banală“ la fel ca mulţi alţi sportivi.

„Înaintea unui meci internaţional a venit la mine unul dintre cei care se ocupau de echipă. Atunci m-au pus să semnez o hârtie banală, un fel de angajament că dacă văd că vine cineva să racoleze jucători să spun. Nu am spus nimic. Era ceva despre siguranţa naţională, iar astfel de hârtii au semnat mai mulţi sportivi. De atunci am fost încercat de mai multe ori, dar nu am cedat. Mă aştepta unul în faţa casei, în perioada când am jucat la Craiova, dar eu am fugit de acea persoană care mă urmărea zilnic. Dacă îl vedeam pe stradă traversam pe partea cealaltă“, a declarat Gheorghe Popescu.

 

adevarul

Plata online amenzilor

In perioada 1 ianuarie – 15 iunie 2009, numarul total al tranzactiilor desfasurate prin intermediul Ghiseului Virtual de Plati a fost de 1.923 (comparativ cu 744 tranzactii inregistrate in perioada similara a anului

trecut) din care 721 de tranzactii au fost realizate pentru plata impozitelor de venit, iar 1.202 pentru plata amenzilor de circulatie catre Primaria Municipiului Bucuresti. Pentru acelasi interval valoarea totala a tranzactiilor a fost de 554.386,57 RON din care 426.087,3 RON a reprezentat valoarea incasarilor pentru impozitele pe venit si 128.299,27 RON valoarea pentru plata amenzilor de circulatie.

Ce tipuri de plati pot fi efectuate prin Ghiseul Virtual?

In prezent, potrivit informatiilor disponibile pe www.ghiseul.ro, persoanele fizice pot achita online, la bugetul de stat, prin intermediul cardurilor bancare, obligatiile fiscale reprezentand impozit pe venit, plati anticipate cu titlul de impozit, regularizari aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorii aferente acestora, pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri din activitati comerciale;
b) venituri din profesii libere;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
d) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
e) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
f) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract;
g) venituri din activitati agricole;
h) venituri din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din salarii pentru care angajatii au obligatia stabilirii, declararii si platii impozitului pe venit

Grupul infracţional organizat coordonat de finanţatorul FC Argeş

„În perioada 2006 – aprilie 2009, inculpaţii Penescu Gheorghe Cornel, Făcăleaţă Liviu Ilie, Mincă Cristian, Pieca Gheorghiţă şi Gheorghe Constantin au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat care a

 

acţionat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracţiuni grave de corupţie prin care să obţină beneficii financiare sau materiale”, se arată într-un comunicat al DNA.

În rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie se specifică sarcinile membrilor, în funcţie de structura ierarhică. Astfel, Liviu Făcăleaţă, director al supermarketului PIC, avea atribuţii legate de arbitrajele echipei FC Argeş, deşi nu avea vreo calitate oficială în cadrul clubului, el ocupându-se de contactatea arbitrilor şi de remiterea banilor.

Preşedintele FC Argeş, Cristian Mincă, avea atribuţii legate de cumpărarea influenţie unor oficiali din cadrul FRF, Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat, iar fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, sprijinea acţiunile grupului prin delegarea arbitrilor solicitaţi de Penescu.

„Inculpatul F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) avea atribuţii legate de arbitrajele echipei F.C. A Piteşti şi, din dispoziţia inculpatului P.G.C (Cornel Penescu) a remis sume de bani în repetate rânduri arbitrilor delegaţi şi oficialilor din cadrul FRF. Acelaşi inculpat avea atribuţii legate de remiterea unor sume de bani către funcţionari publici, cum este în speţa noastră situaţia inculpatului L.D.C ( Cristian Libertatu), fost director al OPC Argeş. Deşi F.L.I ( Liviu Făcăleaţă) nu avea nici o calitate oficială în cadrul clubului de fotbal contacta arbitrii delegaţi de CCA din cadrul FRF. Contactarea acestora se realiza de regulă telefonic, după care stabilea cu aceştia întâlniri la intrările în municipiul Piteşti”, se arată în materialul de urmărire penală.

Procurorii mai spun că după desemnarea arbitrilor şi observatorilor, Cornel Penescu  îl trimitea pe Liviu Făcăleaţă să contacteze arbitrii respectivi, promiţându-le sume de bani pentru a favoriza echipa FC Argeş, aceştia fiind contactaţi, de regulă, în seara dinaintea partidei, la hotelul unde erau cazaţi, sau cu câteva zile înainte de disputarea meciurilor.

Tot în rechizitoriu se arată „inculpatul M.C. (Cristian Mincă), preşedinte al FCA SA, avea atribuţii în cadrul grupului legate de cumpărarea influenţei unor oficiali din cadrul FRF, pentru ca aceştia să-şi exercite influenţa în cadrul Comisiei de Disciplină sau Comisiei de Apel, ambele din cadrul FRF, pentru ca oficiali ai clubului să nu fie sancţionaţi sau sancţiunile să fie minime pentru abaterile săvîrşite şi care erau incriminate de Regulamentul disciplinar”.

Procurorii DNA precizează că Gheorghiţă Pieca, administrator la societăţile S.C. PIC S.A. şi Fotbal Club Argeş, „avea calitatea de trezorier al grupului infracţional organizat. În calitatea sa de administrator al S.C. PIC S.A, era la curent cu toate acţiunile întreprinse de grup, le sprijinea, prin punerea la dispoziţie a sumelor de bani necesare, remiterii cu titlu de mită sau cumpărare de influenţă. În calitatea menţionată anterior, acest inculpat ţinea o evidenţă strictă a sumelor remise, evidenţă ce a fost găsită pe un memory stick şi pe unitatea centrală a computerului utilizat de acesta”. În acele evidenţe paralele, Gheorghiţă Pieca menţiona cu exactitate destinaţia sumelor, după cum urmează: mita pentru oficialii FRF era menţionată «protocol FRF», mita pentru Comisia Centrală a Arbitrilor era menţionată «protocol CCA», mita pentru directorul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Argeş era consemnată prin menţiunea «protocol OPC», iar mita pentru arbitri, cât şi pentru observatorii delegaţi la partidele de fotbal ale echipei FC Argeş, era menţionată «protocol FCA»”.

În acelaşi rechizitoriu se precizează cum a sprijinit acţiunile grupului fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, Gheorghe Constantin. „Arbitrii erau ceruţi fie prin apeluri telefonice, fie prin sms-uri, iar în alte situaţii în urma unor întâlniri directe între cele două persoane. Mai mult decât atât, la percheziţia efectuată la domiciliul din Bucureşti al lui Gheorghe Constantin a fost găsită o listă ce cuprindea numele mai multor arbitrii agreaţi de Penescu”, este precizat în rechizitoriu. La audieri Gheorghe Constantin a recunoscut că acea listă i-a fost remisă de către Cornel Penescu, au precizat procurorii.

În încheiere procurorii DNA explică: „În ce priveşte beneficiul financiar, în cazul persoanelor care au beneficiat de mită acesta este indiscutabil, iar în ceea ce priveşte celelalte persoane acestea erau interesate în mod direct ca echipa de fotbal aparţinând FC Argeş Piteşti să ocupe un loc cât mai bun în clasamentul Ligii I R.TV, iar, în funcţie de poziţia în clasament, erau obţinute şi sumele de bani provenite din drepturile de televizare, administrate de LPF. În situaţia în care echipa se califica, în una din competiţiile organizate de UEFA, clubul urma să fie recompensat cu sume de bani provenind de la instituţia anterior menţionată”.

Procurorii DNA Piteşti i-au trimis în judecată, joi, pe Cornel Penescu, Gheorghe Constantin şi Florin Prunea, alături de alţi 11 inculpaţi, printre care cinci arbitri şi un observator federal, în dosarul corupţiei din fotbal declanşat la jumătatea lunii aprilie.

Sursa: NewsIn

Avocata Paula Iacob a fost recrutată de Securitate, în calitate de informator, iniţial, sub numele de „Gabriela”, în 1952

Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi „Gabriela”, apoi „Ioana”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori de fosta

 

 Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. „La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunţat la colaborarea cu „Gabriela” (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese „lămurirea unei lucrări”, iar menţinerea ei ca informator nu mai era de folos, având în vedere că, potrivit agenţilor de Securitate, citaţi de CNSAS, era „cunoscută ca un element ataşat regimului”. „În 1954, potrivit , au renunţat la colaborarea sa pentru că „, notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securităţi.

Apoi, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată de fosta Securitate, „pe baza sentimentelor patriotice”. De această dată, avocata a semnat un angajament cu numele „Ioana”. „Ulterior, la 20.02.1970, Securitatea Direcţia a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana”, se arată în documentele depuse de CNSAS.

Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât note scrise chiar de avocată, cât şi note ale agenţilor de Securitate redactate pe baza declaraţiilor acesteia.

Avocata Paula Iacob ar fi dat informaţii la Securitate despre angajaţi de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei verişoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe ori, arată CNSAS în acţiunea depusă în instanţă.

Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai multe ori pe o verişoară din Germania, care lucra la postul Europa Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de origine română, despre care ar fi furnizat informaţii.

Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soţul ei, în Germania, în toamna anului 1968. „În noiembrie 1968, am făcut împreună cu soţul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea”, ar fi scris Paula Iacob în una dintre notele informative date fostei Securităţi, potrivit dosarului din instanţă.

CNSAS a depus la dosarul de la instanţă şi alte documente din care reiese că fosta Securitate ar fi deschis „mapă de lucru” unei persoane care, din informaţiile oferite de avocată, „în toamna anului 1969 a întreţinut relaţii cu C.G, director adjunct al secţiei române a postului de radio Europa Liberă din Munchen”.

Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu poate fi „decât un dosar aranjat”. Avocata a recunoscut că a avut o verişoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că „asta e relaţia care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. – ofiţerilor de Securitate) ce aşteptau”.

Sursa: NewsIn

Scutiri fiscale pentru pensiunile turistice si agroturistice

111111111112Secretarul de stat in Ministerul Turismului Corneliu Popovici a declarat ca pensiunile turistice si cele agroturistice ar putea beneficia de scutiri de impozite

pentru a se dezvolta si sustine turismul rural, apreciind ca in aceste categorii se incadreaza 1.200. de unitati.

Popovici a spus ca Ministerul Turismului promoveaza un nou proiect de lege prin care sa imbunatateasca actualul cadru legislativ din domeniu, aratand ca, printre altele, vor fi create facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.

El a aratat ca proiectul legii prevede ca pensiunile turistice, agropensiunile turistice, dar si casa traditionala romaneasca, un nou concept de unitate de cazare promovat, vor fi scutite de impozite. Popovici a mentionat ca aceste facilitati fiscale vor fi acordate pe timp limitat. „Vrem sa cream facilitati astfel incat in doi, trei, patru ani, acestea sa aduca venituri si la bugetul local, si la bugetul de stat”, a spus Popovici.

Sursa: ZF

Cate credite poate sa dea fiecare banca pentru Prima Casa

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, va prezenta maine intr-o conferinta de presa ofertele bancilor care vor sa dea credite în cadrul programului Prima Cas?, precum si volumului alocat pentru fiecare banca participanta.

Pentru programul Prima Casa au depus oferte 20 de banci, in valoare totala de 1,45 mld. euro, peste plafonul de 1 mld. euro stabilit pentru 2009. Pentru incadrarea in plafon urmeaza sa se efectueze alocari pro-rata, proportional cu suma propusa initial de fiecare banca.

Bancile care au depus oferte sunt BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Romaneasca, Piraeus Bank, Leumi Bank, ATE Bank, Intesa San Paolo Bank, Credit Europe, OTP Bank, Unicredit, ING, Emporiki, Millenium Bank, Garanti Bank.Valoarea totala a ofertelor este de 1,45 mld. euro.

Sursa: RTV

“Prima casa” cu dobânzi la euro de pâna la cinci ori mai mari decât EURIBOR

Desi aparent programul Prima casa a fost conceput pentru a-i ajuta pe cei care nu au o locuinta, se pare ca adevaratii beneficiari vor fi marii dezvoltatori imobiliari care au ramas cu locuintele nevândute si bancile, 

 

care pot da credite cu o dobânda de aproape cinci ori mai mare fata de EURIBOR.

Potrivit ordonantei de urgenta prin care s-a legiferat programul Prima casa, costul creditelor în euro este calculat în functie de indicatorul pietei interbancare europene – EURIBOR pentru scadenta la trei luni, la care se adauga o marja de pâna la 4 puncte procentuale.

Ieri, EURIBOR cu scadenta la trei luni a fost de 1,14%. Daca se adauga cele patru procente permise de ordonanta se ajunge la o dobâna în euro de 5,14%, adica de aproape cinci ori mai mare fata de EURIBOR.

EURIBOR este un acronim de la  EURopean InterBank Offered Rate si este un indice de referinta independent, recunoscut international reprezentând rata dobânzii minime sau de baza comunicata de Banca Centrala Europeana pentru creditele acordate în euro de catre o banca  de prim rang unei alte banci de prim rang.

 

La creditele în lei, plafonul este calculat în functie de ROBOR, la care se adauga o marja  de 2,5 puncte procentuale.

ROBOR – Romanian Interbank Offer Rate  este rata medie a dobânzii solicitate de banci pentru depozitele în lei plasate pe piata interbancara.

Ratele dobânzilor de referinta ale pietei monetare interbancare ROBID/ROBOR sunt calculate zilnic, de catre Reuters ca medie aritmetica a ratelor de dobânda afisate de un numar de 10 banci comerciale.

Sursa: Capital

Proiectele de Cod Civil si Penal au fost adoptate de Parlament

Guvernul si-a asumat raspunderea pentru proiectele de Cod Penal si Cod Civil, luni, in doua sedinte comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Potrivit membrilor conducerii celor doua Camere ale Parlamentului, dupa

 

asumarea raspunderii Executivului, in cazul in care in termen de trei zile nu a fost depusa o motiune de cenzura, cele doua proiecte de coduri se considera a fi adoptate, urmand parcursul clasic al unei legi, relateaza Agerpes.Cele doua proiecte urmeaza sa fie depuse la Secretariatul General al Guvernului iar in termen de doua zile de la depunere, vor fi trimise spre promulgare presedintelui.

Desi inainte de asumarea Guvernului asupra celor doua proiecte liberalii anuntau depunerea unei motiuni de cenzura, acestia au spus, miercuri, ca renunta la aceasta procedura, neavand sustinerea UDMR.”In mod normal, noi ne-am pastrat pana in ultima clipa dorinta de a depune motiunea de cenzura. Din pacate, colegii nostri de la grupul parlamentar UDMR n-au dorit sa depuna o motiune de cenzura si ca atare grupul PNL singur nu o poate face”, a declarat viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputatilor, Eugen Nicolaescu.

Sursa: Ziua

Supermarketurile isi pastreaza colectia de taxe in 2009

Legea Codului de Bune Practici pentru comertul cu produse agroalimentare a fost aprobata de Senat, iar pana pe data de 1-15 octombrie va trece si de Camera Deputatilor”, ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei

Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Potrivit acestuia, Ilie Sarbu, ministrul agriculturii a promis, ieri, ca prevederile din aceasta lege atat de mult contestata de supermarketuri se vor aplica din luna decembrie, iar efectele se vor vedea pe facturile cumparatorilor incepand cu anul viitor. De asemenea, la insistentele agricultorilor, Sarbu a recunoscut ca nu sunt sanse ca anul acesta TVA-ul la produsele alimentare sa fie redus la 5%, chiar daca prin aceasta masura preturile din sector ar stagna, sau chiar s-ar diminua, s-ar reduce evaziunea fiscala si ar veni mai multi bani la bugetul de stat

 

gardianul

Scandalul Mită în arbitraj a subţiat serios rândurile în prima grupă valorică a arbitrilor.

Realitatea TV a intrat în posesia unui document redactat de DNA, din care reiese că 8 arbitri sunt învinuiţi în dosarul care a dat peste cap fotbalul din România. Cei 8 au fost audiaţi de mai multe ori de procurori.

Lajos, Martiş, Danşa, Lucian Dan, Caia, Roşu, Toderici şi Tripa sunt învinuiţi oficial de DNA. Singurii arbitri care au calitate de martori sunt Demetrescu şi Dumitrescu

„Ştiam că după lotul acesta mai urmează alt lot, probabil că or să mai fie şi alţii”, a declarat Ionuţ Lupescu.

Cei 8, împreună cu inculpaţii Bogaciu, Corpodean şi Savaniu, au fost opriţi de la delegări şi vor vedea la televizor meciurile din sezonul viitor.

„E datoria celor de la CCA să găsească arbitri tineri, să promoveze arbitrii tineri, să-i crească şi să-i educe aşa cum trebuie”, a mai spus directorul general al FRF.


Sursa: Realitatea TV

Numărul băncilor înscrise la programul Prima Casă a fost de 20

Cele 20 de bănci care au depus oferte sunt BCR, BRD-SocGen, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Bank Leumi, ATEbank, Intesa Sanpaolo

Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, Unicredit Ţiriac Bank, ING Bank, Emporiki, Millennium Bank şi Garanti Bank.

După ce a suferit un stop stop cardio-respirator în locuinţa sa, cântăreţul american, supranumit „regele muzicii pop”, a murit la vârsta de 50 de ani

Institutul medico-legal din Los Angeles a confirmat decesul lui Michael Jackson. Cel care a anunţat serviciul de urgenţe 911 a fost un frate al artistului. „Fratele meu, legendarul rege al muzicii pop, Michael Jackson, a

 

murit joi, 25 iunie 2009, la ora locală 2.26 p.m. Se crede că a suferit un stop cardiac la el acasă. Cu toate acestea, nu se ştie cauza morţii sale până când nu vor fi cunoscute rezultatele autopsiei.”, a declarat Jermaine Jackson.

Înainte să anunţe decesul, Los Angeles Times relata că starul pop a fost dus de urgenţă la un spital din Los Angeles de către un echipaj de pompieri paramedici, care l-au găsit fără suflare când au ajuns la domiciliul cântăreţului. Cotidianul afirma că paramedicii au făcut manevre de resuscitare cardiopulmonară la faţa locului, apoi au dus pacientul la centrul medical UCLA.

Michael, în vârstă de 50 de ani, urma să revină pe scenă luna viitoare pentru o serie de concerte. Primul urma să aibă loc la Londra la 13 iulie. El a efectuat în acest scop o serie de repetiţii în ultimele două luni. 

Michael Joseph Jackson s-a născut la 29 august 1958. Al şaptelea membru al familiei Jackson, a debutat în cariera muzicală de la vârsta de 11 ani ca membru al formaţiei The Jackson 5 şi a început cariera solo în 1971 în timp ce era încă un membru al grupului. 

Cunoscut ca şi Regele Muzicii Pop, în următorii ani, cinci dintre albumele sale solo au devenit cel mai bine vândute albume din întreaga lume. La începutul anilor 1980, el a devenit o figură dominantă în muzica pop şi primul artist Afro-American la MTV. Popularitatea video-urilor lui difuzate la MTV, cum ar fi „Beat It”, „Billie Jean” şi Thriller a transformat muzica video într-o formă de artă şi un instrument de promovare ajutând relativ un nou canal la faimă.

Cu un scenariu de muzică şi clipuri video Michael Jackson a popularizat o serie de tehnici de dans complicat fizic, ca robotul şi moonwalk-ul.

Michael Jackson a strâns şi a donat milioane de dolari pentru cauze umanitare. Deşi el a fost acuzat pedofilie în 1993, ancheta penală a fost închisă din cauza lipsei de dovezi şi Michael Jackson nu a fost acuzat. El a fost căsătorit de două ori şi tatăl trei copii minunaţi, care a provocat mai multe controverse. În 2005, Michael Jackson a fost judecat şi absolvit de încă un abuz sexual.

realitatea

Domeniul de vânătoare al lui Țiriac va fi scos la licitaţie

Ministerul Agriculturii va organiza o licitaţie prin care va atribui 44 de domenii, inclusiv fondul de vânătoare de la Balc, Bihor, la care a renunţat, în acest an, Ion Țiriac

Licitaţia va porni de la 3.819 €, tariful la care Țiriac a primit dreptul de gestiune în 2005. Afaceristul a renunţat la domeniul de la Balc după ce legislaţia a fost modificată şi taxa anuală a ajuns la 300.000 €.

 

libertatea

Noul regulament de admitere la UMF Iaşi prevede că studenţii români au posibilitatea să nu dea examen dacă plătesc o taxă de 5.000 de euro pe an.

Votat în unanimitate, la începutul anului universitar, în Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Gr. T. Popa” din Iaşi, regulamentul de admitere la facultate a provocat reacţii aprinse printre

 

 studenţi şi profesori.

Decizia care le dă dreptul viitorilor studenţi ai UMF Iaşi să urmeze cursurile facultăţii fără să dea examen de admitere cu condiţia să plătească o taxă anuală de 5.000 de euro e considerată nepotrivită, chiar dacă există universităţi în lume cu acelaşi sistem.

Textul Metodologiei concursului de admitere iunie 2009 spune clar: „Cetăţenii din ţările menţionate mai sus (inclusiv cetă ţenii români, ai statelor membre ale Uniunii europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene – n.r.) care nu doresc să susţină concursul de admitere sau care nu au reuşit, prin concurs de selecţie de dosare, pot urma studiile în aceleaşi condiţii cu studenţii pe cont propriu valutar, după obţinerea avizului din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, taxa de şcolarizare fiind stabilită de Senatul UMF la începutul anului universitar”.

 

evz

Operaţiune de amploare a ofiţerilor DGA, la Constanţa.

În prezent, atât la domiciliile celor reţinuţi, cât şi la sediul Poliţiei Rutiere au loc peste 50 de percheziţii.Reţinuţii sunt acuzaţi că, în perioada în care şi-au desfăşurat activitatea, au cerut mită mai multor şoferi pentru a nu-i

 

sancţiona în momentul în care au fost opriţi în trafic. 

Ancheta vine în urma unor alte operaţiuni de asemenea anvergură care au avut loc în Iaşi şi în Argeş.

„S-au făcut mai multe anchete interne cu privire aceste activităţi”, a declarat, la Realitatea TV, Cristian Dancu, şeful Poliţiei Rutiere Constanţa. Comisarul-şef a asigurat, însă, că activitatea Poliţiei Rutiere Constanţa nu este afectată, în acest moment, de desfăşurarea anchelor.

Potrivit lui Dancu, cei care fac obiectul acestei activităţi sunt agenţi, nu şi ofiţeri. Mai mult, „un agent nu poate decât să facă respectivele constatări în stradă. Dosarul se soluţionează după aceea, de către lucrători desemnaţi”, potrivit explicaţiilor date de Cristian Dancu.

„Interesul este al tuturor, şi anume să curăţăm sistemul de astfel de practici”, a completat comisarul-şef, asigurând, totodată, că „toate informaţiile pe care le primim sunt verificate”.

Cu toate acestea, „activitatea nu se putea face fără complicitatea conducătorului auto„, a conchis şeful Poliţiei Rutiere Constanţa.

În momentul de faţă, cei 45 se află la locul percheziţiilor. În cazul în care procurorii vor decide reţinerea lor, învinuiţii pot merge la Tribunalul Constanţa unde un judecător va decide dacă acestora li se vor elibera mandate de arestare.

Sursa: REALITATEA.NET

Ce venituri sunt necesare pentru creditul la “Prima casa”

În marile orase din tara, ponderea ratei pentru ,,Prima casa“ în salariul mediu, în cazul apartamentelor vechi cu doua camere, face ca acest program sa fie accesibil doar familistilor.

Românul mediu nu-si poate lua prima casa singur decât în Bucuresti, si în acest caz cu indulgenta din partea bancilor. În marile orase din tara va trebui sa aplice pentru un credit împreuna cu sotia/sotul. Motivul este simplu: bancile accepta un grad de îndatorare de 50-60%. Salariile medii din judetele României nu permit acest lucru, astfel ca românul mediu care doreste sa-si cumpere un apartament cu doua camere în capitala judetului în care locuieste va avea nevoie de înca un salariu pentru a-si achizitiona mult dorita locuinta.

Am ales apartamentele cu doua camere deoarece acestea reprezinta cel mai cautat produs de pe piata imobiliara.

Cel mai mare salariu mediu este în Bucuresti, iar locuintele cu doua camere din Capitala nu sunt mai scumpe decât cele din Craiova, Cluj sau din Constanta. Pretul mediu al unui apartament cu doua camere dintr-un cartier al Capitalei este de 50.000 de euro.

Cele mai ieftine apartamente cu doua camere sunt în Brasov. În cartiere precum Steagul sau Tractorul, pretul mediu al unei astfel de locuinte este de 35.000 de euro. Prin programul „Prima casa“, bancile pot cere pentru creditele în euro o dobânda efectiva ce nu poate depasi cu mai mult de 4% dobânda medie europeana (EURIBOR). În prezent, DAE ar fi de maximum 5,28%. Avansul minim este de 5%, deci în acest caz se vor plati 1.750 de euro. Pentru un credit pe 30 de ani de 33.250 de euro s-ar ajunge la o rata de 182 euro/luna, potrivit calculatorului portalului conso.ro. Conform unui studiu publicat de cotidianul ,,Business Standard’’, salariul mediu în judetul Brasov în anul 2008 a fost de 1.130 de lei, adica 269 de euro, deci rata ar fi 67% din venit. „În cadrul proiectului «Prima casa» vor trebui atent monitorizate evaluarile locuintelor, întrucât exista posibilitatea ca evaluarea sa fie umflata, astfel încât cumparatorul sa se mai aleaga cu un «credit de nevoi personale», suma provenita din diferenta creditului si cea a sumei platite pe casa“, ne-a spus Zoltan Haller, manager în cadrul agentiei imobiliare Zoltim Trading.

Apartamentele cu doua camere sunt ieftine si în cartierele din Iasi. În zone precum Nicolina, Tatarasi sau Podul Rosu, acestea costa 40.000-45.000 de euro. Deci putem vorbi despre un pret mediu de 42.500 de euro. Pretul este pe masura veniturilor. În judetul Iasi, salariul mediu a fost în 2008 de 1.075 de lei, adica 255 de euro. Avansul pe care-l va plati cumparatorul va fi de 2.125 de euro, deci va face un credit de 40.375 de euro. În cazul unui credit prin „Prima casa“ s-ar ajunge la o rata lunara de 221 de euro, deci cu putin mai mica decât venitul (86% din el), ceea ce înseamna sanse aproape zero la credit. si în Timisoara, apartamentele cu doua camere sunt mai ieftine decât în Capitala. Pretul mediu pentru o astfel de locuinta din acest oras este de 48.000 de euro. „Apartamente de doua camere la un pret mediu de 48.000 de euro pot fi gasite în cartiere timisorene precum Calea sagului, Calea Girocului, Calea Lipovei, precum si în zona Circumvalatiunii, toate cartiere decente“, ne-a spus Aurel Vid, directorul agentiei imobiliare Sovida.

Clientul va trebui sa achite un avans de 2.400 de euro. Pentru un credit de 45.600 de euro prin programul Guvernului s-ar ajunge la o rata lunara de 250 de euro.

Sursa: Cotidianul

Concediul pentru sarcina si lauzie s-a prelungit cu 168 de zile

Plenul Senatului a decis astazi, cu 79 de voturi pentru, o abtinere si un vot împotriva prelungirea concediului pentru sarcina si lauzie de la 126 de zile calendaristice la 168 de zile calendaristice.

Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie pe o perioada de 168 de zile calendaristice, perioada în care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile calendaristice înainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 105 de zile calendaristice dupa nastere.

Initiatorii, parlamentarii PDL Iulian Urban si Mihaela Popa au initiat propunerea legislativa cu scopul de majora concediul de sarcina si lauzie de la 126 de zile calendaristice la 168 de zile calendaristice. Urban a precizat ca oricum normele impuse prin propunerea sa sunt adoptate deja si cerut de Uniunea Europeana.

Guvernul a transmis ca nu este de acord cu propunerea legislativa pentru simplul motiv ca initiatorii nu au amendat legea care reglementa situatia, anume cea care adopta OUG 158/2005, ci Legea 19/2000.

Sursa: RTV

RCS&RDS a fost dat in judecata si i se cere falimentul de catre Unita Turism Holding

Lantul hotelier Unita Turism este detinut de omul de afaceri german Josef Goschy si este in prezent cel mai mare ca numar de camere din Romania. Unita Turism Holding detine 27 de hoteluri, din care cinci hoteluri de 4

 stele, sase de 3 stele si restul de 2 stele, in 15 locatii printre care Mamaia, Olimp, Cluj-Napoca, Deva, Targu-Mures sau Lacu Sarat. Capacitatea totala de cazare a retelei hoteliere depaseste 3.500 de camere si 7.000 de locuri in restaurante si baruri. Cele mai importante proprietati sunt hotelurile Amfiteatru, Belvedere si Panoramic din Olimp si Amiral si Comandor din Mamaia.

Goschy a declarat in luna mai ca doreste sa vanda cateva hoteluri si terenuri, in valoare estimata de el la 20 milioane euro, pentru a-si finanta unele investitii.

RCS&RDS a raportat venituri de 700 milioane de dolari in 2008, potrivit estimarilor anterioare facute de reprezentantii companiei. Compania a contractat in 2007 unul dintre cele mai mari credite private din tara, in valoare de 550 mil. dolari, de la un consortiu bancar.

 

dailybusiness

Top 10 companii intrate in insolventa de la inceputul anului

Compania Nationala a Metalelor Pretioase si Neferoase Remin Baia Mare ocupa primul loc in acest top, cu un capital social de 103,13 mil. lei. Compania a incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 23,3 mil. lei (6,98

 

mil. euro) si pierderi de 60,13 mil. lei (18,02 mil. euro), potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finante.

Remin Baia Mare avea in 2007 un numar de 678 de angajati.

Petromservice (PSV Company) se plaseaza pe locul 2 in topul marilor companii care au intrat in insolventa de la inceputul anului, cu un capital social de 92,53 mil. lei.

Cele mai recente date disponibile, respectiv din 2006, indica o cifra de afaceri de 1,17 mld. lei (332 mil. euro) si un profit net de 2,89 mil. lei (820.000 euro). In 2006, inainte de vanzarea principalului de activitate (servicii petroliere) catre Petrom, PSV Company avea 15.573 de angajati.

Fotbal Club Timisoara, ocupanta locului 3, are un capital social de 62,29 mil. lei si in 2007 numara 66 de angajati. Compania de pe Bega a inregistrat in 2007 pierderi de 37,76 mil. lei (11,3 mil. euro) si o cifra de afaceri de 4,46 mil. lei (1,35 mil. euro).
Pe locul 4 in topul firmelor intrate in insolventa se plaseaza producatorul de bauturi alcoolice Euroavipo Grup din Posta Calnau, Buzau, cu un capital social de 55,5 mil. lei.

Euroavipo Grup a incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri 91,98 mil. lei (27,56 mil. euro) si o pierdere de 6,04 mil. lei (1,8 mil. euro). Producatorul de coniac Unirea, rachiu Hanul Ars, lichior Sao, vodca Sankt Petersburg si gin Bartender’s avea 196 de angajati in 2007.

Unicom Osys, membra a Unicom Holding, specializata in productia de usi si ferestre din lemn stratificat cu geam termopan, ocupa locul 5 in clasament, cu un capital social de 21,53 mil. lei.

In 2007, firma a raportat cu 11 angajati pierderi de 1,95 mil. lei (584.000 euro) la venituri de 584.000 lei (175.000 euro).

Meteo Urban, firma specializata in dezvoltare si promovare imobiliara, conform datelor de la Ministerul de Finante, se situeaza pe locul 6 in topul celor mai mari firme intrate in insolventa, cu un capital social de 20,84 mil. lei.

Ocupanta locului 7, Hervis Sports and Fashion apartine de grupul austriac Spar si este specializata in comercializarea de articole sportive, ca Nike si Puma.

In anul 2007, cand s-au deschis primele magazine Hervis Sports din Romania, compania a inregistrat cu 25 de angajati o cifra de afaceri de 7,52 mil. lei (2,25 mil. euro) si pierderi de 2,05 mil. lei (614.000 euro).

Arin Stanescu, reprezentantul administratorului judiciar al Hervis Sports and Fashion, a precizat ca procedura de insolventa deschisa impotriva companiei este suspendata, dupa ce aceasta a facut recurs la Curtea de Apel Bucuresti. (UPDATE 22 iunie Reprezentantii companiei Hervis Sports and Fashion au precizat ca intre timp recursul a fost castigat, hotararea de insolventa fiind anulata definitiv si irevocabil).

Producatorul de ape minerale si bauturi racoritoare Ram Prod Moroeni, din judetul Dambovita, este a opta mare companie dupa valoarea capitalul social care a intrat in insolventa de la inceputul anului.

Ram Prod are un capital social in valoare de 13,49 mil. lei si in 2007 a inregistrat cu 15 angajati pierderi de 643.000 lei (193.000 euro), la o cifra de afaceri de 1,63 mil. lei (488.000 euro).

Piata de Gros din sectorul 4 al Capitalei ocupa locul 9 in clasament, cu un capital social in valoare de 12,53 mil. lei. In 2007, firma a inregistrat, cu 113 salariati, pierderi de 16,3 mil. lei (4,88 mil. euro) la o cifra de afaceri de 6,94 mil. lei (2,08 mil. euro).

Beyler SA, unul dintre cei mai mari producatori de usi metalice din Romania, este a zecea companie dupa valoarea capitalului social intrata in insolventa de la inceputul anului.

Producatorul de usi, cu un capital social de 11,1 mil. lei, a incheiat anul 2007 cu afaceri de 59,65 mil. lei (17,87 mil. euro), profit net de 712.000 lei (213.000 euro) si 648 de angajati.

 

 

dailybusiness

electrice Banattika SRL, cu sediul central in Timisoara, a cerut in instanta deschiderea procedurii de insolventa la societatea Fotbal Club Rapid

Fotbal Club Rapid are o datorie de 108.000 lei (25.500 euro) catre firma Banattika SRL.Creanta reprezinta un rest de plata dintr-o factura fiscala din iulie 2008, in valoare de 297.000 lei, rezultata din cumpararea

 

Rapid a unor grupuri generatoare, au precizat avocatii.

dailybusiness

Reprezentantii Serviciului pentru aplicarea Legii 10/2001 din Primaria Capitalei au depus in 2009 aproape o mie de dispozitii de retrocedare, alte 1.474 de dosare fiind în stadiul de analiza si solutionare.

In primele sase luni ale acestui an au fost emise 919 dispozitii de retrocedare. În 2008, Primaria Capitalei a solutionat un numar de 1.719 de dosare, iar in prezent 1.474 de dosare se afla în comisie pentru analizare.

Potrivit autoritatilor municipale, anul acesta au fost înregistrate un total de 43.091 de cereri de retrocedare privind aceasta lege, pâna în prezent fiind emise un numar de 11.929 de dispozitii care stipulau restituirea în natura a unor imobile si aplicarea unor masuri reparatorii. De asemenea, au fost respinse 3.298 de cereri, 240 au fost declinate, Primaria Capitalei neavând competenta în solutionarea lor, iar pentru un numar de 20 de cazuri s-a dispus schimbul de terenuri.

Sursa: Gardianul

Au fost depuse 14 proiecte în cadrul Programului Operational de Pescuit

Un numar de 14 proiecte au fost depuse, din data de 11 mai pâna în prezent, pentru Programul Operational de Pescuit (POP), cu o valoare totala de 224,5 mil. lei si cu o valoare eligibila de 171,9 mil. lei, potrivit datelor furnizate

 

 NewsIn de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA).
Astfel, au fost depuse noua proiecte pe masura 2.1 privind “Investitiile productive în acvacultura” cu o valoare de 151,1 mil. lei, din care eligibila 123,9 mil. lei, si cinci proiecte pe masura 2.6  privind “Investitiile în procesare si comercializare” cu valoare totala de 73,4 mil. lei, din care eligibila 47.9 mil. lei.
În cadrul Programului Operational de Pescuit pot fi depuse proiecte pentru masurile 1.3 – “Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate”, 1.5 – “Compensatii socio-economice – Actiunea: Achizitionarea pentru prima data a unei nave”, 2.1 – “Investitii productive în acvacultura”, 2.6 – “Investitii în procesare si comercializare”.
Potrivit programului, fondurile europene vor putea fi alocate, pâna în 2013, pe cele cinci axe, astfel: pentru adaptarea flotei de pescuit vor putea fi acordate fonduri totale de 13,3 mil. euro, din care 75% fonduri UE, pentru acvacultura -140 mil. euro, pentru masuri de interes comun – 40 mil. euro, pentru dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti -100 mil. euro, iar pentru asistenta tehnica -14,3 mil. euro.

Axa acvacultura include masuri de sustinere pentru dezvoltarea de ferme de acvacultura, dezvoltarea de unitati de procesare, modernizarea pescuitului prin construirea sau modernizarea de adaposturi si ambarcatiuni, îmbunatatirea calitatii produselor din pescuit prin echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vânzare si dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Sursa: Curierul National

OUG privind introducerea pasapoartele biometrice, adoptata de Camera Deputatilor

Deputatii au adoptat marti, cu 206 voturi pentru, 13 voturi împotriva si 13 abtineri, Ordonanta de Urgenta care reglementeaza introducerea pasapoartelor biometrice.

Ordonanta de Urgenta a primit raport de admitere cu amendamente din partea a trei comisii de specialitate ale deputatilor sesizate în fond, respectiv Comisia pentru aparare, cea pentru politica externa si cea pentru drepturile omului.

La dezbateri, secretarul de stat al Ministerul Administratiei si Internelor,  Radu Stancu, a precizat ca valabilitatea pasaportului electronic va fi de 5 ani pentru copiii care au depasit vârsta de 6 ani si, respectiv, 3 ani pentru cei care nu au împlinit 6 ani.

OUG privind pasapoartele biometrice a avut un parcurs sinuos. Deputatii au retrimis la comisii, la 10 iunie, pentru a doua oara, Ordonanta de Urgenta, la cererea deputatului PSD Aura Vasile, care a reclamat faptul ca raportul asupra actului normativ nu a fost semnat de presedintii tuturor Comisiilor sesizate în fond.

Liberalul Mihaita Calimente a declarat ca presedintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Paun, nu a semnat raportul, considerând ca nu s-a întrunit cvorumul necesar în cadrul sedintei pentru adoptarea documentului. Deputatul PNL a adaugat ca votul majoritar al comisiilor a fost favorabil raportului, dar ca nu se doreste adoptarea proiectului pentru ca nu exista bani pentru implementarea programului de introducere a pasapoartelor electronice. “Am înteles de la reprezentantii MAI, ca pentru implementarea acestui program nu sunt bani. Deci nu sunt bani si dorim sa mai tinem în rezerva proiectul, pâna când vor fi banii necesari, e vorba de aproximativ  45 milioane euro” a spus Calimente.

Sursa: RTV

cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.)

DISPUNE: Respinge ca nefondate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţii Ratcu Cristian, Vîrlan Marius şi Lazăr Alin. Obligă pe fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariu avocat oficiu în cuantum de 300 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei. Cu recurs în 24 ore de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2009.

La fel sunt toate dosarele respinse

 

 

32 de scoli de soferi si instructori independenti din Bucuresti au fost amendati de Consiliul Concurentei cu peste 1,5 milioane lei

32 de scoli de soferi si instructori independenti din Bucuresti au fost amendati de Consiliul Concurentei cu peste 1,5 milioane lei (aproximativ 360.000 euro) pentru ca ar fi participat la o intelegere de tip cartel pe piata

serviciilor de scolarizare auto.

 

consiliulconcurentei

Poliţia e somată de firma giurgiuveană Ager Leasing să onoreze contracte de 100 de milioane de euro pentru autospeciale BMW, Mercedes şi 841 de super-Loganuri

Poliţia Română este presată de firma giurgiuveană Ager Leasing să plătească 420 milioane de lei (100 de milioane de euro) în baza contractelor încheiate anul trecut, pentru achiziţionarea a circa 3.000 de maşini – între care şi

celebrele Logane de 70.000 de euro bucata. Conducerea actuală a Poliţiei încearcă să tragă de timp, arătând că vistieria e goală din pricina crizei şi cere o renegociere a sumei de plătit. Firma de leasing rămâne fermă pe poziţii, refuzând să accepte mai puţin decât s-a angajat contractual fosta conducere a Poliţiei. Conform unor surse din conducerea Poliţiei, chestorul Petre Tobă, şeful Inspectoratului General al Poliţiei, este vizitat aproape zilnic de reprezentanţii Ager, care solicită preluarea maşinilor şi plata sumei datorate.

Doi chestori – căzuţi la datoria de 100 de milioane

 

gandul

 

După doar trei săptămâni de viaţă, fiul cel mai mic al afaceristului Silviu Prigoană şi al Adrianei Bahmuţeanu a încetat din viaţă.

Conform unor surse medicale de la Spitalul Polizu, decesul a fost înregistrat în noaptea de duminică spre luni. Se pare că organismul băieţelului, născut prematur la doar 7 luni de sarcină şi cântărind 900 de grame, nu a putut

rezista. De altfel, medicii au fost tot timpul rezervaţi în ceea ce priveşte şansele de viaţă ale micuţului, însă părinţii au sperat că acesta se va înzdrăveni.

 libertatea

Evaziune fiscală de aproximativ 500.000 de euro pe zi!

Conform unui taximetrist, 90% dintre cei care au un asemenea apart de taxat folosesc metoda „maimuţa”. Metoda a fost prezentată în cadrul emisiunii Realitatea te priveşte.

Aparatele de taxat folosite de taximetrişti trebuie testate şi avizate metrologic.

„Din păcate, nu cunosc această situaţie. Dacă este posibilă modificarea acelor aparate, aşa cum aţi arătat dumneavoastră, vom investiga această situaţie şi vom lua măsurile care se impun conform legii”, a declarat Dumitru Ovidiu, reprezentant al Biroului Român de Metrologie Legală.

Noi, împreună cu Poliţia, încercăm să reducem numărul acestor sisteme de eludare a platei taxelor şi impozitelor”, a declarat Ion Dedu de la Direcţia Transporturi şi Drumuri a PMB.

Sursa: REALITATEA.NET

Se modifica Legea învatamântului 84/1995

3333333332Universitatile acreditate fara calificativul “grad de încredere ridicat” vor putea organiza mastere.Plenul Senatului a aprobat reexaminarea OUG 89/2008 prin

care se modifica Legea învatamântului 84/1995, Comisia de învatamânt a Senatului aducând, alaturi de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, mai multe amendamente care flexibilizeaza sistemul de organizare a programelor de masterat.

Unul dintre amendamentele principale, se refera la faptul ca, Universitatile acreditate, care se supun periodic evaluarii institutionale, vor avea dreptul de a organiza studii universitare de masterat, fara obligativitatea, asa cum prevedea OUG initial, de a obtine, în urma evaluarii de catre Agentia Româna de Asigurare a Calitatii pentru Învatamântul Superior (ARACIS), calificativul “grad de încredere ridicat”.

Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu a explicat ca prin amendamentele aduse OUG 89/2008, aceasta “capata o înfatisare asteptata si care aduce beneficii sistemului de învatamânt superior”.

Sursa: RTV

Cum se face constatarea amiabila de accident

222222222222222222222

Noua procedura prin care soferii vor scapa de agentii de politie în cazul accidentelor usoare si de cozile în fata birourilor de politie va fi instituita, începând de la

1 iulie, de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).
 
Constatarea amiabila de accident se va face în baza unui formular, în care partile implicate trebuie sa descrie modul în care s-a produs incidentul, datele personale ale soferilor, datele automobilelor implicate, precum si numele companiilor la care si-au asigurat masina. Pentru rezolvarea reparatiilor, conducatorii auto trebuie sa trimita „conventia” asiguratorului RCA cu care a semnat o polita.

„O alternativa la procedura actuala”

CSA anunta ca, de la 1 iulie, aceasta constatare devine o alternativa la procedura actuala în care accidentul era constatat de agentii de politie. Mai mult, tamponarile care intra în categoria rezolvarii fara drumuri la „Accidente usoare” sunt cele survenite pe teritoriul tarii, în care exista doar pagube materiale si în care sunt implicate doua autovehicule. În cazul în care soferii nu ajung la o întelegere, pot trece în formular numele martorilor, urmând ca specialistii firmelor de asigurari sa stabileasca vinovatul.

Conducatorii auto trebuie sa depuna acest formular în 24 de ore de la producerea accidentului pentru a obtine de la firma de asigurari un document de reintroducere în circulatie a masinii. Cei care au înaintat formularul de constatare amiabila nu mai au obligatia de a se prezenta la politie în vederea redactarii documentelor de constatare.

Sursa: EVZ

Locuintele din Bucuresti nu pot intra in Programul “Prima casa”

Numai locuintele noi din provincie au preturi suficient de mici pentru a putea fi incluse în programul guvernamental.Foarte putini dezvoltatori imobiliari au vândut apartamente cu TVA de numai 5%.

Dezvoltatorii imobiliari nu vad în programul guvernului „Prima casa” un ajutor destinat lor, dar îl privesc ca un instrument de dezghetare e pietei imobiliare, în special pentru cei care detin deja un apartament si urmeaza sa-l vânda pentru a-si cumpara o locuinta noua. „Guvernul nici nu s-a gândit sa ne ajute pe noi, ci populatia, pentru a-si putea îndeplini nevoia unei locuinte. Pentru dezvoltatorii care construiesc, acest plan este mai putin de ajutor pentru ca apartamentele noastre nu ajung la acest pret. Cu 60.000 de euro nu poti cumpara un apartament nou, într-o zona buna”, ne-a declarat Shimon Gallon, directorul general al Globe Trade Center (GTC) România, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari prezenti pe piata autohtona.

Locuinte noi la 1.000 de euro pe mp

Majoritatea proiectelor în curs de finalizare din Capitala au preturi ce ajung si chiar depasesc 1.500 de euro pe metrul patrat (mp) construit. Spre exemplu, în proiectul Asmita Gardens, un mp construit costa 1.650 de euro plus TVA, în proiectul Vivenda Residencias un mp costa 1.370 de euro plus TVA, iar în complexul Odyssea Residential preturile sunt de 1.450 – 1.540 de euro pe mp plus TVA. Alti dezvoltatori s-au adaptat pietei si au ajuns cu tarife de 1.000 de euro pe mp. Chiar si asa, pretul total al unei locuinte depaseste limita de creditare de 60.000 de euro prin programul guvernului din cauza supafetelor mari. „Marele ajutor al acestui program este pentru cei care vor sa-si cumpere apartamente mici, de mâna a doua”, ne-a mai declarat Gallon. Din toamna anului trecut, pe segmentul apartamentelor vechi s-a înregistrat o scadere de aproape 50% a preturilor cerute de proprietari, iar analisti din piata spun ca doritorii se vor orienta catre acest tip de locuinte. Din cauza crizei, oferta de locuinte noi se reduce: din cele 15.000 de unitati anuntate în vestul Capitalei, mai mult de jumatate dintre ele au fost anulate.

Sursa: Gandul

Principalele prevederi din proiectele noilor coduri

11111111116Premierul Emil Boc a prezentat astazi, la asumarea raspunderii Guvernului pe Codurile Penal si Civil, principalele noutati din cele doua proiecte,

 mentionând introducerea unor noi infractiuni, reglementarea dreptului la viata, sanatate si demnitate si garantii suplimentare pentru clientii bancilor.

Boc a declarat ca proiectul Codului Civil reglementeaza pentru prima data drepturi precum cel la viata, la sanatate, la integritate, la viata privata si la demnitatea persoanei, dar si respectul memoriei persoanei decedate.

Proiectul de Cod Civil legifereaza institutia logodnei, sotii vor putea opta pentru regimul comunitatii legale sau pentru separatia bunurilor, iar în ceea ce priveste divortul, Codul introduce doua noi proceduri de divort, mai rapide: divortul pe cale administrativa si cel prin procedura notariala – acestea fiind posibile doar daca sotii nu au copii minori si ambii sunt de acord cu divortul.

Noile norme mai prevad ca pot fi ipotecate si bunurile mobile, nu doar cele imobile, si sunt introduse noi tipuri de contracte speciale, precum contractele de comision, de consignatie, de expeditie, de transport, de agentie, de intermediere, de antrepriza, de depozit si cel hotelier. Sunt reglementate totodata distinct contracte specifice mediului bancar – contul bancar curent, depozitul, facilitatea de credit si închirierea casetei de valori. Astfel, Codul introduce garantii suplimentare pentru clientii bancilor, cum ar fi obligatia de a informa clientul periodic cu privire la evolutia contului sau.

Pentru o serie de contracte sunt propuse solutii de protejare a partilor semnatare de eventualele abuzuri. Prin urmare, pentru contractul de locatiune se aplica titlul executoriu la expirarea termenului, fiind astfel reglementata situatia în care locatarul refuza sa restituie bunul dat în locatiune.

În ceea ce priveste proiectul Codului Penal, premierul a spus ca noul act normativ introduce o pedeapsa complementara – interzicerea dreptului de a se apropia de locuinta, de locul de munca, scoala sau de alte locuri unde victima desfasoara activitati sociale.

Proiectul reglementeaza totodata raspunderea penala a minorilor, prin aplicarea cu prioritate a masurilor educative neprivative de libertate, iar cele privative de libertate devin exceptii si se vor aplica doar pentru infractiuni grave sau pentru infractiuni multiple.

Sursa: RTV

Ce modificari importante aduce Codul civil in zona de business

Una dintre cele mai importante modificari pentru mediul de business in privinta noilor norme este inglobarea Codului comercial in Codul civil si introducerea unor noi norme care nu au existat pana in prezent in legislatia

 

civila.

1. Codul civil introduce in dreptul civil roman institutia trustului (fiducia) – operatia juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi catre unul sau mai multi fiduciari. Calitatea de constituitor poate fi avuta de orice persoana fizica sau juridica, insa calitatea de fiduciar a fost limitata la institutiile de credit, societatile de servicii de investitii financiare, societatile de asigurare si de reasigurare.
2. Pentru prima oara in legislatia romaneasca noul Cod civil introduce reglementari generale privind administrarea bunurilor altuia. Aceste reglementari se vor aplica in fiecare situatie in care nu exista reglementari speciale.
3. La capitolul “obligatii” noul cod renunta la diviziunea traditionala in raporturi civile si raporturi comerciale si se consacra diferentieri de regim juridic in functie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati in raportul juridic obligational.
4. Mecanismul incheierii contractelor este analizat prin prisma conceptelor consacrate de oferta si acceptare, fiind insa avansate si alte solutii. Noua reglementare consacra solutia irevocabilitatii ofertei de a contracta, care se bazeaza pe faptul ca, de cele mai multe ori, oferta lansata destinatarului are in spate negocieri si discutii, in raport cu care orice razgandire din partea ofertantului nu poate fi privita decat ca inexistenta.
5. In privinta viciilor de consimtamant, noutatile sunt semnificative. Numai “eroarea esentiala” va deschide calea unei actiuni in anularea contractului.
6. Dispozitiile care privesc efectele contractului propun solutii noi: stramutarea riscului in contractele translative de proprietate odata cu predarea bunului, reglementarea expresa a impreviziunii si altele.
7. Atat in raporturile civile, cat si in cele comerciale a fost adoptata solutia acordarii unui termen suplimentar debitorului, urmarindu-se obtinerea unei executari voluntare a obligatiei.
8. O noutate priveste “neexecutarea obligatiei de a face”; creditorul nu mai este obligat sa ceara incuviintarea instantei pentru a trece la executarea silita.
9. O modificare importanta priveste momentul de la care incep sa curga dobanzile moratorii in cazul obligatiilor banesti: daunele moratorii curg din ziua scadentei.
10. Codul civil reglementeaza si contractul de cont curent, contul bancar curent si alte contracte bancare.
 

Sursa: ZF

Guvernul îşi angajează, astăzi, răspunderea pe cele două Coduri – Penal şi Civil

Este pentru prima oară când Guvernul Boc recurge la varianta angajării răspunderii pe proiecte legislative, acest demers stârnind, din momentul în care a fost prezentat ca soluţie de adoptare mai rapidă pentru Coduri, reacţii

 negative atât din partea unor parlamentari, chiar membri ai partidelor aflate la guvernare, cât şi a societăţii civile.

Mai mult, măsura Guvernului ar putea fi întâmpinată de o moţiune de cenzură, liderii opoziţiei manifestându-şi intenţia de a recurge la un asemenea gest. Liberalii susţin că experienţa guvernamentală a PNL a demonstrat că metoda angajării răspunderii pe proiecte legislative este greşită, cu referire la pachetul pe reforma Justiţiei, asumat de Cabinetul Tăriceanu în 2005.

Pe de altă parte, au existat şi reprezentanţi ai PSD care au privit cu reticenţă procedeul angajării răspunderii Guvernului pe cele două Coduri, mai ales în contextul în care raportul Comisiei Europene cu privire la România ar putea fi amânat până în septembrie, iar argumentul urgenţei adoptării pachetului legislativ nu se mai justifică.

O ordonanţă de urgenţă controversată, adoptată la începutul lunii iunie, a stârnit noi reacţii defavorabile asumării guvernamentale pe Coduri. Potrivit unui comunicat al CRJ transmis la momentul respectiv, Guvernul ar dori, prin reglementările OUG 61, „să scape basma curată încercând fentarea legii în materia elaborării, promovării şi angajării răspunderii în faţa Parlamentului în materia proiectelor de Cod Civil şi Cod Penal prin modificarea, respectiv abrogarea unor texte de lege incomode”.

Varianta angajării răspunderii guvernamentale pentru pachetul legislativ ce vizează Codurile a fost lansată, ca variantă „provizorie”, de preşedintele Traian Băsescu, la şedinţa de bilanţ a CSM de la începutul anului, subiectul suscitând apoi repetate discuţii în interiorul coaliţiei de guvernare.

Premierul Emil Boc a susţinut, la finalul şedinţei de Guvern din 10 iunie, că Guvernul a decis să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului asupra celor două acte normative menite „să modernizeze legislaţia românească” şi a remis Parlamentului două scrisori în acest sens, vizând Codul Penal, respectiv Codul Civil.

Conducerea Parlamentului a decis lunea trecută ca asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Penal şi pe Codul Civil, în forma rezultată din dezbaterile din Comisia specială, să aibă loc în data de 22 iunie, pentru preluarea amendamentelor urmând a fi organizată o şedinţă de Guvern.

„Luni (22 iunie-n.r.), în şedinţă comună Senat-Camera Deputaţilor, în prezenţa primului-ministru, acesta, în numele Guvernului, îşi va asuma răspunderea, separat în două şedinţe consecutive, orele 16:00 şi orele 17:00, pe cele două proiecte de lege privind Codul Civil şi Codul Penal”, a explicat chestorul Senatului, Ioan Chelaru.

Totodată, până pe 18 iunie, parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente pe cele două proiecte legislative. Amendamentele parlamentarilor vor fi analizate, astăzi, într-o şedinţă a reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, iar Guvernul va adopta forma finală a Codurilor în urma unei şedinţe, la ora 13:00.

Parlamentarii au depus 32 de amendamente pentru Codul Penal şi Codul Civil. În afară de PNL, toate formaţiunile politice parlamentare au depus în total 32 de amendamente, modificând atât aspecte de formă, cât şi de fond ale unora din cele 3.110 articole ale celor două Coduri juridice, pe care Guvernul îşi va asuma, astăzi, răspunderea.

În cazul Codului Penal, care are 446 de articole, au fost transmise Guvernului 10 amendamente, iar la unele din cele 2.664 de articole ale Codului Civil au fost aduse 22 de amendamente.

Cinci senatori de la PD-L, PSD şi UDMR au depus un amendament la proiectul de Cod Penal prin care stabilesc abrogarea, la 1 septembrie 2009, a Codului elaborat în 2004 de Rodica Stănoiu, pentru a soluţiona, astfel, eventualul conflict de temporalitate generat de intrarea în vigoare a acestei legi, care a fost prorogată de mai multe ori.

Sursa: NewsIn

Guvernul a introdus abuziv impozitul forfetar

Guvernul a modificat abuziv Codul Fiscal, prin introducerea impozitului forfetar din acest an, cu toate ca, legal, noile prevederi nu puteau intra în vigoare decât cel mai devreme la 1 ianuarie 2010. Constatarea este facuta

de institutia Avocatului Poporului, care va sesiza Parlamentul în legatura cu acest abuz.

„Prof. univ. dr. Ioan Muraru a decis sesizarea Parlamentului în legatura cu neconcordanta semnalata dintre art. 32 din OUG nr. 34/2009 si dispozitiile art.4 alin (2) din Codul fiscal”, a declarat pentru Gândul Simina Gagu, consilier al Avocatului Poporului. La art. 4 alin. (2) din Codul Fiscal se precizeaza negru pe alb ca “orice modificare sau completare la prezentul cod intra în vigoare cu începere din prima zi a anului urmator celui în care a fost adoptata prin lege”. si totusi, ordonanta 34/2009 privind “rectificarea bugetara pe 2009 si masuri financiar fiscale”, care la articolul 32 instituie impozitul forfetar, a fost adoptata pe 11 aprilie 2009 si a intrat în vigoare la 1 mai, la nici o luna de la publicare.

Parlamentul a adoptat ordonanta, prin Legea 227/2009, nepublicata, iar Curtea Constitutionala si-a dat girul legii. Conflictul legislativ creat nu mai poate fi solutionat decât în Justitie, prin calea contenciosului administrativ sau tot de Parlament, care va fi sesizat de Avocatul Poporului. Initial, institutia decisese sa amâne sesizarea oficiala a Parlamentului pâna în 2010, când îsi va publica raportul de activitate pe 2009. Apoi, în urma întrebarilor cotidianului Gândul, Ioan Muraru, Avocatul Poporului, a decis sesizarea Parlamentului printr-un raport special.

Sursa: Gandul

Instantele tergiverseaza solutionarea dosarelor, motivand ca nu au bani pentru citarea partilor

Potrivit Codului de procedura civila, “comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura (inclusiv citatiile) se face, din oficiu, prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin

 

agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul”.

Judecatoria Slobozia refuza efectuarea procedurilor de citare pentru a determina Guvernul sa aloce sumele necesare desfasurarii activitatii, au declarat pentru “Gardianul” surse judiciare, instanta motivand ca “procedura de citare nu s-a realizat datorita lipsei fondurilor banesti”. Potrivit Codului de procedura civila, “comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura (inclusiv citatiile) se face, din oficiu, prin agenti procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul”. Normele de procedura prevad insa si alte modalitati de citare. “In cazul in care comunicarea potrivit alineatului 1 nu este posibila, aceasta se face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea acestuia”, prevede articolul 86 aliniatul 3 din Codul de procedura civila. Sursa citata a explicat pentru “Gardianul” ca instanta poate apela astfel la e-mail sau telefax pentru a indeplini procedura de citare.

“Partea care a avut cunostinta de termenul fixat de la sedinta anterioara se prezinta degeaba, deoarece cu cealalta parte nu a fost indeplinita procedura de citare datorita motivului aratat si, astfel, instanta stabileste un nou termen pana la care sa fie indeplinita aceasta procedura, dar fara ca sa se stie cu certitudine daca vor face rost de bani”, ne-a spus sursa citata. “Indiferent cat de dura este pretinsa lipsa de bani a instantelor, procedurile de citare pot si trebuie aduse ca atare la indeplinire, nu numai pentru a nu fi pusi degeaba pe drumuri justitiabilii, dar mai ales pentru a se asigura cursul constant al unei judecati fara perturbari nemotivare”, a declarat sursa citata. “Se pare ca, prin acest procedeu inventat, bine cunoscut si acceptat pana la nivelul Ministerului Justitiei, instantele urmaresc numai sa forteze mana Executivului sa le satisfaca pretentiile banesti”, este de parere aceeasi sursa.

Sursa: Gardianul

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a decis eliberarea lui Mihai Chiţac din penitenciar pentru o lună de zile.

La termenul de marţi, judecătorii au primit un document emis de Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti, din care reiese că Mihai Chiţac a fost programat pentru a fi operat în 22 iunie.

Pe data de 16 octombrie 2008, judecătorii instanţei supreme i-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu şi pe Mihai Chiţac la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Potrivit unei expertise medicale, medicii legişti au propus, în cazul în care Mihai Chiţac acceptă intervenţia chirurgicală de revascularizare miocardică, „întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de două luni, de la data când este programat pentru internare, pentru realizarea intervenţiei chirurgicale (interval de timp care include şi perioada de convalescenţă postoperatorie)”.

gandul

Cum se stabilesc tarifele de cazare pe litoralul românesc?

Pentru a-i determina pe hotelieri să reducă tarifele, Ministerul Turismului a decis ca unităţile de cazare de pe litoral să funcţioneze pe durata sezonului turistic, adică 1 mai – 30 septembrie. „Am reglementat acest lucru în

 

speranţa micşorării de către hotelieri a preţurilor practicate pe litoralul românesc“, a declarat ministrul Elena Udrea. Deşi turoperatorii sus­in că unităţile de cazare nu au crescut tarifele, iar mulţi hotelieri se laudă cu tarife şi oferte „de criză“, la faţa locului preţurile de recepţie sunt mai mari faţă de cele din 2008. Reprezentanţii hotelurilor dau vina pe turoperatori, care ar fi impus comisioane chiar şi de 20%, deşi marja de profit a unităţilor de cazare poate fi de 15% – 30%.

Cum se stabilesc tarifele de cazare pe litoralul românesc? „Încă există obişnuinţa (printre hotelieri, n.red.) de a face preţul uitându-se la concurenţă“, explică Paul Mărăşoiu, preşedintele firmei de consultanţă Peacock Hotels. Practic, se merge pe ideea „dacă pot să vând camera cu 100 de euro, de ce să o dau la 80 de euro?“, sperându-se că astfel se vor recupera în două–trei luni şi banii pentru perioada în care hotelul nu funcţionează. 

Ca şi în alţi ani, locurile de cazare de pe litoralul românesc se vând la preţuri greu de justificat. Întrebaţi asupra calculelor care stau la baza stabilirii tarifelor pentru acest sezon, hotelierii au fost extrem de reticenţi în a oferi explicaţii. Cu mici excepţii. Să luăm exemplul hotelului Aurora din Mamaia, clasificat la două stele, unde o noapte de cazare costă 280 de lei (67 de euro). „Din acest tarif, 70% reprezintă cheltuielile cu camera (196 de lei), restul, 84 de lei (30% – n.red.), este profitul pe camera respectivă“, a arătat, pentru Capital, Dumitru Carabaş, directorul de vânzări al unităţii, menţionând că mare parte a cheltuielilor constituie plata utilităţilor şi salarizarea.

capital

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru a-i cerceta pentru fals intelectual, pe Victor Alistar

Astfel, ANI a sesizat, vineri, Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru a face cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual a lui Victor Teodor Alistar, precum şi cu privire la comiterea

 infracţiunii de fals intelectual de către soţia sa, Lavinia Nicoleta Ciută, informează, vineri, ANI.

Totodată, ANI a cerut cercetarea pentru complicitate la fals intelectual a Getei Lepădatu şi a Ioanei Tănase, desemnate să asigure implementarea prevederilor legale privind declarațiile de avere și de interese la nivelul Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

ANI s-a sesizat din oficiu, în baza adresei transmise, conform Legii 144/2007, cu modificările şi completarile ulterioare, de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu privire la nerespectarea prevederilor legale referitoare la completarea şi depunerea declaraţiilor de avere, a mai multor persoane care nu şi-au depus declaraţiile de avere şi interese în termenul legal de 15 zile de la încheierea activităţii în cadrul instituţiei.

În urma verificărilor, s-a constatat că Victor Alistar nu a respectat prevederile legale privind regimul juridic al declarațiilor de avere și de interese, iar, potrivit art. 52 din Legea nr. 144/2007, „nedepunerea declaraţiei de avere şi a declaraţiei de interese în termenele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă şi declanşarea din oficiu a procedurii de control”.

Victor Alistar a fost, în perioada 12 octombrie 2001 – 1 martie 2009, expert (funcţionar public) în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, având conform prevederilor art. 39, alin. 1), pct. 29 din Legea nr. 144/2007, cu modificările şi completarile ulterioare, obligaţia declarării averii şi a intereselor.

Raporturile de serviciu cu instituţia menţionată, au încetat, prin acordul părţilor, în 1 martie, potrivit ANI.

În acest context, Victor Alistar a fost sancţionat contravenţional pentru nerespectarea prevederilor art. 42, alin. 3) din Legea nr. 144/2007, cu modificările şi completările ulterioare şi, respectiv, înştiinţat, în 9 iunie, cu privire la declanşarea procedurii de control, conform prevederilor art. 52 din acelaşi act normativ.

Din analiza singurei declaraţii de avere şi de interese depusă de către Alistar şi datată în 3 iunie şi a datelor, respectiv a documentelor solicitate pentru clarificarea aspectelor ce fac obiectul procedurii de control, conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 144/2007, a rezultat că datele cuprinse în declaraţia de avere a acestuia şi cele din ultima declaraţie de avere (din 11 iunie) a soţiei acestuia, lavinia Ciută, prezintă o serie de neconcordanţe.

Astfel, la rubrica „II. Bunuri Mobile”, Victor Alistar menţionează un anutoturism marca Kia, an de fabricaţie 2006 şi un autoturism marca BMW, an de fabricaţie 2003, în timp ce la aceeaşi rubrică din propria declaraţie de avere, soţia acestuia, Lavinia Ciută menţionează doar autoturismul marca Kia, an de fabricaţie 2006, fără să facă vreo menţiune referitoare la autoturismul BMW, an de fabricaţie 2003.

La rubrica „V. Datorii”, Alistar menţionează o datorie la BCR Leasing, contractată în anul 2006 şi scadentă în anul 2011, în valoare de 16.500 Euro şi o datorie la Piraeus Bank, contractată în anul 2008 şi scadentă în anul 2018, în valoare de 20.000 Euro, iar, în declaraţia completată de soţia lui, rubrica este goală, semnatara nemenţionând niciun fel de creanţă.

La rubrica „VII Venituri”, Alistar menţionează la punctul „2. Venituri din activităţi independente” un venit net realizat în anul 2008 în cuantum de 92.727 lei, realizat în urma unor „Proiecte naţionale şi internaţionale – drepturi de autor”, venituri ce nu sunt menţionate în declaraţia de avere completată şi depusă de soţia lui.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 115/1996, cu modificările și completările ulterioare, „dacă persoana a cărei avere este supusă controlului este căsătorită, controlul se extinde şi asupra averii şi veniturilor dobândite de celălalt soţ”. Prin urmare, în vederea extinderii verificării asupra averii şi a bunilor dobândite de către soţia persoanei verificate, s-au solicitat date şi informaţii cu privire la Lavinia Ciută care a fost înştiinţată cu privire la extinderea procedurii de control asupra averii şi a bunurilor sale.

În urma analizării documentelor primite şi a comparării acestora cu cele publicate pe site-ul Ministerul Culturii şi Cultelor, au fost constatate şi alte neconcordanţe.

 

mediafax

Patrimoniul asociaţiei de proprietari

Este necesar ca asociaţia de proprietari să preia de la cea de locatari următoarele valori şi documente justificative, care se consemnează într-un proces – verbal de predare – primire a patrimoniului aferent condominiului /

 clădirii pentru care aceasta s-a constituit:
• soldul în casă;
• soldul contului disponibil în societatea bancară sau la C.E.C.;
• situaţia sumelor neachitate la data constituirii asociaţiei de proprietari de către membrii săi care au făcut parte din asociaţia de locatari;
• contribuţiile restante la fondurile speciale dacă din respectivele fonduri s-au efectuat plăţi de către asociaţia de locatari sau dacă aceste plăţi sunt în curs de efectuare pentru prestaţii sau lucrări contractate;
• situatia debitorilor, alţii decât membrii asociaţiei de locatari;
• evidenţa fondului de rulment şi a garanţiilor pentru furnizarea de utilităţi;
• soldul fondului de reparaţii;
• soldul altor fonduri legal constituite;
• creditorii;
• mijloacele materiale şi cele fixe.

Etapele preluării patrimoniului asociaţiei de proprietari de la cea de locatari pot fi următoarele:
• încheierea unui protocol între asociaţia de proprietari şi cea de locatari din care aceasta a făcut parte;
• verificarea corectitudinii documentelor de către comisiile de cenzori ale celor două asociaţii, de locatari, respectiv de proprietari; cele două comisii de cenzori pot lucra în comun;
• plata sumelor restante ale membrilor asociaţiei de proprietari către cea de locatari;
• plata se poate face din suma pe care asociaţia de proprietari trebuie să o primească de la cea de locatari, reprezentând cuantumul total al fondului de rulment colectat de la membrii noii asociaţii de proprietari;
• încheierea unui angajament de plată pentru decontările ulterioare între asociaţia de locatari şi cea de proprietari.
• preluarea mijloacelor fixe dacă este cazul.

 

atac

Portalul REALITATEA.NET vine în sprijinul elevilor şi părinţilor, punându-le la dispoziţie un serviciu online gratuit care oferă informaţii complete despre admiterea în liceu în 2009.

Pagina electronică este un instrument ideal pentru alegerea unei instituţii de învăţământ potrivite, deoarece cuprinde informaţii complete şi actualizate despre admitere: profile, filiere, specializări, număr de locuri pe
fiecare specializare, media de admitere din 2008 pentru fiecare specializare în parte, limba de predare, etc.

De asemenea, fiecare liceu din România are o fişă de prezentare care cuprinde printre altele numărul elevilor, date despre dotări, informaţii de contact şi localizare pe o hartă interactivă.

Un element inovator al paginii îl reprezintă posibilitatea de a calcula media de admitere şi de a alege un liceu în funcţie de aceasta. De asemenea, pe www.realitatea.net/admitereliceu elevii îşi pot simula completarea fişei de înscriere cu opţiunile pentru liceu. Cei interesaţi aleg liceele favorite, ordonează opţiunile şi obţin automat lista de licee cu specializările şi codurile lor, asemănătoare fişei de admitere. Pagina rezultată poate fi imprimată, fiind de un real folos pentru elevi atunci când vor completa fişele de înscriere la şcoli.

www.realitatea.net/admitereliceu este un serviciu oferit de Intuitext şi sprijinit mediatic de Realitatea TV, având ca scop sprijinirea educaţiei din România.

Sursa: REALITATEA.NET

Vestea localizarii lui Mihai Necolaiciuc in West Palm Beach, Florida si ulterior a retinerii acestuia, pare «menit» sa acopere scandalul imens al falimentului CFR

Intâmplator sau nu, retinerea lui  Necolaiciuc survine exact in momentul in care cele trei societati feroviare din subordinea Ministerului Transporturilor trec prin cea mai neagra perioada dupa 1998, anul

 

“spargerii” gigantului SNCFR. Ministrul transporturilor si infrastructurii Radu Berceanu spune ca „Mihai Necolaiciuc  a fost cautat în asa fel încât sa nu fie gasit”.

In aceeasi zi in care «Gardianul» a anuntat ca CFR a intrat in incapacitate de plata a salariilor (10 iunie a.c.), impegatii de miscare au declansat o greva spontana, oprind circulatia trenurilor in Bucuresti, Craiova si Constanta, pentru o ora si jumatate. Ei au protestat astfel pentru faptul ca nu-si primisera salariile de trei saptamani. A doua zi, (12 iunie a.c.) „Gardianul“ a relatat ca fostul director al CFR SA, Mihai Necolaiciuc, cautat international pentru delapidarea companiei, a fost reperat in Palm Beach, Florida (SUA). Ieri, toate fluxurile de stiri au relatat ca Necolaiciuc a fost arestat in SUA si ca este posibil sa fie expluzat in Romania.

Cum a fost falimentat CFR
In ultimii zece ani, cele trei companii feroviare din subordinea Ministerului Transporturilor au fost conduse de clientela politica pusa pe imbogatire prin orice mijloace. Modernizari nu s-au facut, in schimb s-au operat scumpiri, taieri de rute si s-a inchis ochii la distrugerea patrimoniului feroviar. Acum, Guvernul nu are de unde sa scoata bani pentru investitii si asteapta falimentul caii ferate. „CFR mai are de trait trei-patru luni. In lunile octombrie-noiembrie se asteapta falimentul societatii CFR SA (Infrastructura). Spre sfarsitul anului, si CFR Marfa, si CFR Calatori vor intra in faliment, pentru ca statul nu mai subventioneaza sistemul feroviar. Marile firme feroviare de marfa nu mai sunt interesate de privatizarea companiei romanesti. A cumpara CFR Marfa este ca si cum un operator feroviar de marfa si-ar lega de gat o piatra de moara. Si CFR Infrastructura are datorii de peste 300 milioane de euro catre furnizorii de energie electrica. Acestia au inceput sa execute bunurile din patrimoniul datornicului. Toate garile din Romania, inclusiv Gara de Nord, pot fi executate de catre operatorii de energie. In afara de linia de cale ferata, furnizorii de energie electrica pot executa orice”, ne-a declarat Stefan Roseanu, secretar general al Asociatiei Industriei Feroviare din România.

 

gardianul

 

Situaţia economică din România este evaluată drept critică.Dezastru este mai corect

Percepţia analiştilor referitoare la situaţia actuală s-a îmbunătăţit cu 1,1 puncte, însă rămâne critică, la un nivel negativ foarte ridicat, respectiv -68,1 puncte, se arată într-un comunicat al institutului.

În luna mai, prognoza economiştilor privind evoluţia economiei a devenit pozitivă, în urma unei creşteri spectaculoase la 11,7 puncte, de la -14,4 puncte în aprilie

Cei mai mulţi dintre paticipanţii la studiul realizat de ZEW, realizat în colaborare cu Erste Group, respectiv 43,8%, estimează că situaţia economiei româneşti va rămâne neschimbată în următoarea perioadă.

Indicele economiei Europei Centrale şi de Est (ECE) pentru următoarele şase luni a crescut în iunie cu 14,4 puncte, la 20,4 puncte.

Evaluările experţilor privind situaţia actuală a economiei ECE a scăzut uşor faţă de mai, cu 0,9 puncte, la 61,3 puncte.

În pofida îmbunătăţirii percepţiei pentru spaţiul ECE, evaluările individuale ale ţărilor din zonă s-au înrăutăţit, rămânând, însă, pozitive în majoritatea ţărilor.

 

mediafax

La ce bancă îşi poate deschide cont o asociaţie de proprietari?

Asociaţia de proprietari îşi poate alege societatea bancară la care doreşte să-şi deschidă cont. Aceasta poate fi CEC;
• orice societate bancară cu capital de stat;

• privat din România.
Pentru deschiderea contului sunt necesare:
• copie legalizată de pe statut;
• copie legalizată de pe acordul de asociere;
• copie legalizată de pe sentinţa judecătorească de constituire;
• formular pentru specimen de semnătură, care se completează la societatea bancară, şi suma pe care asociaţia doreşte să o depună, reprezentând capitalul social.
Deschiderea contului la societatea bancară se face de către preşedintele asociaţiei, împreună cu contabilul acesteia.

Înregistrare la administraţia financiară

Plăteşte TVA asociaţia de proprietari,? ne întreabă Dana Alexandrescu din Sibiu.

Nu. Pentru ca asociaţia de proprietari să fie luată în evidenţa administraţiei financiare trebuie să obţină un număr de cod fiscal. Pentru obţinerea numărului de cod fiscal sunt necesare:
• formularul de înregistrare la administraţia financiară, completat la maşina de scris, semnat şi ştampilat;
• copie de pe statut;
• copie de pe acordul de asociere;
• copie de pe sentinţa judecătorească de constituire.

 

atac

Avocatul lui Mihai Necolaiciuc, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat, joi, pentru NewsIn, că nu a fost înştiinţat cu privire la arestarea acestuia de către autorităţile americane.

„Nu mi s-a confirmat nimic. Trebuie să verificăm exact pentru ce a fost reţinut el acolo, dacă a fost cu adevărat reţinut. Este foarte important dacă a fost reţinut doar pentru infracţiuni la regimul de şedere din Statele Unite ale

Americii. În funcţie de situaţie îi vom pregăti apărarea”, a precizat Gheorghiţă Mateuţ. 

Mihai Necolaiciuc a fost arestat, miercuri, în SUA, de agenţii Departamentului american pentru Imigrări, pentru încălcarea legii imigraţiei.

Posibile încălcări ale legii imigraţiei SUA ar putea fi depăşirea termenului de şedere peste data prevăzută de viză sau faptul că a lucrat, cu toate că avea viză turistică. Necolaiciuc avea viză turistică cu intrări multimple emisă din 2000 şi locuia într-un apartament din West Palm Beach.

Biroul Naţional Interpol a informat, în cursul zilei de joi, Ministerul Justiţiei şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, cu privire la faptul că Mihai Necolaiciuc a fost arestat miercuri. Ministerul Justiţiei a informat că cererea de arestare în vederea extrădării, precum şi cererea de extrădare au fost formulate şi transmise Departamentului de Justiţie al SUA încă din februarie 2008.

Necolaiciuc, fost director al Căilor Ferate Române, era căutat de Interpol din 2004, fiind anchetat pentru că ar fi delapidat 80 de milioane de euro, între 2000 şi 2004, în prezent suma fiind de puţin peste 111 milioane de dolari.

Sursa: NewsIn

Ce locuinte pot fi cumparate prin programul “Prima casa

În programul Prima Casa se poate achizitiona fie o locuinta ce urmeaza sa fie construita, aflata în faza de proiect, fie una construita, înscrisa deja în cartea funciara, fie una neteterminata, “la rosu”, a declarat premierul Emil Boc,

 

 miercuri, la finalul sedintei de guvern.

“Programul marcheaza începutul dezghetarii creditarii în România si nu se substituie programului de locuinte sociale”, a afirmat primul ministru.

Restul conditiilor ramân neschimbate, a mai spus primul ministru. “Putem spune ca programul  Prima Casa si-a atins obiectivele”, a concluzionat Boc.

Conform ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, pentru casele neconstruite, “beneficiarul va depune la banca documentatia obtinuta de la o societate de constructii. Banca va emite o promisiune de creditare, iar fondul o promisiune de garantare, valabile 18 luni. Atunci când locuinta este finalizata, promisiunea de creditare si cea de garantare se transforma în contract, iar banii sunt virati.”

Beneficiarii Programului Prima Casa trebuie sa dea de un avans de 5% din pretul de achizitie al locuintei daca acesta este mai mic sau egal cu 60.000 de euro, iar daca pretul locuintei este mai mare – un avans de 3.000 de euro plus diferenta dintre suma de 60.000 de euro si pretul de achizitie, a decis Guvernul în sedinta extraordinara de duminica.

Durata maxima a unui credit contractat prin “Prima casa” este de 30 de ani, iar contractul de credit nu trebuie sa contina clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre banca a acestuia.

Totodata, beneficiarii Programului trebuie sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobânzii, cu o valoare minima egala cu trei rate de dobânda.

O alta conditie este ca beneficiarii sa achizitioneze în cadrul Programului o locuinta finalizata, aflata pe teritoriul României, înscrisa în cartea funciara si “libera de sarcini”.

Sursa: The Money Channel

„Prima ţeapă”, cu garanţie de la Boc

Guvernul a decis ieri ca programul „Prima casă” să includă toate tipurile de construcţii rezidenţiale, chiar şi pe cele ale samsarilor. Guvernul Emil Boc dă bani dezvoltatorilor imobiliari pentru ca aceştia să-şi finanţeze
proiectele rezidenţiale. Iniţiativa e ambalată în programul „Prima casă”, prin care statul va garanta un credit până la 60.000 de euro pentru cei care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă.

Dacă la începutul acestei luni, oficialii susţineau că se vor acorda credite numai pentru unităţile exis tente deja în fondul locativ, ieri membrii executivului au decis să finanţeze şi imobilele aflate în construcţie.

Asta include atât ansamblurile rezidenţiale în dezvoltare, cât şi ridicarea caselor în regie proprie.

Chiar înainte de decizia executivului, mai mulţi dezvoltatori au început să-şi promoveze proiectele agăţându-se în programul „Prima casă”, fără să ţină cont de condiţiile cerute.

Statul plăteşte, iar dezvoltatorii încasează

După entuziasmul imobiliar din anii trecuţi, care transformase aproape orice om de afaceri cu bani într-un dezvoltator imobiliar, zeci de şantiere au rămas paralizate în lipsa finanţării. Mulţi investitori se bazau pe construcţia cu banii proveniţi din vânzări astfel că, odată cu limitarea creditelor, n-au mai avut bani să-şi plătească furnizorii. Unii au început să scadă preţurile, în timp ce alţii au preferat să îngheţe proiectele pentru când vor veni vremuri mai bune.

Prin ajutorul guvernamental, samsarii imobiliari vor putea face rost de bani pentru a-şi duce la bun sfârşit investiţiile, fără să renunţe la profiturile dorite.

În plus, nu există nicio garanţie că proiectele pentru care girează guvernul vor fi într-adevăr realizate, în condiţiile în care termenele de finalizare întârzie cu până la şase luni şi, în unele cazuri, şantierele au fost abandonate.

Guvernul se laudă cu dobânzi preferenţiale

Persoanele care vor lua credit prin programul „Prima casă” vor plăti un avans de 5% pentru o locuinţă de cel mult 60.000 de euro sau de 3.000 de euro plus diferenţa din preţul de achiziţie, iar rata dobânzii va fi EURIBOR la 3 luni plus maximum 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR plus maxim 2,5%. Dobânda EURIBOR (media la împrumuturile interbancare pe piaţa europeană) la creditele pe trei luni este în prezent de 1,28%, în timp ce ROBOR (dobânda la creditele interbancare pe piaţa internă) la aceeaşi scadenţă se situează în prezent la 10,54% pe an.

Rata medie a dobânzii la creditele acordate de bănci populaţiei era de 18,86% pe an în luna martie, în timp ce la împrumuturile luate de firme dobânda medie a fost de 20,5% pe an, conform celor mai recente date prezentate de BNR.

Potrivit ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, venitul pentru ob ţinerea unui credit de 50.000 de euro va fi de 595 de euro. În cazul sumei maxime garantate, o familie trebuie să câştige în jur de 714 euro.

Pe piaţă, în acest moment, pentru un credit similar, venitul minim trebuie să fie în jurul a 1.000 de euro. „Dacă vorbim de un credit de 50.000 de euro, luat pe 25 de ani, rata lunară va fi de 270 de euro. În cazul unui avans mai mare, suma poate scădea şi la 250 de euro”, a menţionat recent ministrul finanţelor.

SE VINDE ORICÂND

S-a modificat schimbarea

Parlamentarii s-au gândit şi răzgândit şi în privinţa condiţiei de a păstra locuinţa în primii cinci ani. Dacă, iniţial, cumpărătorul nu avea voie să înstrăineze casa în acest interval, senatorii au decis la începutul acestei săptămâni să permită acest lucru, cu aviz de la Ministerul de Finanţe. „Proprietarul şi-a găsit un client, vinde şi banii merg în contul statului, pentru recuperarea garanţiei”, a spus senatorul PSD Sorin Bota.

evz

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a trasat modalitatea de aplicare unitara, de catre organele fiscale, a prevederilor OUG nr. 34/2009, care a introdus, pe langa impozitul pe profit minim, si limitarea deducerii cheltuielilor si a TVA, in cazul combustibilului si achizitiei autovehiculelor.

OUG nr. 34/2009 a introdus un articol, art. 145^1, in Codul fiscal, intitulat „Limitari speciale ale dreptului de deducere”, potrivit caruia nu se mai permite, in anumite conditii, deducerea TVA aferenta achizitiilor de

vehicule, inclusiv pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanelor impozabile. Masura se va aplica in perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010 si prevede si o serie de exceptii care vizeaza, in principal, vehiculele utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii economice, precum si combustibilul aferent utilizarii acestora.

Pentru ce (nu) se aplica?

Alin. 1 al art. 145^1 din Codul fiscal, prevede ca eliminarea dreptului de deducere se aplica numai pentru achizitiile de vehicule care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kilograme si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului. Limitarea deducerii TVA se aplica si pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile.

In documentul MFP, se arata ca in „OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere exista prevederi potrivit carora din constructia vehiculului si din echiparea vehiculului (detalii care se regasesc in fisa vehiculului) rezulta daca acesta este destinat exclusiv pentru transportul de persoane sau, dimpotriva, are o destinatie mixta”.

Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) va cere anularea in instanta a contractelor de amplasare a radarelor fixe

In urma rapoartelor de control, ANRMAP a luat decizia promovarii unor actiuni in anulare a contractelor incheiate de primarii cu firmele de amplasare a radarelor fixe pentru nerespectarea legislatiei in domeniul

 achizitiilor publice. Autoritatea este singura institutie a statului in masura sa demareze aceasta procedura in instanta.

“Autoritatea contractanta avea obligatia sa atribuie contractul aferent monitorizarii traficului rutier prin aplicarea unei proceduri de achizitie publica din cele prevazute de art.18 si art.20 din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile  ulterioare. Faptul ca nu a aplicat o proceduta de atribuire din cele prevazute de legislatia in materia achizitiilor publice constituie contraventie conform art.293 litera d) din OUG 34/2006 cu modificarile si completarile ulterioare si se sanctioneaza in conformitate cu prevederile art 294 alin.(3) din aceiasi ordonanta”, conform rapoartelor intocmite de echipele de control ale ANRMAP.

ANRMAP a finalizat controalele in cazul a aproximativ 50 de localitati din judetele Mures, Arad, Suceava, Cluj, Maramures, Satu Mare, Brasov, Galati, Vrancea, Braila, Alba, Timis, Hunedoara, Constanta, Bacau, Neamt si Iasi, rapoartele urmand sa fie transmise catre Inspectoratul General al Politiei Romane. 

 Echipele de control au aplicat amenzi in cuantum de 490 de mii lei, au dat 13 avertismente catre localitatile in care nu fusesera amplasate sistemele de monitorizare, dar erau incheiate contractele de asociere in participatiune, iar in cazul a 14 localitati s-a constatat contraventia, dar sanctiunile sunt prescrise. De asemenea, in cazul altor localitati, contractele erau deja reziliate de catre Consiliile Locale

Prin Legea nr. 198/2009, a fost respinsa OUG nr. 129/2007 pentru modificarea OUG nr. 30/2006 privind functia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Ca urmare a respingerii OUG nr. 129/2007, pragurile valorice pentru verificarea procedurala, prevazute de OUG nr. 30/2006, sunt urmatoarele:
a) contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari cu valoare

 

estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 250.000 de euro;
b) contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro;
c) contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu 40.000 de euro;
d) acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor prevazute la lit. a)-c).

Prin urmare, autoritatile contractante vor avea in vedere aceste praguri valorice, atunci cand isi indeplinesc obligatia de a instiinta Ministerul Finantelor Publice asupra procedurilor de atribuire care urmeaza a fi derulate.

Trebuie mentionat ca OUG nr. 129/2007 a prevazut praguri valorice mai mari, astfel:
a) contractele de lucrari si contractele de concesiune de lucrari publice cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 500.000 euro;
b) contractele de servicii si contractele de concesiune de servicii cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 75.000 euro;
c) contractele de furnizare cu valoare estimata, fara TVA, mai mare sau egala cu echivalentul in lei a 75.000 euro;
d) acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor prevazute la lit. a)-c).

Conform OUG nr. 30/2006, Ministerul Finantelor Publice este institutia responsabila pentru indeplinirea functiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor care intra sub incidenta legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Jud. dr. Dan Lupascu a fost prezent astazi, 17 iunie 2009, la sedinta Curtii Constitutionale in care s-a dezbatut cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pe de alta parte

In primul rand, subliniez faptul ca demersul de fata nu a fost determinat de o decizie luata spontan, ci este rezultatul acumularii in timp a unor actiuni sau inactiuni concrete ale autoritatii executive fata de autoritatea

 

 judecatoreasca de natura sa impiedice instantele, parchetele si Consiliul Superior al Magistraturii sa-si indeplineasca, in conditii corespunzatoare, atributiile constitutionale si legale.

Aceasta cerere a fost formulata la solicitarea generala a judecatorilor din intreaga tara, fiind un apel disperat al magistraturii romane la normalitate functionala. 

In alta ordine de idei, pretinsul conflict juridic de natura constitutionala dedus astazi judecatii dumneavoastra nu este un conflict intre persoane, ci un conflict intre autoritati constitutionale; prin urmare sustinerile noastre nu vizeaza fostul Guvern sau actualul Guvern, ci institutia publica numita Guvernul Romaniei, indiferent de componenta acestuia; nu ne referim la fostii ministri ai justitiei X sau Y, ori la actualul ministru al justitiei, ci la institutia numita Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

De asemenea, subliniem faptul ca, acest conflict este actual pentru ca atitudinile abuzive ale autoritatii executive, desfasurate in mod repetat intr-o anumita perioada, nu au incetat dupa cum vom exemplifica in cele ce urmeaza.

Este demn de retinut si faptul ca institutia noastra actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celorlalte parti ale autoritatii judecatoresti.

Concret, cererea noastra cuprinde trei aspecte principale si anume:

1. subfinantarea cronica a sistemului judiciar in conditiile prorogarii repetate a preluarii bugetului de catre inalta Curte de Casatie si Justitie; 

2. omisiunea solicitarii unor avize de la Consiliul Superior al Magistraturii si,

3. activitati de control desfasurate de MJLC la unele instante cu depasirea competentelor proprii.

Referindu-ne la primul aspect, adica subfinantarea cronica a sistemului judiciar, mentionam faptul ca legea fundamentala stabileste rolul si atributiile constitutionale ale celor trei componente ale autoritatilor judecatoresti astfel: instantele judecatoresti, potrivit art.124 alin. 1 raportat la art. 126 alin. 1 din Constitutie, infaptuiesc justitia.

Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor dupa cum rezulta din art. 131 alin 1 din Constitutie.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei si are atributia constitutionala principala de a gestiona cariera magistratilor, mai concret propunerile de numire si eliberare din functie, promovarea, transferarea si sanctionarea magistratilor dupa cum rezulta din art. 125 alin. 2, art. 133 alin. 1 si art. 134 din Constitutie. 

Exercitarea corespunzatoare a atributiilor de mai sus presupune asigurarea fondurilor necesare, cerinta impusa atat de norme interne, cat si de o serie de documente internationale, cum ar fi, de exemplu, principiile de baza privind independenta justitiei adoptate de Organizatia Natiunilor Unite in 1985, Recomandarea privind independenta justitiei, eficienta si rolul judecatorului nr. 94/12 adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei si de data mai recenta, dar nu in ultimul rand, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. 

Revenind la dispozitiile interne, avem in vedere indeosebi dispozitiile art.102 alin. 1 din Constitutia republicata, care prevede urmatoarele: „Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”; este determinat aici rolul constitutional al Guvernului, iar prin legi de rang inferior sunt stabilite in mod concret atributiile. Indubitabil, finantarea corespunzatoare a tuturor autoritatilor si institutiilor publice tine de rolul guvernului de a asigura realizarea politicii interne a tarii, atributia de finantare trebuie exercitata in asa fel incat sa nu contravina principiilor constitutionale ale separatiei si echilibrului puterilor in stat si ale respectarii suprematiei Constitutiei astfel cum sunt consacrate in art. 1 din legea fundamentala.

Desi pana in anul 2008 alocatiile bugetare pentru justitie au crescut, totusi finantarea a fost subdimensionata, stand marturie in acest sens investitiile nefinalizate la instante si parchete de peste 10 ani, cum ar fi, de exemplu, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Craiova, Judecatoria Videle, Judecatoria Bolintin-Vale si multe alte instante si parchete. 

Bugetul pe anul 2009 a fost stabilit cu circa 25 -30% mai mic fata de cel din 2008, lovitura de gratie a fost data insa de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009 privind rectificarea bugetara, in urma adoptarii acestui act normativ, cea mai afectata a fost poate nu intamplator inalta Curte de Casatie si Justitie, care a ramas cu putin peste jumatate din bugetul necesar; reduceri substantiale au fost operate la toate instantele judecatoresti. De asemenea, au fost retrase fonduri considerabile din bugetele Ministerului Public si respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.

Inscrisurile depuse de noi la dosar probeaza afirmatiile facute si scot in evidenta blocajul din justitie – stare care se agraveaza de la o zi la alta. 

Concret, in mai multe instante a fost sistata prestarea unor servicii (gaze, intretinere, curatenie etc.), au fost primite somatii de evacuare pentru neplata chiriei, nu mai sunt bani pentru obiecte de inventar, reparatii curente, carburanti si lubrifianti, pregatire profesionala; unele unitati de parchet nu mai pot efectua plata expertizelor, avocatii au organizat proteste pentru neplata onorariilor si exemplific cazul de la Cluj; posta refuza sa mai primeasca citatiile si celelalte acte de procedura si tabloul ar putea continua.

Aceste efecte negative au determinat o reactie dramatica din partea instantelor, mentionand cazul de la Tribunalul Vrancea, care s-a vazut nevoit in situatia a se adresa justitiei pentru a obtine fondurile necesare. Cel mai grav este insa faptul ca de mai multa vreme instantele sunt puse in imposibilitate de a judeca, majoritatea proceselor fiind amanate, in principal datorita lipsei de proceduri. Aceste urmari nefaste ale subfinantarii nu se consuma doar acum, ci este previzibil ca Statul Roman va plati o factura enorma mult timp de acum inainte pentru neasigurarea dreptului la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.  

Putinii bani care au ramas in bugetul justitiei au fost impartiti pe trimestre, sume importante fiind repartizate trimestrului patru cand, in mod obiectiv nu pot fi angajate anumite cheltuieli, ceea ce va determina returnarea anumitor sume la bugetul de stat. 

Rectificarea bugetara, acest tzunami pentru justitie, a fost precedata de o masura menita sa ii amplifice efectele – am in vedere pacaleala continuta de Legea nr. 76/2009, datata 1 aprilie 2009, prin care taxele judiciare de timbru au fost trecute la bugetele locale. S-a marcat astfel o noua etapa in odiseea acestor venituri importante ale justitiei, in sensul ca, daca in 1997 erau ale noastre, in 2002 au fost trecute la primarii, au revenit la noi in 2008 si au fost reluate de primarii in 2009. in raportul intocmit de domnul judecator raportor s-a spus ca ar fi putut exista un conflict juridic de natura constitutionala ”in masura in care aceste taxe ar fi fost afectate unei anumite cheltuieli in sistemul justitiei iar printr-un act normativ aceasta sursa de finantare ar fi fost retrasa bugetului justitiei fara a fi inlocuita cu alta sursa de finantare”.

Tocmai in aceasta ipoteza ne aflam astfel, la momentul adoptarii bugetului de stat pe anul 2009 art. 26 din Legea nr146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare prevedea ca sumele provenind din aceste taxe constituie venituri la bugetul de stat si se cuprind distinct in proportiile pe care legea le prevedea in bugetele Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Consiliului Superior al Magistraturii, inalta Curte de Casatie si Justitie, si Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie fiind destinate ajutorului public judiciar si asistentei judiciare cheltuielilor de investitii si cheltuielilor curente si pregatirii profesionale a personalului din justitie.

Legea nr. 76/2009 publicata la 8 aprilie 2009 schimba destinatia taxelor judiciare de timbru, OUG nr. 34/2009 adoptata la 11 aprilie 2009, adica in chiar ziua intrarii in vigoare a legii de mai sus, operand modificari in bugetul de stat nu inlocuieste aceasta sursa de finantare cu alta, ci o suprima, ceea ce face imposibila, de pilda, desfasurarea unor activitati de pregatire profesionala la necesitatile actuale, greutati in asigurarea asistentei judiciare ori derularea unor investitii.

Ni s-a opus decizia nr. 787/13.05.2009 prin care CC a constatat ca anumite dispozitii din Anexa 2 din Legea de aprobare a OUG nr. 34/2009 sunt constitutionale, cadrul procesual de fata este insa altul, nefiind vizata constitutionalitatea, ci neindeplinirea unor atributii constitutionale. Pe de alta parte, nu exista nici identitate de texte constitutionale avute in vedere de cele doua situatii. 

Onorata Curte, si Justitia stie ca este criza si poate ca ea se afla in cea mai grava criza de la revolutie incoace. Nu contestam legitimitatea constitutionala a Guvernului de a propune si a Parlamentului de a aproba bugetul de stat, ori modificarile acestuia.  

Aducem insa in discutie modul in care s-a stabilit bugetul si mai ales cum s-a facut rectificarea. in acest context, subliniem faptul ca nu s-a realizat o repartizare proportionala a resurselor intre toate structurile statului. 

Nu s-a stabilit o ordine corecta de prioritati, unii au fost favorizati in detrimentul altora. Exemplele sunt de notorietate, astfel incat nu trebuie probate. Cata vreme se mai zburda pe teritoriul national si nu numai pe bani publici, din varii motive, iar justitia nu are hartie pentru a redacta citatii ori hotarari judecatoresti, daca suntem de acord ca justitia este necesara, atunci trebuie sa confiscam luxul pentru a salva necesarul. Nu guvernul a avut ultimul cuvant dar guvernul a trasat linia facand propuneri ce au fost validate de legiuitor si aceasta atitudine o imputam.

Mai mult, desi rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene reclamau acordarea de prioritati financiare justitiei, pentru rezolvarea deficitului de personal, unificarea practicii judiciare, consolidarea luptei anticoruptiei si altele, raspunsul Executivului a fost cel de mai sus, la care se adauga si alte elemente, cum ar fi blocarea posturilor, aruncarea magistraturii in valvataia sindicala pentru a-si apara statutul si altele.

Toate acestea converg spre ideea ca, in pofida crizei, asistam la hipertrofierea puterii executive iar justitia este pusa la colt pentru reale ori imaginare pacate.

In stransa legatura cu subfinantarea se afla si prorogarea repetata a termenului de preluare a bugetului instantelor de catre ICCJ. 

Principiul constitutional al independentei justitiei nu poate avea semnificatie deplina in absenta independentei materiale, dimpotriva, dependenta materiala a instantelor de Executiv constituie o parghie de influentare a justitiei si, in ultima instanta, o atingere adusa independentei acesteia. 

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara modificata in 2005 a prevazut ca, de la 1 ianuarie 2008, bugetul instantelor inferioare sa fie gestionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, solutie apreciata la acea vreme de Uniunea Europeana. in loc sa intreprinda masuri concrete pentru predare, Guvernul a adoptat OUG 100/2007 si OUG 137/2008, prin care a prorogat succesiv acest termen. Probabil o masura identica va fi adoptata si in acest an, dar este foarte posibil sa ma insel, pentru ca s-ar putea ca procesul sa fie invers adica si bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, eventual si al Consiliului Superior al Magistraturii sa treaca la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Chiar daca administrarea bugetului nu constituie o componenta a actului de justitie, ea tine de independenta acesteia, iar Consiliul Superior al Magistraturii este interesat in cel mai inalt grad, intrucat este garantul acestei independente, calitate in care are si indatorirea de a veghea la asigurarea conditiilor necesare pentru functionarea eficienta a justitiei.

Nu cerem Curtii Constitutionale sa influenteze optiunea legiuitorului, pentru ca nici nu poate, dar suntem indrituiti sa-i pretindem sa-si exercite rolul de garant al suprematiei Constitutiei in eficienta cuvenita principiului constitutional al independentei justitiei 

Pretinsa incapacitatea a ICCJ de a exercita aceasta atributie, dedusa chipurile din expunerile de motive ale celor doua OUG, daca exista, este determinata tot de conduita guvernamentala care nu a initiat masuri de transfer al personalului respectiv de la MJLC la ICCJ, astfel cum a facut, de exemplu, in 2004 in cazul CSM.

Este irelevant faptul ca ordonantele mentionate au fost adoptate de vechiul guvern cata vreme reprosul nostru nu vizeaza persoane, ci institutii, iar daca guvernantii s-au schimbat spiritul guvernamental in ceea ce priveste justitia a ramas aproape acelasi. 

Din aceasta perspectiva imputam Executivului faptul ca nu a luat nicio masura care sa faca posibila predarea bugetului si, dimpotriva, a initiat si sustinut masurile de prorogare a termenului.

Conchizand cu privire la primul capat de cerere, sustinem ca, neindeplinind corespunzator in domeniul justitiei rolul conferit de art. 102 alin. 1 din legea fundamentala, Guvernul a generat o criza fara precedent in justitie, creand dificultati majore celor trei componente ale autoritatii judecatoresti sa-si exercite rolul si atributiile constitutionale mentionate de dispozitiile evocate la inceput. 

 

Sub al doilea aspect, avizele Consiliului Superior al Magistraturii, referindu-ne la atributiile acestei institutii, amintim faptul ca in Constitutie ele sunt consacrate in doua moduri. Astfel, pe de o parte, sunt prevazute expres principalele jaloane care contureaza cariera magistratului, pe de alta parte, art. 134 alin. 4 contine urmatoarea dispozitie: „CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”. 

Aceasta constituie o norma de trimitere cu suport constitutional. Ramane de identificat in legea organica, adica in Legea 317/2004, care sunt aceste alte atributii ce se circumscriu rolului de garant al independentei justitiei. 

Toate celelalte atributii sunt pure atributii legislative prevazute prin legea organica, la care se adauga atributiile stabilite prin alte legi ori chiar prin regulamente.  

Asadar, putem opera cu urmatoarea diferentiere in ceea ce priveste atributiile CSM: 

1) atributiile prevazute expres in Constitutie, 

2) atributii la care face referire norma de trimitere mentionata si care isi au sorgintea tot in Constitutie, 

3) alte atributii legale ori regulamentare.

Acceptand aceasta clasificare, ramane de stabilit in care din atributii se incadreaza atributia de avizare a actelor normative de catre CSM. 

Avizele CSM sunt impartite prin lege in avize conforme si avize consultative. si unele, si celelalte trebuie in mod obligatoriu solicitate. Natura lor juridica diferita are consecinte doar in ceea ce priveste obligatia ori lipsa obligatiei de conformare la opinia exprimata in aviz.

In legatura cu avizul conform, acesta este prevazut de art. 132 alin. 4 din Legea de organizare judiciara 304/2004 si de art. 32 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 si vizeaza ipoteza in care CSM-ul, chemat sa avizeze bugetele elaborate de CA si PCA.

Prin urmare institutiile solicitante, adica MJLC pentru instante si PICCJ pentru parchete si mai departe toate celelalte institutii implicate in procesul de elaborare a proiectului bugetului de stat, adica Ministerul Finantelor Publice si Guvernul, trebuie sa se conformeze acestei atributii conferite de legiuitor CSM-ului.

Evident, in ultima instanta Parlamentul ia decizia de aprobare a proiectului de buget potrivit propriei sale optiuni. 

Faptul ca efectele avizului conform privesc inclusiv Guvernul poate fi dedus in opinia noastra din principiul consacrat art. 1 alin. 4 urmarind ca in cazul democratiei constitutionale sa se asigure echilibrul declarat intre cele trei autoritati statale. De altfel, dupa stiinta noastra, puterea legislativa transmite Guvernului propunerea pentru bugetul propriu nu pentru a fi cenzurat, ci pentru a fi integrat in proiectul bugetului de stat. 

Din cele de mai sus, se poate deduce ca atributia CSM de a emite avizul conform, fiind de esenta functionarii eficiente a sistemului judiciar, este menita sa realizeze rolul sau constitutional de garant al independentei justitiei. Pe cale de consecinta, ea constituie o atributie constitutionala. 

In legatura cu avizele consultative, potrivit art. 38 alin. 3 din Legea 317/2004: ”Plenul CSM avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti” Adica, spunem noi, chestiunile ce vizeaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, cariera magistratilor si altele.

Constatam ca, si de aceasta data, in mod intrinsec suntem in prezenta unei atributii constitutionale, fiind vorba de independenta justitiei si cariera magistratilor. 

Conflictul nascut intre cele doua autoritati cu privire la avize se pune in urmatorii termeni: in fapt, Guvernul nu a solicitat avizul conform de la CSM pentru proiectul bugetelor instantelor pe anul 2008 si pentru niciun act de rectificare bugetara din anul 2005 la zi. Nu impartasim opinia ca rectificarile bugetare nu au nevoie de avizare intrucat legea nu distinge intre actele initiale si actele modificatoare. 

in acelasi timp, Guvernul a initiat sau adoptat peste 100 de acte normative, ultimul chiar duminica, 14 iunie 2009 – este vorba de o OUG de esalonare a platilor restante pentru personalul din justitie care vizeaza drepturi ale magistratilor si personalului auxiliar fara a solicita avizul consultativ al CSM-ului. 

in drept, consideram ca, Guvernul a incalcat dispozitiile art. 108 raportat la art. 1 alin. 5 din Constitutie, care prevad adoptarea de hotarari si ordonante dar se subintelege in conditii de regularitate constitutionala si legala.

De asemenea, a nesocotit art. 74, privind initiativa legislativa, si art. 76 alin. 3 referitor la adoptarea legilor la cererea guvernului, prin referire la aceeasi regularitate reclamata de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei.

Consecinta atitudinii de mai sus a fost impiedicarea sub aceste aspecte a Consiliului Superior al Magistraturii de a-si indeplini rolul constitutional de garant al independentei justitiei.

Sugestia Guvernului, de a ne plange pe calea contenciosului administrativ, credem ca, odata primita si exercitata, ar putea bulversa un intreg ansamblu normativ avand consecinte imprevizibile.

Tocmai de aceea nu vrem satisfactie pentru trecut ci revenirea la ordinea constitutionala pentru viitor.

 

Sub al treilea aspect, auditul MJLC la unele instante: mentionam faptul ca in luna februarie 2009, la Tribunalul Mures si in luna martie a aceluiasi an, la Curtea de Apel Alba Iulia au fost desfasurate activitati din partea MJLC. Nu contestam competenta acestei institutii de a efectua in calitate de ordonator principal de credite misiuni de audit la ordonatorii subordonati din sistem, aducem doar in discutie continutul si mai ales limitele acestei activitati.

 Aceste misiuni de audit au avut ca obiectiv evaluarea stadiului implementarii sistemului de control managerial. 

Chiar daca nu au vizat actul de justitie cu aceste ocazii s-au solicitat printre altele fisele posturilor pentru personalul judecatoresc, programele de formare profesionala si s-a urmarit evaluarea activitatilor de natura administrativa care deriva din exercitarea functiei de presedinte de instanta. 

In acest context subliniem faptul ca: 

1). Formarea profesionala este atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii, rol care se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii are audit propriu si in calitate de ordonator principal de credite auditeaza Institutul National al Magistraturii, 

2). Evaluarea, inclusiv sub aspect managerial, este de asemenea competenta exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii,  

3). Eventuala sanctionare prin revocare pentru management defectuos a judecatorilor care exercita functii de conducere este in acelasi timp atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii iar verificarile se efectueaza prin Inspectia judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii si nu prin entitati din afara sistemului 

Prin modul in care s-a procedat la cele doua instante chiar daca aceasta activitate s-a petrecut in mod izolat socotim ca s-au adus atingere dispozitiilor constitutionale care consacra rolul si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii in privinta carierei magistratilor.

In raport de toate cele subliniate mai sus va adresam rugamintea sa admiteti cererea, sa constatati existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, autoritatea executiva reprezentata de Guvern si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si sa dispuneti masurile pe care le veti crede de cuviinta. Va multumesc.”

CNSAS a cerut instanţei, în 2008, să constate, în urma verificărilor de interes public, colaborarea cu Securitatea a 292 de persoane

Din cele 292 de acţiuni în constatare în urma verificărilor de interes public, 149 privesc calitatea de lucrător (foşti ofiţeri), iar 143 vizează stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii.

Din totalul acţiunilor înaintate de Consiliu în instanţă, 56 de procese au fost câştigate de CNSAS, 12 au fost pierdute din cauza lipsei calităţii procesuale a persoanelor verificate (în urma decesului), două procese au fost pierdute definitiv şi irevocabil, 9 fiind în recurs, iar alte 213 sunt în curs de desfăşurare.

Dintre persoanele pentru care CNSAS a cerut constatarea colaborării cu fosta Securitate, în 2008, cele mai cunoscute sunt Dumitru Avram şi Ioan Aurel Rus, ambii de la PRM, Vasile Butnaru (PSD), fostul ambasador al României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, Ion Ionescu, judecător la ÎCCJ, Tiberiu Marc (PSD), actualul preşedinte CJ Sălaj, Constantin Argatu, episcop al Argeşului şi Muscelului, Costică Crăciun, episcop al Dunării de jos.

CNSAS se află în proces cu 94 de persoane deţinătoare ale titlului de luptător în Revoluţia din Decembrie 1989, iar alte 29 de acţiuni în instanţă se referă la magistraţi (judecători sau procurori) în funcţie.

Instituţia susţine că identificarea magistraţilor foşti colaboratori a fost mai eficientă decât în alte ţări.

Astfel, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia, cu atribuţii similare CNSAS, a deconspirat, în perioada 2005-2008, un număr de 19 magistraţi care au colaborat cu serviciile secrete poloneze în perioada comunistă, în timp ce Consiliul a întocmit acţiuni în constatarea calităţii de colaborator / lucrător al Securităţii pentru 29 de magistraţi, în numai 8 luni de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008.

Potrivit bilanţului CNSAS, în 2008 au fost verificaţi din oficiu 3834 de candidaţi dintre care 2.823 persoane care au candidat pentru ocuparea funcţiilor de primari sau consilieri locali şi, respectiv, 1.011 persoane care au candidat pentru ocuparea unui post de senator sau deputat în Parlamentul României.

Sursa: NewsIn

Ordonanţa 37 provoacă haos în instituţiile subordonate guvernului, în teritoriu

Fostul director al Direcţiei Judeţene de Cultură Vrancea a obţinut în instanţă reinstalarea în funcţie. Postul său fusese însă desfiinţat şi transformat într-o nouă funcţie de conducere, în care a fost numit altcineva.

 

Acum, ambii demnitari merg la serviciu şi susţin că se află la conducerea instituţiei.

Într-o situaţie similară ar putea ajunge în curând şi Inspectoratul Şcolar general Vrancea. Fostul director a obţinut în instanţă reinstalarea în funcţie şi este decis să-şi preia postul cu ajutorul executorului judecătoresc.

Altă instituţie, o nouă problemă. La Oficiul judeţean pentru consultanţă agricolă, directorul adjunct a obţinut în instanţă reinstalarea în postul de director coordonator, din care fusese demis. 

Sursa: Realitatea TV

Anul viitor, cele 11 zile libere acordate de stat se transformă în…patru.

Astfel, 2 ianuarie 2010, a doua zi din noul an pică în ziua de sâmbătă. 1 mai din 2010 va fi tot sâmbătă, iar Sfânta Marie de pe 15 august o vom sărbători duminică.

Prima zi de Crăciun, 25 decembrie 2010 pică sâmbătă, iar a doua zi de Crăciun, respectiv 26 decembrie, duminică.

Nici la începutul anului 2011 weekend-urile nu se diferenţiază de prima şi a doua zi din noul an. Aşadar rămân libere doar: 1 ianuarie 2010, a doua zi de Paşti, a doua zi de Rusalii şi 1 decembrie 2010. Doar patru zile din 11 libere! Aşadar, pregatiţi-vă de mai multă muncă şi mai puţine vacanţe.

Sursa: Realitatea TV

Ce locuinte pot fi cumparate prin programul “Prima casa”.Sa vedeti ce esec va fi

În programul Prima Casa se poate achizitiona fie o locuinta ce urmeaza sa fie construita, aflata în faza de proiect, fie una construita, înscrisa deja în cartea funciara, fie una neteterminata, “la rosu”, a declarat premierul Emil Boc,

 

miercuri, la finalul sedintei de guvern.

“Programul marcheaza începutul dezghetarii creditarii în România si nu se substituie programului de locuinte sociale”, a afirmat primul ministru.

Restul conditiilor ramân neschimbate, a mai spus primul ministru. “Putem spune ca programul  Prima Casa si-a atins obiectivele”, a concluzionat Boc.

Conform ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, pentru casele neconstruite, “beneficiarul va depune la banca documentatia obtinuta de la o societate de constructii. Banca va emite o promisiune de creditare, iar fondul o promisiune de garantare, valabile 18 luni. Atunci când locuinta este finalizata, promisiunea de creditare si cea de garantare se transforma în contract, iar banii sunt virati.”

Beneficiarii Programului Prima Casa trebuie sa dea de un avans de 5% din pretul de achizitie al locuintei daca acesta este mai mic sau egal cu 60.000 de euro, iar daca pretul locuintei este mai mare – un avans de 3.000 de euro plus diferenta dintre suma de 60.000 de euro si pretul de achizitie, a decis Guvernul în sedinta extraordinara de duminica.

Durata maxima a unui credit contractat prin “Prima casa” este de 30 de ani, iar contractul de credit nu trebuie sa contina clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre banca a acestuia.

Totodata, beneficiarii Programului trebuie sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobânzii, cu o valoare minima egala cu trei rate de dobânda.

O alta conditie este ca beneficiarii sa achizitioneze în cadrul Programului o locuinta finalizata, aflata pe teritoriul României, înscrisa în cartea funciara si “libera de sarcini”.

Sursa: The Money Channel

Şeful statului: „Este inutil, de exemplu, să avem un număr mare de absolvenţi de drept care nu-şi pot găsi loc de muncă”

Filosofi şi avocaţi sau ospătari şi tinichigii, aceasta este controversa lansată de preşedintele Traian Băsescu care continuă criticile la adresa învăţământului. După ce, în şedinţa de guvern de duminică, şeful statului a

luat-o la rost pe Ecaterina Andronescu „Nu mai avem mecanici auto, tinichigii auto pregătiţi în şcoli. Noi facem filosofi şi ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu uşurinţă”, ieri a venit rândul juriştilor şi avocaţilor. „Este inutil, de exemplu, să avem un număr mare de absolvenţi de drept care nu-şi pot găsi loc de muncă, în timp ce în alte domenii, de exemplu sănătate, personalul este insuficient”, a spus Băsescu în cadrul întâlnirii confederaţiilor europene a patronatelor. Deşi a fost pusă la zid de preşedinte, ministrul Andronescu se fereşte să facă vreo declaraţie, fiind de negăsit pe parcursul zilei de ieri.

 

gandul

 

Legea nr. 236/2009 pentru modificarea si completarea Legii farmaciei nr. 266/2008

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. — Asistenta farmaceutica a populatiei se asigura, in conditiile prezentei legi, prin intermediul urmatoarelor unitati farmaceutice: farmacie

 comunitara, care poate deschide puncte de lucru, denumite in continuare oficine, farmacie cu circuit inchis si drogherie.”

2. La articolul 2 alineatul (1), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„g) testarea unor parametri biologici cu aparatura destinata utilizarii individuale de catre pacienti, precum si administrarea de vaccinuri numai in conditiile prevazute prin ordin al ministrului sanatatii.”

3. La articolul 2, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) Farmaciile comunitare, farmaciile cu circuit inchis si drogheriile detin si elibereaza numai medicamente cu autorizatie de punere pe piata, eliberata conform legii.”

4. La articolul 2, alineatele (2), (3) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) In farmaciile comunitare si drogherii este interzisa utilizarea tehnicii de vanzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar.
(3) Distributia cu amanuntul a medicamentelor se face numai prin farmacii, oficine locale de distributie si drogherii
…………………………………………………………………………….
(6) Eliberarea medicamentelor se face numai cu amanuntul, cu exceptia medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit inchis si a produselor destinate truselor de urgenta, impuse prin lege.”

5. La articolul 3, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. — (1) Infiintarea, organizarea si functionarea farmaciilor cu circuit inchis din spitale sau din alte unitati in care este necesara existenta unei farmacii cu circuit inchis se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

6. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. — Drogheria asigura asistenta farmaceutica a populatiei prin activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si e), cu exceptia vanzarii produselor homeopate care se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala.”

7. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a), c), d) si f) se realizeaza in farmacii de farmacisti sau de asistentii medicali de farmacie, numai sub supravegherea farmacistului.
(2) Activitatile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si e) se pot realiza si de asistentii medicali de farmacie in farmacia comunitara sau in drogherie.”

8. La articolul 6, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Societatea comerciala prevazuta la alin. (1) va avea in obiectul de activitate comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice, precum si a produselor prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) si e).”

9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. — Farmaciile comunitare sunt conduse de un farmacist-sef. Poate fi farmacist-sef farmacistul care detine certificat de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, emis in conditiile legii.”

10. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. — (1) Farmacia comunitara functioneaza pe baza autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii, in conditiile prezentei legi.
(2) Infiintarea, organizarea si functionarea, precum si preschimbarea autorizatiilor de functionare ale farmaciilor comunitare si ale drogheriilor se stabilesc prin norme de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si denumite in continuare norme.
(3) Activitatea farmaciei comunitare se desfasoara in conformitate cu Regulile de buna practica farmaceutica,elaborate de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Colegiul Farmacistilor din Romania si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

11. La articolul 9, literele b) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„b) dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente psihotrope folosite in scop medical;
c) dreptul de a detine, de a prepara si de a elibera, in conditiile legii, substante si medicamente stupefiante ori precursori ai acestora, folosite in scop medical;”.

12. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. — (1) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se acorda pe numele persoanei juridice si al farmacistului-sef de farmacie de catre Ministerul Sanatatii.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare prevazute la art. 8 alin. (1), solicitantul depune urmatoarele documente:
a) cererea-tip;
b) contractul de munca sau dovada exercitarii profesiei in forma liberala, pentru o norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-sef al unitatii, si certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, eliberat in conditiile legii, insotit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmacistilor din Romania;
c) fisele de atributii ale farmacistilor, avizate de Colegiul Farmacistilor din Romania;
d) actul constitutiv al societatii comerciale prevazute la art. 6 alin. (1);
e) copia certificatului de inregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comertului, care atesta inregistrarea ca punct de lucru a spatiului destinat farmaciei comunitare sau, dupa caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicita autorizarea;
g) schita si datele privind localul unitatii;
h) lista privind dotarea cu mobilier, ustensile si aparatura;
i) dovada incadrarii in prevederile art. 12 alin. (1) si (2);
j) dovada achitarii taxei prevazute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice alta modificare in autorizatia de functionare a farmaciilor.
(3) Documentatia prevazuta la alin. (2) se depune la Ministerul Sanatatii.
(4) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se elibereaza in urma unui raport de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.
(5) Inspectia se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete prevazute la alin. (2).
(6) In cazul unui raport de inspectie cu recomandari, se acorda un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficientelor.
(7) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 8 alin. (1) se elibereaza in maximum 30 de zile de la efectuarea inspectiei, in cazul unui raport de inspectie favorabil.
(8) In cazul in care farmacia comunitara isi schimba persoana juridica pe numele careia a fost eliberata autorizatia prevazuta la alin. (1), Ministerul Sanatatii elibereaza o noua autorizatie de functionare pe numele noii persoane juridice, in termen de 30 de zile de la data solicitarii; pana la eliberarea noii autorizatii, farmacia comunitara functioneaza in baza vechii autorizatii. Documentele pe baza carora se vor face modificarile vor fi prevazute in norme.
(9) Personalul care are calitatea de a efectua inspectiile in vederea autorizarii, supravegherii si controlului farmaciilor si drogheriilor trebuie sa aiba gradul profesional de farmacist primar sau farmacist cu o vechime de minimum 8 ani in specialitate.”

13. La articolul 11, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Orice modificare ulterioara a listei personalului de specialitate se comunica la Ministerul Sanatatii si la colegiile teritoriale, in termen de 30 de zile de la aceasta.”

14. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. — (1) Infiintarea unei farmacii comunitare in mediul urban se face in functie de numarul de locuitori, dovedit prin adeverinta eliberata de autoritatea administratiei publice locale, dupa cum urmeaza:
a) in municipiul Bucuresti, o farmacie la 3.000 de locuitori;
b) in orasele resedinta de judet, o farmacie la 3.500 de locuitori;
c) in celelalte orase, o farmacie la 4.000 de locuitori.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate infiinta cate o farmacie comunitara in gari, aerogari si centre comerciale de mare suprafata, definite conform legii, in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse si de alimentatie publica, situate intr-un singur imobil, care utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Dovada incadrarii spatiului in aceasta prevedere se elibereaza de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala se afla.
(3) Ministerul Sanatatii publica pe pagina de internet proprie lista cu farmaciile comunitare autorizate, localitatile urbane unde se mai pot deschide farmacii comunitare, in conformitate cu conditiile prevazute la alin. (1), precum si cu solicitantii care au depus cereri de infiintare de farmacii, in ordinea depunerii lor, mentionandu-se data la care s-au depus aceste cereri.”

15. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13. — (1) Societatile comerciale care au infiintate farmacii comunitare pot infiinta oficine locale de distributie in localitatile din mediul rural in care nu este asigurata asistenta populatiei cu medicamente prin farmacii, inclusiv in satele arondate oraselor.
(2) Societatile comerciale care au infiintate farmacii comunitare pot infiinta in statiunile aflate pe litoral, in perioada sezonului estival, oficine locale de distributie.
(3) Mentiunea privind infiintarea oficinelor locale de distributie in mediul rural si in statiunile aflate pe litoral se inscrie pe autorizatia de functionare a farmaciei comunitare titulare, care este autorizata si functioneaza.
(4) Infiintarea, organizarea si functionarea oficinelor locale de distributie prevazute la alin. (1) si (2) se reglementeaza prin norme.
(5) In cazul in care in localitatea din mediul rural se infiinteaza o farmacie comunitara, oficina locala de distributie se desfiinteaza.”

16. La articolul 16, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Sub indrumarea si controlul unui farmacist cu drept de libera practica, in farmacia comunitara isi pot efectua stagiul profesional studentii sau alte persoane aflate in procesul de invatamant farmaceutic.”
17. La articolul 18, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Modalitatea de asigurare a asistentei farmaceutice a populatiei in timpul noptii sau in zilele nelucratoare si de sarbatori legale este stabilita de colegiile teritoriale si este obligatorie pentru toate farmaciile comunitare aflate in relatii contractuale cu casele de asigurari sociale de sanatate.”

18. Articolul 19 se abroga.

19. La articolul 20, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. — (1) Mutarea sediului unei farmacii comunitare se comunica Ministerului Sanatatii si colegiilor teritoriale.
(2) Inceperea activitatii la noul sediu se poate face numai daca sunt indeplinite conditiile de autorizare, pe baza raportului de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate prevazut la art. 10 alin. (9) si dupa inscrierea mentiunii noului sediu pe autorizatia de functionare initiala.”

20. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 21. — Mutarea sediului se poate face numai cu respectarea conditiilor prevazute la art. 12 alin. (1). Pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, farmaciile comunitare infiintate in conditiile art. 12 alin. (2) se pot muta numai in aceleasi conditii.”

21. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. — (1) Pentru motive intemeiate sau pentru motive obiective invocate de detinatorul autorizatiei prevazute la art. 10 alin. (1), Ministerul Sanatatii poate aproba intreruperea activitatii farmaciei comunitare pe o perioada de pana la 180 de zile.
(2) Farmacia comunitara isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. Daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii si a colegiilor teritoriale.”

22. La articolul 23, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23. — Farmacia comunitara isi inceteaza activitatea prin anularea autorizatiei de functionare emise de Ministerul Sanatatii in urmatoarele situatii:”.

23. La articolul 23, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
„f) decesul farmacistului-sef.”

24. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. — (1) Societatile comerciale care au in obiectul de activitate comercializarea cu amanuntul a medicamentelor pot infiinta drogherii.
(2) Drogheria este condusa de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef.
(3) Poate fi farmacist-sef sau asistent medical de farmacie sef, in conditiile alin. (2), farmacistul cu drept de libera practica, membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, respectiv asistentul medical de farmacie cu drept de libera practica, membru al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
(4) Drogheria functioneaza numai in prezenta a cel putin unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist.”

25. Articolul 25 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 25. — (1) Autorizatia de functionare a drogheriei se acorda de Ministerul Sanatatii pe numele persoanei juridice si al farmacistului-sef sau al asistentului medical de farmacie sef.
(2) Pentru obtinerea autorizatiei de functionare prevazute la alin. (1), solicitantul depune urmatoarele documente:
a) cererea-tip;
b) contractul de munca sau dovada exercitarii profesiei in forma liberala, pentru o norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore, pentru farmacistul-sef al unitatii, si certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, eliberat in conditiile legii, insotit de certificatul profesional curent, emis de Colegiul Farmacistilor din Romania;
c) contractul de munca pentru norma intreaga cu durata timpului de lucru de 8 ore si autorizatia de libera practica, emisa de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, pentru asistentul medical de farmacie sef;
d) actul constitutiv al societatii comerciale;
e) copia certificatului de inregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
f) certificatul constatator emis de oficiul registrului comertului, care atesta inregistrarea ca punct de lucru a spatiului destinat drogheriei sau, dupa caz, a sediului social cu activitate, pentru care se solicita autorizarea;
g) schita si datele privind localul unitatii, conform ordinului ministrului sanatatii;
h) lista privind dotarea cu mobilier si aparatura;
i) dovada achitarii taxei prevazute la art. 44 pentru autorizare, mutare, preschimbare sau orice alta modificare in autorizatia de functionare a drogheriilor.
(3) Autorizatia de functionare prevazuta la alin. (1) se elibereaza in urma unui raport de inspectie favorabil intocmit de personalul de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii.
(4) Inspectia se efectueaza in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete prevazute la alin. (2).
(5) In cazul unui raport de inspectie cu recomandari, se acorda un termen de maximum 30 de zile pentru remedierea deficientelor.
(6) Autorizatia de functionare prevazuta la alin. (1) se elibereaza in maximum 30 de zile de la efectuarea inspectiei, in cazul raportului favorabil.
(7) In cazul in care drogheria isi schimba persoana juridica pe numele careia a fost eliberata autorizatia prevazuta la alin. (1), Ministerul Sanatatii elibereaza o noua autorizatie de functionare pe numele noii persoane juridice, in termen de 30 de zile de la data solicitarii; pana la eliberarea noii autorizatii de functionare, drogheria functioneaza in baza vechii autorizatii.
(8) Activitatea drogheriei se desfasoara in conformitate cu Regulile de buna practica farmaceutica, elaborate de Ministerul Sanatatii si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

26. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28. — (1) Pentru motive intemeiate sau pentru motive obiective invocate de detinatorul autorizatiei prevazute la art. 25 alin. (1), Ministerul Sanatatii poate aproba intreruperea activitatii drogheriei pe o perioada de pana la 180 de zile.
(2) Drogheria isi poate suspenda activitatea in mod voluntar pentru o perioada de maximum 60 de zile calendaristice. Daca perioada de suspendare depaseste 30 de zile calendaristice, este obligatorie anuntarea Ministerului Sanatatii si a colegiilor teritoriale.”

27. La articolul 29, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
„f) faliment.”

28. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. — Conditiile de organizare si functionare a drogheriei se stabilesc prin norme.”

29. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32. — (1) Inspectia de autorizare si inspectiile de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si in drogherii se exercita de Ministerul Sanatatii.
(2) Controlul privind exercitarea profesiei de farmacist se face de Colegiul Farmacistilor din Romania, prin filialele teritoriale, in conformitate cu prevederile legii.”
30. Articolul 33 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 33. — Inspectia de supraveghere in farmacii comunitare, farmacii cu circuit inchis si drogherii se face cel putin o data la 3 ani sau ori de cate ori este nevoie.”

31. Articolul 37 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37. — Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei urmatoarele fapte:
a) angajarea de personal farmaceutic de specialitate care nu poseda drept de libera practica;
b) distributia medicamentelor fara documente care sa ateste provenienta si/sau calitatea acestora;
c) nerespectarea prevederilor privind procedura de retragere a medicamentelor de farmacii si drogherii;
d) comercializarea medicamentelor cu termen de valabilitate depasit;
e) nerespectarea Regulilor de buna practica farmaceutica, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.”

32. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 38. — In cazul in care organele de inspectie prevazute la art. 32 constata repetarea abaterilor privind organizarea, dotarea si functionarea farmaciei sau a drogheriei, pot dispune suspendarea activitatii si inchiderea unitatii pana la remedierea deficientelor constatate.”

33. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 39. — Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei si inchiderea farmaciei, respectiv a drogheriei, urmatoarele fapte:
a) functionarea unei farmacii sau a unei drogherii fara autorizatie de functionare emisa de Ministerul Sanatatii;
b) detinerea sau eliberarea in drogherii a unor medicamente ale caror detinere si eliberare sunt interzise in drogherie;
c) incalcarea prevederilor art. 15 si ale art. 24 alin. (4).”

34. Articolul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 40. — (1) Constatarea faptelor ce constituie contraventii si aplicarea amenzilor se fac de personalul de specialitate din Ministerul Sanatatii.
(2) Modelul procesului-verbal de contraventie este prevazut in norme.
(3) La sesizarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Ministerul Sanatatii va efectua un control. Rezultatul controlului este transmis Colegiului Farmacistilor din Romania, potrivit legii.”

35. La articolul 42, alineatele (2) si (3) se abroga.

36. Articolul 43 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 43. — Dispozitiile art. 12 se aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.”

37. Articolul 44 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 44. — (1) Taxele pentru emiterea autorizatiei de functionare sunt urmatoarele:
a) pentru infiintarea de farmacii in mediul urban — 3.000 lei;
b) pentru infiintarea de farmacii in mediul rural — 150 lei;
c) pentru infiintarea unei oficine locale de distributie — 100 lei;
d) pentru infiintarea de drogherii in mediul urban — 2.000 lei;
e) pentru infiintarea de drogherii in mediul rural — 50 lei.
(2) Taxele pentru emiterea unei noi autorizatii in cazul preschimbarii sau al pierderii autorizatiei de functionare a farmaciei ori a drogheriei sunt urmatoarele:
a) pentru mediul urban — 100 lei;
b) pentru mediul rural — 50 lei.
(3) Pentru orice alta modificare inscrisa pe autorizatia de functionare a farmaciei sau drogheriei se percepe o taxa de 50 de lei.
(4) In cazul mutarii sediului farmaciei sau drogheriei, cuantumul taxelor este cel prevazut pentru infiintare.
(5) Taxele prevazute de prezenta lege se fac venit la bugetul de stat.
(6) Cuantumul taxelor prevazute de prezenta lege se poate actualiza periodic, prin hotarare a Guvernului.”

Art. II. — Cererile depuse la Ministerul Sanatatii, in vederea eliberarii autorizatiei de functionare pentru farmacii si drogherii, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si documentele ce le insotesc vor fi analizate in conformitate cu prevederile acesteia.

Art. III. — In termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi, unitatile prevazute la art. 42 din Legea farmaciei nr. 266/2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, care detin autorizatii de functionare cu termen de valabilitate, sunt obligate sa preschimbe autorizatiile de functionare, in conditiile legii.

Art. IV. — In tot cuprinsul Legii farmaciei nr. 266/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, sintagma „Ministerul Sanatatii Publice” se inlocuieste cu sintagma „Ministerul Sanatatii”, iar sintagma „ordin al ministrului sanatatii publice” se inlocuieste cu sintagma „ordin al ministrului sanatatii”.

Art. V. — Legea farmaciei nr. 266/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Adriean Videanu, ministrul Economiei, a declarat marti, 16 iunie 2009, la Realitatea TV, ca decizia introducerii impozitului forfetar a fost o decizie politica.

Adriean Videanu: „Din punctul meu de vedere, impozitul forfetar nu-si va produce efectele pentru care a fost introdus. A fost o decizie a Coalitiei. Nu a fost o decizie de a lui Pogea, a fost o decizie politica. Acest impozit este un

fel de apa sfintita, nu face nici bine, nici rau.

 

realitatea

Preşedintele Traian Băsescu a spus referitor la dosarul Adrian Năstase că nu vrea să certe Parlamentul pentru ceea ce s-a întâmplat marţi.

Parlamentul României a mai rămas cu o restanţă în ceea ce priveşte mecanismul de cooperare şi verificare: neimplicarea în justiţie. La Bruxelles, aprecierea este  atunci când Parlamentul blochează anchetarea

 

unui membru al său, că se amestecă în treburile justiţiei. La noi este o greşită interpretare a imunităţii”, a declarat preşedintele care a reamintit că nu îl interesează persoana lui Adrian Năstase. 

Preşedintele s-a declarat interesat de Parlament, deoarece „în situaţia în care Parlamentul blochează dosare ale oamenilor politici, raportul pe justiţie va scrie foarte clar că în România politicul blochează justiţia”.

„Au lansat povestea preşedintele se amestecă în justiţie, iar eu spun public, în condiţiile în care nu am o relaţie cu judecătorii şi procurorii, dacă există un singur judecător sau procuror care ştie că i-am cerut să facă vreun dosar unui om politic din România, să o spună public. Propaganda asta este lipsită de sens”, a mai adăugat Băsescu care a subliniat că mereu în rapoartele CE s-a scris că Parlamentul blochează justiţia.      

 

Sursa: REALITATEA.NET

Casa de avocatura Coltuc lucreaza si în vacanta judecatoreasca

De pe 1 iulie, pentru 2 luni, judecatorii vor intra în vacanta, însa nu
una totala.In zilele de marti si joi se vor judeca procesele penale urgente, cele cu arestati preventiv si litigii de munca. De asemenea, in aceasta

 

perioada se vor judeca plingerile impotriva masurii de arestare preventiva siprelungirile mandatelor de arestare. Audientele la conducerea instantelor
se suspenda.

Casa de avocatura Coltuc lucreaza pe toata perioada vacantei judecatoresti
Mai mult decat atat clientii au o reducere de onorarii de 10% fata de cele
standard

Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este
de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui
ancalendaristic.

Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului
instantelor se efectueaza, de regula, in cea mai mare parte in perioada
vacantei judecatoresti.

In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor
va continua: în materie penala, pentru cauzele cu arestati; onorariul
Casei de avocatura Coltuc este de 600 ron pentru orice dosar penal.

În alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de intretinere de
orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta prezedentiala,
precum si in alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate
ca atare de catre instanta.Onorariul fix de 500 lei
Infiintare firma 400 lei

Intrati pe site-ul www.coltuc.ro pentru detalii

www.coltuc.ro

0745150894
www.coltuc.ro
a

Unul din zece români spune că a încasat salariul cu întârziere ori că a primit bani mai puţini în luna martie

Pe timp de criză, patronii apelează la tot felul de soluţii atunci când vine vorba de salariile angajaţilor. În criză de lichidităţi şi cu afacerile micşorate unii îşi plătesc lucrătorii cu întârziere de câteva zile sau chiar săptămâni ori

ajung la şomajul tehnic, ca ultimă soluţie, aşa cum se întâmplă de exemplu în industria chimică, metalurgie şi siderurgie.

Alţii, mai inventivi, le plătesc angajaţilor numai avansul, nu şi lichidarea – când trebuie să vireze toate obligaţiile către bugetul de stat. „Este o formulă posibilă care se poate aplica o anumită perioadă, după care angajatorul revine cu plata restanţelor“, ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Astfel, sunt patroni care aleg să fie datori la stat, dar să aibă în continuare personal disponibil şi parţial remunerat, în funcţie de necesităţi. Pârvan nu a dorit să dea exemple concrete de astfel de firme.

Unul din zece români primeşte leafa cu întâziere

Toate aceste situaţii au un corespondent în rezultatele unui studiu realizat de compania de cercetare GfK în luna martie, din care reiese că 9% din populaţie încasează salariul cu întârziere ori se confruntă cu scăderea lui. De altfel, veniturile a aproape jumătate dintre români au fost influenţate negativ de criză în luna martie, cel mai mare impact fiind resimţit la nivelul câştigurilor extrasalariale. Per total, însă, scăderea veniturilor sau întârzierea încasării salariului pentru o parte importantă a populaţiei nu au dus la scăderea venitului mediu, precizează realizatorii studiului. Asta pentru că există categorii de persoane care câştigă mai mult decât anul trecut. Numărul celor care spun că abia reuşesc să îşi acopere cheltuielile curente cu veniturile realizate este însă suficient de mare. Afirmaţia se verifică în cazul a 60% dintre români, faţă de 53%, în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mai bine cu salariul micşorat decât în şomaj

Probleme au şi angajaţii din companiile de stat, dar şi cei din administraţia centrală şi locală din cauza întârzierilor mari la plata lefurilor.

 

gandul

 

Salvare folosită pe post de taxi de lux

Nu era nici o urgenţă. Un om sănătos, dar care a plătit bine, nici n-a avut nevoie să dea prea multe explicaţii atunci când a cerut un transport rapid, de la aeroport la hotel.

Câteva ore mai târziu, fără nici un consult, fără nici o problemă medicală, omul de afaceri este luat din faţa aeroportului, cu sirenă şi girofar către hotelul la care avea o întâlnire. În timpul cursei i se face inclusiv o fişă medicală cu un diagnostic fals.

 

realitatea

OUG 61/2009, redactata într-un limbaj imposibil

Celebra Ordonanta de Urgenta nr. 61 nu numai ca arunca în derizoriu rolul Parlamentului, dar este redactata într-un limbaj imposibil.În rapoartele de tara din ultimii ani, Comisia Europeana a atras atentia Executivului ca

recurge prea des la ordonante de urgenta. Iata ca Guvernul a mai comis un OUG, care ar putea sa ocupa un loc de frunte în viitorul raport de tara si poate chiar în cartea recordurilor: si-a arogat prerogativele de a abroga o lege chiar înainte de intrarea ei în vigoare, pe motiv ca vrea sa ajute Parlamentul, sa-i ofere instrumentele legislative de care are nevoie
 
Pâna acum, legea spunea ca un act normativ poate fi abrogat doar daca este în vigoare: „Dupa intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea”. Care “altele asemenea” este greu de ghicit. Ce interventii s-ar mai putea face asupra unei legi, în afara de cele enumerate?! Dar Guvernul da semne ca ar fi în stare sa inventeze ceva la care nici nu te puteai gândi, cum ar fi abrogarea unei legi care nici n-a intrat în vigoare.
 
Printr-o ordonanta de urgenta, Guvernul a venit cu o derogare de la imperativul abrogarii actelor numai dupa intrarea în vigoare a acestora: “Dupa adoptarea lor, în situatii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, dupa caz, abrogate si înainte de data intrarii lor în vigoare”. Aceasta aberatie legislativa este motivata de Guvern printr-o alta aberatie, care tine însa de realitatile autohtone: “Exista acte normative adoptate care nu au intrat înca vigoare si care nu mai pot fi aplicate, având în vedere ca acestea nu mai corespund realitatilor societatii românesti. Aceste legi sunt amânate sine die, deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu un impact negativ asupra sistemului judiciar, cât si asupra cetatenilor. Spre exemplu, este cazul Codului Penal adoptat în 2004 sau al Legii spitalelor nr. 270/2003, al caror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.
Însa nicio tehnica legislativa din lume n-ar mai putea ajuta la reglementarea unor asemenea realitati, cum ar fi mai multe coduri penale care stau la coada de câtiva ani. si cum s-ar putea face face un cod penal care sa tina pasul realitatile noastre: sa se schimbe gravitatea omorului, a furtului sau a tâlhariei?
 
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, si-a exersat iscusintele avocatesti pledând pentru aceasta ordonanta de urgenta: „Punem la dispozitie un mijloc de tehnica legislativa. Noi am îndreptat o lacuna de tehnica legislativ”.
Culmea, printr-un comunicat al Ministerului Justitiei suntem înstiintati ca scopul ordonantei este acela de a oferi un instrument puterii legislative, când faptul ca lucrurile stau exact pe dos e de domeniul evidentei:  „Scopul ordonantei de urgenta a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a caror intrare în vigoare a fost amânata pentru viitor”.
Daca Legislativul a ajuns sa aiba nevoie de instrumente de la Guvern pentru a putea legifera, atunci întrebarea fireasca este: de ce ne mai trebuie Parlament, cu atât mai mult unul bicameral?

Sursa: Saptamana Financiara

Dosar penal pentru profesorii care dau solutiile sau falsifica lucrari la bacalaureat

Profesorii care, în perioada bacalaureatului, vor furnizara elevilor solutii pentru subiecte, vor înlocui sau vor falsifica lucrari, urmeaza sa fie sanctionati conform Codului penal.

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) a transmis o nota inspectoratelor scolare prin care cere cadrelor didactice implicate în organziarea si desfasurarea examenului de bacalaureat sa respecte cu strictete prevederile Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului national din 2009, în scopul asigurarii legalitatii, obiectivitatii si corectitudinii lui.

Sursa: Gandul

Legile care se bat cap in cap: Legea Jandarmeriei si Legea 4/2008

Legea Jandarmeriei * Art. 2 – Jandarmeria Romana isi desfasoara activitatea in interesul cetatenilor, al comunitatii si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in exercitarea legii. * Art. 19, alin. 1 – atributii

lit. a) apara, prin mijloacele prevazute de lege, viata, integritatea corporala si libertatea persoanei, proprietatea publica si privata, interesele legitime, ale cetatenilor, ale comunitatii si ale statului.lit. b) executa misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazie mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare, actiunilor promotionale, comerciale, manifestari cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul public si care implica aglomerari de persoane.lit. c) executa misiuni de restabilire a ordinii publice atunci cand aceasta a fost tulburata prn orice fel de actiuni sau fapte care contravin legilor in vigoare. * Art. 27, alin. 3 – drepturi si obligatiiIn exercitarea atributiilor, personalul militar al Jandarmeriei Romane are dreptul sa efectueze control corporal preventiv asupra persoanei si bagajului acesteia in urmatoarele situatii:lit. a) exista indicii clare ca s-a savarsit, se savarseste sau se pregateste savarsirea unei infractiuni.lit. c) persoanele participante la manifestari publice sau in alte locuri in care este interzis accesul cu arme, produse ori substante periculoase.Legea 4/2008 * Art. 2 – Organizatorul competitiilor sportive si al jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate are obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor si de a lua masuri pentru prevenirea si inlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si in interiorul arenelor sportive, inainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv. * Art. 4, alin. 1 – Asigurarea ordinii publice in zona apropiata si imediata a bazelor sportive si in alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc se realizeaza in mod nemijlocit de catre structua de jandarmi competenta teritorial. * Art. 5, alin. 1 – Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta in interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate incheia in acest sens contracte de prestarii servicii, in conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza.

Sursa: Ziua

Drepturile salariale obtinute in instanta, esalonate pana in 2012

Drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti in favoarea bugetarilor, devenite executorii pana la 31 decembrie 2009, vor fi esalonate la plata cu cate o treime din valoarea titlului, in perioada 2010-

2012. Prevederea, care se va aplica mai ales pentru personalul din justitie si administratia penitenciarelor, face parte dintr-o ordonanta de urgenta obtinuta de Mediafax.

Sumele platite se actualizeaza cu indicele inflatiei comunicat de INS. Ordonanta este justificata prin mentinerea echilibrului bugetar si a angajamentelor privind deficitul bugetar.

Sursa: Financiarul

Exista o cerere de insolventa impotriva Clubului Dinamo

Număr unic dosar:  24242/3/2009
Înregistrat în data de: 05.06.2009
Obiect dosar: procedura insolvenţei – societăţi pe acţiuni

 
Materia juridică:  Faliment
Stadiu procesual: Fond
Părţi:
SC CARPAT ING SRL : Creditor
SC DINAMO 1948 SA : Debitor

TERMENE DE JUDECATĂ:
Data Soluţie Detalii
24/08/2009

sursa: portal.just.ro

Proprietarii de maşini în leasing îşi înscenează accidente

Piata asigurarilor se confrunta cu o crestere puternica a daunelor pe segmentul auto, una dintre cauze fiind faptul ca tot mai multi proprietari de autovehicule in leasing insceneaza accidente pentru a scapa de plata ratelor,

 

afirma Constantin Toma, directorul general al Omniasig, cea mai mare companie de pe piata de asigurari generale.

„In primul semestru ne-am ocupat in mod deosebit de daune, care au scapat de sub control.
zf

Guvernul a aprobat astazi (n.r. duminica) normele metodologice cu privire la Programul „Prima casă

Conditii de participare la Programul Prima Casa
Şeful Executivului a precizat condiţiile pe care persoanele fizice trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de acest Program:

· Să nu deţină în proprietate o locuinţă, individual sau în comun, împreună cu soţii lor sau cu alte persoane,

· Să nu aibă în derulare un credit ipotecar,

· Să dispună de un avans de 5% din preţul de achiziţie a locuinţei, dacă preţul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 de euro. Primul-ministru a explicat că poate fi achiziţionată o locuinţă cu valoare mai mare de 60.000 de euro, însă atunci beneficiarul trebuie să dispună de avansul pentru locuinţă, plus diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei şi suma de 60.000 de euro.

· Persoanele care doresc să intre în acest program se obligă să nu înstrăineze locuinţa achiziţionată în primii 5 ani de la data dobândirii şi, de asemenea, se obligă să constituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, o ipotecă de rang I asupra locuinţei achiziţionate.

Conditii impuse bancilor participante la Programul Prima Casa
În ceea ce priveşte băncile care doresc să participe la acest Program, primul-ministru, Emil Boc, şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, au precizat că acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

· Să aibă acoperire teritorială la nivel naţional şi judeţean.

· Să îndeplinească condiţiile privind costul creditării. Primul-ministru a afirmat că au fost puse condiţii maximale băncilor în ceea ce priveşte costul finanţării, respectiv, pentru creditele în euro acestea să fie determinate de rata dobânzii EURIBOR la trei luni plus o marjă de maxim 4%. Pentru creditele în lei, costurile vor fi determinate de ROBOR la trei luni plus o marjă de maxim 2,5%. „Dacă astăzi facem o raportare la ceea ce există pe piaţă şi luăm nivelul EURIBOR de vineri pentru creditele în valută, care era de 1,28, plus marja de maxim 4%, ajungem la o dobândă de 5,28% faţă de 10%, 11% sau 12% cât este în momentul de faţă în euro. Vreau să fiu foarte bine înţeles: acesta este nivelul maximal al dobânzii”, a afirmat primul-ministru. Şeful Executivului a oferit şi exemple. De pildă, în cazul unei persoane care care ia un credit de 50.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, în Programul Prima casă dobânzile vor fi de 41.000 de euro pe 25 de ani, faţă de 81.000 de euro valoarea dobânzilor de pe piaţă. „De aici se poate observa diferenţa şi sprijinul consistent pe care statul îl aduce în avantajul acelora care intră în programul ” Prima Casă „, a afirmat primul-ministru. La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a arătat că media de reducere a costurilor de creditare va fi între 42-49%. „Un alt avantaj al costurilor mici de creditare îl reprezintă faptul că mai multe persoane pot deveni eligibile pentru acest Program”, a declarat ministrul Finanţelor.

· Băncile care doresc să intre în Programul Prima casă se referă la faptul că nu trebuie să perceapă comision de rambursare anticipată, iar contractul de credit să nu conţină clauze care să permită modificarea unilaterală de către bancă a acestuia.

· Durata maximă a creditului este de 30 de ani.

· Să accepte să efectueze evaluarea locuinţei în vederea instituirii ipotecii de rangul I în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi să verifice îndeplinirea obligaţiei de asigurare a locuinţei de către beneficiar pe toată durata creditului

„Nu mai avem toner pentru nicio imprimanta din tribunal si nici pentru judecatorii”

Bugetul Tribunalului Bucuresti este insuficient pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare pana la sfarsitul anului. Jud. Laura Andrei, vicepresedinte si purtator de cuvant al Tribunalului Bucuresti, a declarat

sambata, 13 iunie 2009, la Antena 1: „Pana la sfarsitul anului, mai avem un buget de 1.500.000 in conditiile in care datoriile pe care le-am acumulat pana la 31 mai depasesc suma de cinci milioane. Nu mai avem toner pentru nicio imprimanta din tribunal si nici pentru judecatorii. Am incercat fiecare dintre noi, atat judecatori cat si grefieri, sa ne gospodarim cu resurse proprii.”

Executivul a adoptat, in sedinta de astazi, reducerea, comasarea si anularea un numar de 102 taxe si tarife nefiscale, din totalul de 491 taxe existente

A fost identificat un numar de 491 de taxe si tarife. Dintre acestea s-au formulat propuneri de comasare, reducere sau anulare pentru 186 taxe. Astazi avem acte normative adoptate prin ordonante, hotarari de guvern si

 

ordine ale ministrilor pentru anularea, comasarea sau desfiintarea a 102 taxe”, a spus primul-ministru.

Potrivit sefului Guvernului, mai exista 84 de taxe care vor fi reduse sau comasate prin ordine ale ministrilor si care vor fi puse pe agenda sedintei de Guvern de miercuri.

Spre exemplu, au fost comasate taxele vizand eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare si al punctajului anual realizat in sistemul public de pensii, tariful pentru eliberarea la cerere a asiguratilor sau a angajatorilor, a adeverintelor pentru stagiul de cotizare necesare obtinerii certificatelor, eliberarea la cererea asiguratilor a adeverintelor care atesta calitatea sau venitul asigurat si eliberarea adeverintelor care contin informatii necesare executarii silite.

„Toate aceste 4 tarife si una dintre taxe s-au cumulat intr-una singura” a aratat secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Gratiela Iordache

Un magistrat controversat a fost pus, la sfârsitul lunii trecute, la sefia procurorilor criminalisti din Neamt

Surse avizate sustin ca procurorul Stelian Olteanu a fost sprijinit, pentru ocuparea acestei functii, de catre insusi procurorul general adjunct al României, Gabriela Scutea, care l-ar fi insotit pe acesta la sediul CSM in data

 

de 26 mai 2009, când procurorii au primit propunerea, au discutat-o si, foarte rapid, au aprobat-o

• Proaspatul sef al Sectiei de Urmarire Penala din Parchetul Tribunalului Neamt a fost arestat, in urma cu sapte ani, pentru luare de mita si musamalizarea unei tentative de omor. Procurorul Stelian Olteanu a fost cercetat inclusiv de Parchetul General, de Parchetul Militar si de Parchetul National Anticoruptie, el recunoscând si regretând faptele la vremea respectiva. Intr-unul dintre dosare, procurorul a fost acuzat, alaturi de un politist, ca a ajutat, prin diferite demersuri, mafia lemnului din zona Bicaz

• Al doilea dosar privindu-l pe procurorul Olteanu a fost instrumentat de catre insusi procurorul-sef adjunct al PNA de la acea data, Mircea Zarie, acesta infirmând o ordonanta de scoatere de sub urmarire penala. In acest dosar, procurorul este acuzat ca a “facut pierdut” un dosar privind tentativa de omor savârsita de liderul tiganilor din Piatra Neamt asupra propriului frate. Pe fir au intrat, la vremea respectiva, lucratorii UM0962, care au interceptat mai multe convorbiri legate de sumele de bani pe care le-ar fi primit anchetatorul

Surse care doresc sa-si pastreze anonimatul fac referire la faptul ca, pentru numirea sa intr-o functie de conducere, controversatul procuror a beneficiat de sprijinul procurorului general adjunct al României, Gabriela Scutea, care l-ar fi insotit personal pe Stelian Olteanu, in data de 26 mai 2009, la Consiliul Superior al Magistraturii, zi in care Sectia pentru procurori a primit propunerea de numire, a luat-o in discutie si, contrar regulamentului, a si dat o solutie pe loc.

Ajutor dat mafiei lemnului

Despre ce procuror este vorba aflam din documente oficiale. Primul act este datat 15 martie 2001 si reprezinta o Hotarâre cu numarul 5 a Comisiei de Disciplina din cadrul Ministerului Public, care a cercetat dosarul nr. 7/1999.  Aici se facea referire la faptul ca procurorul Stelian Olteanu, din cadrul Parchetului de pe lânga Tribunalul Neamt, a intocmit, in cursul anului 1998, o adeverinta continând date nereale, semnând totodata in numele primului procuror si pe care a inaintat-o Consiliului Judetean Neamt. Totodata, acesta a mai redactat trei cereri de retrocedare a dreptului de proprietate ce au fost depuse la Judecatoria Bicaz de catre locotenent-colonelul Constantin Ploaie, fapte pentru care procurorul in cauza s-a ales cu dosar penal, fiind cercetat de catre Parchetul Militar, aplicându-i-se sanctiunea administrativa pentru infractiunea de fals si uz de fals. Comisia de Disciplina a constatat ca, la data de 3 decembrie 1999, procurorul general al României a formulat o actiune disciplinara impotriva lui Stelian Olteanu, retinându-se ca la solicitarea politistului Constantin Ploaie privind acordarea unui sprijin in vederea reconstituirii a dreptului de proprietate asupra unor suprafete de padure pentru un anume Simion Scurtu, o cunostinta a politistului, procurorul Olteanu a formulat trei cereri de reconstituire in numele persoanelor indicate in extrasele de carte funciara care, ulterior, au fost inaintate Comisiei Judetene de Fond Funciar Neamt. Dupa dactilografierea cererilor, procurorul Stelian Olteanu a anexat extrase de carte funciara, certificate de nastere etc., dupa care a completat olograf rubricile “expeditor” si “destinatar” pe trei plicuri. Plicurile au ajuns, apoi, in posesia lui Simion Scurtu pentru semnarea cererilor de solicitanti. S-a constatat ulterior ca semnaturile au fost falsificate, dupa care cererile si actele anexate au fost inaintate prin posta Comisiei Judetene de Fond Funciar. “Din cercetarea prealabila a rezultat ca actele anexate la cererile redactate de procurorul Olteanu Stelian emise de Comisia Locala Damuc, extrasele de carte funciara nr. 5483 din 30 noiembrie 1995, adresele nr. 769, 550, 771/1995 emise de Consiliul Local Lunca de Sus Harghita catre Comisia de Aplicare a Legii nr. 18/1991 Damuc, cât si certificatele de nastere nr. NJ, NF, NG si nr. 416564, 236548 si 763921 eliberate la 23 noiembrie 1955, 3 septembrie 1956 si 28 octombrie 1956 pe numele Galaci Andras si Galaci Judith, toate prezentate in copie, sunt false”, se arata in Hotarârea Comisiei de Disciplina.

 

gardianul

Avans de 5% pentru programul „Prima Casă” şi dobânzi limitate

Persoanele care vor lua credit prin programul Prima Casă vor plăti un avans de 5% pentru o locuinţă de maximum 60.000 euro sau de 3.000 euro plus diferenţa din preţul de achiziţie, iar rata dobânzii va fi EURIBOR la 3 luni

 plus maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR plus maxim 2,5%.

Suma de 3.000 euro reprezintă practic avansul de 5% din suma totală de 60.000 euro garantată de stat.

„Am pus nişte condiţii maximale băncilor în ceea ce priveşte costul finanţării, şi anume rata dobânzii EURIBOR la 3 luni plus o marjă de maxim 4% pentru creditele în euro şi ROBOR la 3 luni plus o marjă de 2,5% pentru creditele în lei. Dacă astăzi facem o raportare la ce există pe piaţă şi luăm nivelul EURIBOR de vineri, deci pentru creditele în valută, de1,28 plus marja de maxim 4% ajungem la o dobândă de 5,28% faţă de 10-11-12%, cât este în momnentul de faţă în euro. Aceasta este diferenţa”, a anunţat premierul Emil Boc, la finalul şedinţei de duminică a Guvernului în care au fost adoptate normele de aplicare ale programului.

Dobânda EURIBOR (media la împrumuturile interbancare pe piaţa europeană) la creditele pe trei luni este în prezent de 1,28%, în timp ce ROBOR (dobânda la creditele interbancare pe piaţa internă) la aceeaşi scadenţă se situează în prezent la 10,54% pe an.

Rata medie a dobânzii la creditele acordate de bănci populaţiei era de 18,86% pe an în luna martie, în timp ce la împrumuturile luate de firme dobânda medie a fost de 20,5% pe an, conform celor mai recente date prezentate de BNR.

Datele anunţate duminică de premierul Emil Boc confirmă informaţiile transmise de MEDIAFAX în ultimele trei săptămâni privind condiţiile avansului de 5% şi infirmă cifrele vehiculate sâmbătă în media referitoare la limitele maxime la care pot ajunge dobânzile calculate în funcţie de EURIBOR şi ROBOR.

Şeful Executivului a prezentat şi exemple, arătând că în cazul unei persoane care care ia un credit de 50.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, dobânzile vor fi de 41.000 de euro pe 25 de ani, faţă de 81.000 de euro valoarea dobânzilor de pe piaţă.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a arătat că media de reducere a costurilor de creditare va fi între 42-49%.

„Astăzi, dacă vrei să-ţi cumperi o locuinţă de 50.000 de euro, venitul minim necesar în situaţia actuală, pentru un credit pe 25 de ani, ar fi trebuit să ai cam 863 de euro venitul lunar. În situaţia noastră, venitul minim pentru Prima Casă ajunge la 595 euro. Dacă ai vrea să-ţi iei de 60.000 de euro, pentru o dobândă de 10%, venitul necesar este de 1.036 de euro, dar în situaţia noastră este de 714 euro. Rata lunară la o locuinţă de 50.000 de euro, dacă se plăteşte avans 5%, va fi 297 euro. Dacă sunt persoane care au posibilitatea de a plăti mai mult avans, de 20%, atunci rata lunară va scădea la 250 de euro”, a spus Pogea.

Întrebat de presă dacă pot fi cumulate două credite, unul garantat de stat şi unul nu, pentru achiziţionarea unei case în valoare de peste 60.000 euro, ministrul Finanţelor a răspuns negativ, arătând că diferenţa trebuie suportată „cu bani de acasă”.

Surse bancare au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul va fixa dobânzi şi comisioane maxime practicate de bănci în cadrul programului „Prima Casă”, iar pentru locuinţele mai scumpe de 60.000 de euro, sumă garantată de stat, cumpărătorul va acoperi diferenţa din resurse proprii.

„Noi vrem să încurajăm achiziţia de locuinţe şi oamenii să poată să îşi cumpere locuinţe la nivelul efectiv al salariilor lor, nu la dorinţe. Că aşa, marginal, sunt şi oameni care îşi cumpără locuinţe cu 300.0000, 400.000 de euro, ei nu or să stea în treaba această”, a spus Pogea.

Conform deciziei Guvernului, în favoarea statului va fi instituită o ipotecă de rangul I asupra locuinţei, care nu poate fi înstrăinată timp de cinci ani de la data dobândirii. Instituţia bancară va verifica îndeplinirea obligaţiei de asigurare a locuinţei de către beneficiar pe toată durata contractului.

Băncile trebuie să aibă o acoperire teritorială la nivel naţional şi/sau judeţean pentru a participa la acest program care se va adresa tuturor persoanelor care nu deţin în prezent o locuinţă. Lipsa locuinţei va trebuie certificată prin declaraţie pe propria răspundere la notariat.

Pentru achiziţionarea unei case prin intermediul programului guvernamental de garantare a creditelor trebuie achitat un avans de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, dacă preţul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau de 3.000 euro plus diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei şi 60.000 euro, dacă preţul este mai mare de 60.000 euro. Durata maximă a creditului este de 30 ani.

Contractul de credit nu va conţine clauze care să permită modificarea unilaterală de către bancă a înţelegerii, iar băncile nu trebuie să perceapă comision de rambursare anticipată.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM va garanta pentru stat creditelor acordate persoanelor fizice pentru achiziţia unei locuinţe în cadrul programului, iar sursa de plată a garanţiilor emise în numele şi contul statului vor fi fondul de risc şi, în completare, bugetul de stat. Comisionul de gestiune care este datorat de Fondul Naţional de Garantare este de 0,37% pe an.

Comisioanele totale aferente finanţării garantate nu vor depăşi 1,35% pe an.

Pentru anul 2009, plafonul garanţiilor care pot fi emise în cadrul programului este de un miliard euro. Garanţia se acordă în euro sau moneda naţională şi se plăteşte în moneda naţională la cursul de schimb comunicat de BNR şi valabil la data plăţii, acoperind numai principalul, dobânzile şi comisioanele bancare.

„Având în vedere că garanţia statului este acoperită cu ipotecă de rangul I instituită în favoarea statului român asupra locuinţei achiziţionate prin program, se estimează că în cazul executării garanţiei prin efectuarea de plăţi din fondul de risc şi, în completare, de la bugetul de stat, aceste cheltuieli pot fi acoperite integral urmare a procedurilor de executare silită. Precizăm că potrivit ultimelor informaţii comunicate de BNR, incidenţa de neplată a creditelor ipotecare se situează la un nivel de 0,2% din totalul creditelor acordate de bănci. Astfel, ţinând cont de faptul că procedura de executare silită se va aplica asupra creanţei rezultate din neplata a trei rate de capital şi de dobândă, doar principalul fiind garantat de stat, ipoteca acoperind această sumă, considerăm că riscul de nerecuperare a sumelor este foarte scăzut”, se arată în documentul întocmit de Guvern.

Persoanele care vor lua credit prin programul Prima Casă vor plăti un avans de 5% pentru o locuinţă de maximum 60.000 euro sau de 3.000 euro plus diferenţa din preţul de achiziţie, iar rata dobânzii va fi EURIBOR la 3 luni plus maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR plus maxim 2,5%.

Suma de 3.000 euro reprezintă practic avansul de 5% din suma totală de 60.000 euro garantată de stat.

„Am pus nişte condiţii maximale băncilor în ceea ce priveşte costul finanţării, şi anume rata dobânzii EURIBOR la 3 luni plus o marjă de maxim 4% pentru creditele în euro şi ROBOR la 3 luni plus o marjă de 2,5% pentru creditele în lei. Dacă astăzi facem o raportare la ce există pe piaţă şi luăm nivelul EURIBOR de vineri, deci pentru creditele în valută, de1,28 plus marja de maxim 4% ajungem la o dobândă de 5,28% faţă de 10-11-12%, cât este în momnentul de faţă în euro. Aceasta este diferenţa”, a anunţat premierul Emil Boc, la finalul şedinţei de duminică a Guvernului în care au fost adoptate normele de aplicare ale programului.

Dobânda EURIBOR (media la împrumuturile interbancare pe piaţa europeană) la creditele pe trei luni este în prezent de 1,28%, în timp ce ROBOR (dobânda la creditele interbancare pe piaţa internă) la aceeaşi scadenţă se situează în prezent la 10,54% pe an.

Rata medie a dobânzii la creditele acordate de bănci populaţiei era de 18,86% pe an în luna martie, în timp ce la împrumuturile luate de firme dobânda medie a fost de 20,5% pe an, conform celor mai recente date prezentate de BNR.

Datele anunţate duminică de premierul Emil Boc confirmă informaţiile transmise de MEDIAFAX în ultimele trei săptămâni privind condiţiile avansului de 5% şi infirmă cifrele vehiculate sâmbătă în media referitoare la limitele maxime la care pot ajunge dobânzile calculate în funcţie de EURIBOR şi ROBOR.

Şeful Executivului a prezentat şi exemple, arătând că în cazul unei persoane care care ia un credit de 50.000 de euro pe o perioadă de 25 de ani, dobânzile vor fi de 41.000 de euro pe 25 de ani, faţă de 81.000 de euro valoarea dobânzilor de pe piaţă.

La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a arătat că media de reducere a costurilor de creditare va fi între 42-49%.

„Astăzi, dacă vrei să-ţi cumperi o locuinţă de 50.000 de euro, venitul minim necesar în situaţia actuală, pentru un credit pe 25 de ani, ar fi trebuit să ai cam 863 de euro venitul lunar. În situaţia noastră, venitul minim pentru Prima Casă ajunge la 595 euro. Dacă ai vrea să-ţi iei de 60.000 de euro, pentru o dobândă de 10%, venitul necesar este de 1.036 de euro, dar în situaţia noastră este de 714 euro. Rata lunară la o locuinţă de 50.000 de euro, dacă se plăteşte avans 5%, va fi 297 euro. Dacă sunt persoane care au posibilitatea de a plăti mai mult avans, de 20%, atunci rata lunară va scădea la 250 de euro”, a spus Pogea.

Întrebat de presă dacă pot fi cumulate două credite, unul garantat de stat şi unul nu, pentru achiziţionarea unei case în valoare de peste 60.000 euro, ministrul Finanţelor a răspuns negativ, arătând că diferenţa trebuie suportată „cu bani de acasă”.

Surse bancare au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul va fixa dobânzi şi comisioane maxime practicate de bănci în cadrul programului „Prima Casă”, iar pentru locuinţele mai scumpe de 60.000 de euro, sumă garantată de stat, cumpărătorul va acoperi diferenţa din resurse proprii.

„Noi vrem să încurajăm achiziţia de locuinţe şi oamenii să poată să îşi cumpere locuinţe la nivelul efectiv al salariilor lor, nu la dorinţe. Că aşa, marginal, sunt şi oameni care îşi cumpără locuinţe cu 300.0000, 400.000 de euro, ei nu or să stea în treaba această”, a spus Pogea.

Conform deciziei Guvernului, în favoarea statului va fi instituită o ipotecă de rangul I asupra locuinţei, care nu poate fi înstrăinată timp de cinci ani de la data dobândirii. Instituţia bancară va verifica îndeplinirea obligaţiei de asigurare a locuinţei de către beneficiar pe toată durata contractului.

Băncile trebuie să aibă o acoperire teritorială la nivel naţional şi/sau judeţean pentru a participa la acest program care se va adresa tuturor persoanelor care nu deţin în prezent o locuinţă. Lipsa locuinţei va trebuie certificată prin declaraţie pe propria răspundere la notariat.

Pentru achiziţionarea unei case prin intermediul programului guvernamental de garantare a creditelor trebuie achitat un avans de 5% din preţul de achiziţie al locuinţei, dacă preţul acesteia este mai mic sau egal cu 60.000 euro, sau de 3.000 euro plus diferenţa dintre preţul de achiziţie al locuinţei şi 60.000 euro, dacă preţul este mai mare de 60.000 euro. Durata maximă a creditului este de 30 ani.

Contractul de credit nu va conţine clauze care să permită modificarea unilaterală de către bancă a înţelegerii, iar băncile nu trebuie să perceapă comision de rambursare anticipată.

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM va garanta pentru stat creditelor acordate persoanelor fizice pentru achiziţia unei locuinţe în cadrul programului, iar sursa de plată a garanţiilor emise în numele şi contul statului vor fi fondul de risc şi, în completare, bugetul de stat. Comisionul de gestiune care este datorat de Fondul Naţional de Garantare este de 0,37% pe an.

Comisioanele totale aferente finanţării garantate nu vor depăşi 1,35% pe an.

Pentru anul 2009, plafonul garanţiilor care pot fi emise în cadrul programului este de un miliard euro. Garanţia se acordă în euro sau moneda naţională şi se plăteşte în moneda naţională la cursul de schimb comunicat de BNR şi valabil la data plăţii, acoperind numai principalul, dobânzile şi comisioanele bancare.

„Având în vedere că garanţia statului este acoperită cu ipotecă de rangul I instituită în favoarea statului român asupra locuinţei achiziţionate prin program, se estimează că în cazul executării garanţiei prin efectuarea de plăţi din fondul de risc şi, în completare, de la bugetul de stat, aceste cheltuieli pot fi acoperite integral urmare a procedurilor de executare silită. Precizăm că potrivit ultimelor informaţii comunicate de BNR, incidenţa de neplată a creditelor ipotecare se situează la un nivel de 0,2% din totalul creditelor acordate de bănci. Astfel, ţinând cont de faptul că procedura de executare silită se va aplica asupra creanţei rezultate din neplata a trei rate de capital şi de dobândă, doar principalul fiind garantat de stat, ipoteca acoperind această sumă, considerăm că riscul de nerecuperare a sumelor este foarte scăzut”, se arată în documentul întocmit de Guvern.

 

mediafax

Cat a castigat fiecare echipa din Liga 1

Iata cum arata clasamentul Ligii 1 dupa banii incasati din drepturile de televizare:

1 Urziceni 3.2 milioane de euro
2 FC Timisoara 2.5
3 Dinamo 2.2
4 CFR Cluj 2.2
4 FC Vaslui doua milioane
5 Steaua doua milioane
7 U Craiova 1.8
8 Rapid 1.8
9 FC Brasov 1.5
10 FC Arges 1.5
11 Pandurii 1.2
12 Otelul 1.2
13 Bistrita un milion
14 Poli Iasi un milion de euro.

 

hotnews

Creditul in lei este mai scump decat cel in euro pentru Prima Casa

Dacă vreţi să cumpăraţi o locuinţă prin acest program şi obţineţi creditul maxim garantat de stat, 60.000 de euro, trebuie să veniţi de acasă pentru început cu 4.150 de euro. Adică, avansul de 5%, respectiv 3.150 de euro şi

încă 1.000 de euro, dobânda pe trei luni care trebuie plătită în momentul în care contractaţi creditul. Cea mai mică mică dobândă oferită de bănci este 5,5% plus 1% pe an, comisionul Fondului de Garantare. Rata lunară la un astfel de credit este de 379 de euro.

Dacă decideţi să luaţi creditul în lei, echivalentul aceleiaşi sume maxime, de 60.000 de euro, veţi avea o rată aproape dublă faţă de cea în moneda europeană. Puteţi ajunge să plătiţi aproximativ 2.900 de lei pe lună. Şi aceasta dacă ne bazăm calculele pe cea mai mică dobândă anunţată de bănci, de 13 procente, plus comisionul fondului de garantare, de 1%.

Dobânda plătită în avans în acest caz este de 9.000 de lei. Cu tot cu avansul de 5%, adică 13.200 de lei, pentru a putea cumpăra o locuinţă printr-un împrumut în lei, vă trebuie din start, 22.200 de lei.

Sursa: Realitatea TV

Poliţiştii nemţeni au reţinut doi tineri pentru criminalitate informatică

„În bagajele celor doi au fost găsite componente ale unor dispozitive artizanale dedicate copierii datelor de identificare a cardurilor magnetice, disimulate în interiorul unui aparat foto şi un laptop în care erau instalate

programe informatice, destinate folosirii echipamentelor de citire şi scriere a cardurilor cu bandă magnetică”, au declarat marţi ofiţeri din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ.

Potrivit acestora, în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa unuia dintre cei doi reţinuţi, au mai fost identificate şi alte componente ale unor dispozitive artizanale care puteau fi folosite în acest fel de criminalitate.

Procurorii DIICOT Neamţ au emis o ordonanţă de reţinere a celor doi tineri, în vârstă de 23 şi 39 de ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituiere de grup infracţional organizat, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, efectuare de operaţiuni financiare cu mijloace de plată în mod fraudulos şi accesarea fără drept a unui sistem informatic. Cei doi tineri vor fi prezentaţi Tribunalului Neamţ cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Sursa: NewsIn

Imagini din timpul perchezitiilor domiciliare din Alexandria

Procurorii DIICOT însoţiţi poliţişti, jandarmi, dar şi de doi agenţi americani de la Secret Service, au descins, în această dimineaţă, în locuinţele mai multor persoane din Capitală şi din judeţul Teleorman, suspectate de

 

criminalitate informatică, licitaţii frauduloase pe eBay şi fraude bancare

Atentie se vor mai face descinderi de acest gen!

 

vezi aici

Fiscul a publicat, ieri, pe site-ul www.anaf. ro, lista contribuabililor declaraţi inactivi.

În consecinţă, în cazul celor 92.227 de firme, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu mai recunoaşte tranzacţiile şi nici deducerile de TVA dintr-o operaţiune în care sunt implicate acestea.

Listcuprindea iniţial aproape 125.500 de contribuabili, însă legislaţia a fost modificată şi au fost excluse peste 33.200 de companii care se află în stare de insolvenţă sau dizolvare, informează ANAF.

evz

Tribunalul Vrancea dă statul român în judecată pentru că este la un pas de a-şi închide porţile.

Tribunalul Vrancea nu mai are bani nici pentru hârtie şi pixuri. Asta înseamnă că arhiva nu mai funcţionează. Din lipsă de bani, nici asistenţa juridică din oficiu nu va mai putea fi asigurată. După încercări disperate prin

care a adus la cunoştinţa Ministerului Justiţiei faptul că bugetul Tribunalului va fi terminat la jumătatea anului, singura soluţie găsită de preşedintele Adrian Toni Neacşu a fost să cheme în judecată statul român prin Ministerul de Justiţie. Şeful Tribunalului cere statului român suplimentarea bugetului pentru bunuri şi servicii cu aproape 900.000 de lei.

Sursa: Realitatea TV

Răspunsul dat unui cetăţean la o sesizare semănă cu bancurile cu poliţişti

Cetăţeanul care a făcut sesizarea la Poliţie şi-a avariat maşina după ce a lovit un măgar pe drumul naţional 19. Şoferul a vrut să fie despăgubit de proprietarul măgarului şi a făcut o sesizare la poliţie pentru identificarea

acestuia. Aici vine însă surpriza. În urma verificarilor, proprietarul animalului nu a fost găsit, deoarece animalul nu avea microcip. În răspunsul primit de la poliţie, şoferul este înştiinţat că:  „Din verificările efectuate am stabilit că acest animal, respectiv măgarul, parcurge zeci de kilometrii în căutarea femelei pentru împerechere, astfel că nu am putut identifica proprietarul acestuia.”

Invitaţii din cadrul emisiunii DA sau NU au comentat acest caz, punându-l în categoria folclor pe seama poliţiştilor.

„Am trăit chestii din astea. Câteva secunde în Botoşani şi acolo era un scandal monstru legat de un viol, iar şeful de post făcuse reconstituirea violului. A fotografiat ca să gaseasca vinovatul. Cazuri din astea nebune au mai fost”, a afirmat Miron Mitrea. 

Sursa: Realitatea TV

Codul Penal romanesc nu pedepseste crimele impotriva umanitatii, in ciuda faptului ca Romania este semnatara unor conventii internationale ce incrimineaza acest tip de infractiune.

33341

Iar judecatorii romani nu iau in considerare crimele comunismului ca si crime impotriva umanitatii, desi dreptul international prevaleaza in

fata dreptului intern. “Practic, in acest moment, ne aflam in fata unei situatii in care Romania nu mai poate sa judece crimele comunismului, pentru ca totul este prescris”. Aceasta a fost una din cele mai sumbre realitati subliniate joi de seful Serviciului Documentare-Cercetare din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania (IICCR), Raluca Grosescu, cu ocazia lansarii cartii “Justitia penala de tranzitie. De la Nurnberg la postcomunismul romanesc”.

“In contextul in care Romania si-a luat angajamentul la nivel international in ceea ce priveste sanctionarea crimelor impotriva umanitatii, ele (crimele comunismului, n.red.) nu pot fi sanctionate din cauza imunitatii in Codul Penal. Crimele comunismului sunt vazute (in Codul Penal, n.red.) ca niste crime ordinare, iar cei care le-au savarsit traiesc in momentul de fata cu pensii de cinci ori mai mari decat salariul mediu pe economie in Romania”, a rezumat reprezentantul IICCR situatia curenta a aducerii in fata Justitiei a crimelor comunismului.Lansarea cartii mentionate mai sus, scrisa de doi membri ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Raluca Grosescu si Raluca Ursachi, a fost insotita de o dezbatere despre situatia aducerii in fata Justitiei a crimelor comise de reprezentantii sistemului represiv comunist de dinainte de 1989.

La eveniment au participat presedintele IICCR Marius Oprea, presedintele Pro Democratia Cristian Parvulescu, profesorul Iulia Motoc – membru in Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU, fostul presedinte Emil Constantinescu si reprezentanti ai Fundatiei Konrad Adenauer, care au avut initiativa dezbaterii.De remarcat ca majoritatea participantilor la dezbatere a subliniat ceea ce pare sa fie imposibilitatea aducerii in fata Justitiei, in viitorul previzibil, a celor care au comis, in numele regimului comunist, crime impotriva populatiei din Romania. De altfel, faptul ca aceasta dezbatere salutara si lansarea acestei carti necesare sunt realizate abia in 2009, in contextul in care prea putini din cei care au comis crime impotriva poporului roman in numele sistemului represiv comunist sunt condamnati, este o dovada in sine a lipsei de forta a Justitiei romanesti in fata crimelor comunismului.

Despre crimele comise de reprezentantii sistemului comunist impotriva romanilor, presedintele IICCR, Marius Oprea, a declarat: “Cred ca nu putem vorbi de iertare cand ea nu e ceruta. (…) O ideologie nu poate fi adusa in fata Justitiei. Dar cei care au ucis si torturat trebuie adusi in fata Justitiei si pedepsiti. (…) Din nefericire, am descoperit modul in care organele abilitate trateaza aceste cazuri de crime ale comunismului pe care le investigam noi”.”Exista un refuz de a considera crimele comunismului (cu aceeasi masura, n.red.) ca si crimele nazismului”, a deplans situatia Marius Oprea. “Crimele comunismului nu trebuie sa fie prescriptibile”, a adaugat el.

Sursa: Ziua

Bancile vor lua garantii la Prima casa pe principiul “primul venit, primul servit”.

22248

Bancile care intra in programul Prima Casa vor primi plafoane de garantare a creditelor dupa principiul “primul venit, primul servit”, iar cele

care vand mai mult si isi epuizeaza primele plafoanele vor primi limite suplimentare de la cele care nu vor reusi sa vanda creditele imobiliare planificate, afirma Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Plafoanele vor fi calibrate in functie de estimarile bancilor privind volumul vanzarilor de credite pe care pot miza, putand fi modificate pe parcursul programului, in favoarea celor care vand cel mai bine.
“Vom lucra pe principiul ‘primul venit, primul servit’, iar in momentul in care o banca isi va epuiza plafonul de garantare alocat, i-l vom suplimenta de la banci care vand mai putin”, a spus Saramet.
Duminica, Guvernul ar urma sa aprobe reglementarile necesare derularii programului de achizitie de locuinte prin credite garantate de stat in limita a 60.000 de euro.
Surse bancare afirma ca data de 20 iunie avansata de premierul Emil Boc pentru lansarea programului “nu este realista”, avand in vedere pregatirile logistice si de promovare care sunt necesare.
Inclusiv Fondul de Garantare a Creditelor are nevoie de mai mult timp pentru a pregati infrastructura informatica si de personal care sa-i permita sa gestioneze programul Prima casa, urmand a fi insarcinat cu verificarea modului in care bancile respecta conditiile impuse de stat prin program.
Saramet spune ca fiecare banca interesata va semna o conventie tip, prin care va accepta sa se supuna criteriilor stabilite de Ministerul Finantelor.
El estimeaza ca Fondul va trebui sa angajeze 50 de oameni si va extinde actuala platforma informatica avand in vedere ca va avea de monitorizat dosare de credit pe perioade de 25 – 30 de ani, avand nevoie de cateva luni pentru a putea lucra la parametri normali pe noul program de garantare.
Cat priveste nivelul comisionului de garantare pe care va trebui sa-l suporte clientul, Saramet afirma ca acesta va fi “extrem de strans, clar sub 1%”, urmand sa acopere doar cheltuielile directe ale Fondului, fara vreo marja de profit.

Sursa: ZF

Autoritatile vor sa transforme in lei creditele in valuta ale populatiei

11150

Astfel, conform scrisorii de intentie la acordul cu Fondul Monetar International (FMI), guvernantii intentioneaza sa ajunga la un acord cu bancile

comerciale privind restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescadentare sau reinnoire, precum si schimbarea monedei de imprumut prin transformarea in lei. Ceea ce nu este tocmai un lucru bun pentru romani: deocamdata, dobanzile la imprumuturile in lei sunt mult mai mari decat la cele in valuta. Desi datornicul “scapa” de riscul valutar (adica nu-l mai intereseaza daca se depreciaza leul), anii pe care ar trebui sa-i dea lunar bancii ar putea fi mai multi, daca imprumutul se transforma in lei, decat daca ar ramane in valuta.

“Vom urmari sa avem un acord cu bancile, care sa faciliteze restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescaden­tarea si reinnoirea imprumuturilor, inclusiv prin oferirea optiunii de conversie a datoriilor in moneda nationala. Bancile vor putea continua sa se bazeze pe propria expertiza in colectarea datoriilor”, se arata in scrisoarea de intentie semnata de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si transmisa directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Reamintim, autoritatile romane au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani pentru 12,95 miliarde euro, bani care intra in rezerva BNR, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa a finantarii de la FMI, de cinci miliarde euro, a fost disponibila imediat si a intrat in contul BNR.

Prima analiza a performantei implementarii programului stabilit de Romania cu FMI va fi realizata pe 15 septembrie. Urmatoarele doua transe din imprumutul de la FMI, de 1,718 miliarde DST (drepturi speciale de tragere – circa 1,9 miliarde euro) si, respectiv, 1,409 miliarde DST (circa 1,55 miliarde euro) ar urma sa intre in rezerva BNR in lunile septembrie si decembrie, potrivit mem­oran­dumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, publicat mier­curi. Ultima transa din imprumutul de la FMI, de 874 milioane de DST, este programata pentru martie 2011.

Sursa: Ziua

Alte articole pe aceeasi tema

Legislativul poate modifica sau abroga actele normative inainte de data intrarii acestora in vigoare

In urma cu o saptamåna, Cabinetul Emil Boc a emis o ordonanta de urgenta care da posibilitatea Guvernului sa completeze sau sa abroge actele normative inainte de data intrarii acestora in vigoare. Ordonanta in cauza

 

netezeste calea asumarii raspunderii Guvernului in Parlament pe cele doua coduri – penal si civil, dupa cum sustin specialisti din legislativ, dar deschide si calea unor abuzuri pe care le-ar putea face Executivul in detrimentul Legislativului. Deputatul PSD Eugen Nicolicea sustine ca ordonanta a fost data punctual pentru rezolvarea Codului „Stanoiu“, in timp ce vicepresedintele PNL Norica Nicolai considera ca actul normativ in cauza este “o aberatie” deoarece incalca separatia puterilor in stat. Norica Nicolai, care este jurist de profesie, spune ca  Executivul incearca sa se impuna printr-o conducere discretionara pentru a interveni oricånd in textul unui act normativ.

Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii 24/2000, publicata deja in Monitorul Oficial, actele normative vor putea fi completate sau abrogate si înainte de data intrarii în vigoare. “În contextul efortului general de reformare a unor reglementari de o deosebita importanta pentru sistemul românesc de drept, se impune cu necesitate consacrarea unor solutii legislative cu caracter general, în sensul ca actele normative sa poata fi modificate, completate sau abrogate si anterior intrarii lor în vigoare, ca masura prealabila, astfel încât adoptarea noilor reglementari si, implicit, abrogarea celor anterioare – în vigoare ori adoptate, însa neintrate în vigoare – sa fie riguros efectuate”, se arata în ordonanta. Substraturile emiterii acestei ordonante au fost comentate de cativa politicieni in cunostinta de cauza.

Eugen Nicolicea: Ordonanta pentru Codul «Stanoiu»

Contactat de “Gardianul”, deputatul PSD+PC Eugen Nicolicea, membru in Comisia juridica, sustine ca aceasta ordonanta este facuta punctual pentru cazul Codului „Stanoiu“. «Aceasta ordonanta a fost data punctual pentru rezolvarea Codului „Stanoiu“. Pentru orice act normativ, caruia i se specifica in text un termen de intrare in vigoare sau care intra sub incidenta a 30 de zile, trebuie sa avem grija ca in ziua 29 sa amanam… asa s-a intamplat si in cazul Codului „Stanoiu“, care din 2004 este amanat. Ori, pentru a putea abroga acest cod, Guvernul a gasit solutia acestei ordonante, menite sa faciliteze adoptarea noilor coduri.» “Cred insa ca s-au grabit in cazul acestei ordonante, pentru ca poate avea efecte negative in cazul unor abuzuri de drept. Astfel, daca Parlamentul da o lege cu termen 30 de zile, iar in aceasta perioada Guvernul abroga legea, se incalca autoritatea si vointa Parlamentului.” “In prima parte, ordonanta rezolva faza conflictuala existenta pe coduri, dar cred ca nu trebuiau sa se grabeasca, daca ne gandim la consecinte”, a opinat deputatul.

Norica Nicolai: Ordonanta este neconstitutionala!

Vicepresedintele PNL Norica Nicolai a declarat pentru “Gardianul” ca aceasta ordonanta nu isi justifica urgenta. Mai mult decat atat, a atras atentia asupra faptului ca in cuprinsul ordonantei nu se specifica modalitatea publicarii, sau nu, a modificarilor care s-ar putea face in temeiul acesteia. «Ce se urmareste de fapt? Este o aberatie aceasta ordonanta! Incalca principiul separarii puterii in stat, fundamentul democratiei. Nu poti modifica o lege atata vreme cat ea nu este in vigoare. Daca modificarile se aduc unei legi, de exemplu, ea nu are in primul rand statutul de lege decat dupa ce se pronunta Camera decizionala din Parlament. Dupa parerea mea, este neconstitutionala, incalca prevederile articolului 115 alin (6) din Constitutie, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, si nu numai. Simplu fapt ca s-a ajuns la un acord politic nu poate fi un argument de urgenta! Guvernantii vor sa incerce o conducere discretionara. Practic, Guvernul poate interveni oricand in textul unui act normativ, lasandu-si o “portita”, iar pana in momentul in care se pronunta Parlamentul, consecintele sa fie deja grave.»

 

gardianul

 

Planul Urbanistic Zonal

Cuprinde documentaţia pe baza căreia se eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţia de construire în teritoriul unei localităţi.
Planul Urbanistic Zonal / PUZ = planul în care se detaliază zone determinate

 

din planul urbanistic general, cuprinzând suprafeţe de câteva hectare.
Planul Urbanistic de Detaliu / PUD = stabileşte condiţiile de amplasare şi executare pe un anumit teren a uneia sau mai multe construcţii cu destinaţie precizată.
Organele de avizare solicită un plan urbanistic de detaliu fără a mai fi necesară întocmirea PUZ de regulă pentru terenurile individuale de dimensiuni mici şi medii întrucât aria de acoperire este prea mare;
-scara la care este redactat proiectul nu permite realizarea detaliilor.

PUD constituie suportul tehnic şi legal al condiţiilor cuprinse în certificatul de urbanism care stă la baza obţinerii autorizaţiei de construire.
Certificatul de urbanism/CU indică soluţiile concrete şi precise de construire a unui teren individual şi de aceea solicitându-l poate fi necesară întocmirea unui PUZ în următoarele situaţii:
-când terenul este extravilan şi trebuie introdus în intravilan;
-dacă nu există un PUZ efectuat şi avizat anterior, iar nivelul de sistematizare existent al zonei impune -efectuarea acestui studiu;
-dacă din motive întemeiate se intenţionează modificarea prevederilor unui PUZ existent şi aprobat.

Veşti bune pentru artiştii care vor să ţină spectacole până în zorii zile pe litoralul românesc

Pentru început, doamna ministru a anunţat o simplificare a birocraţiei pentru proprietarii de structuri de primire turistice, eliminând obligativitatea ca aceştia să-şi reînnoiască certificatele de clasificare la

fiecare trei ani .„Dorim ca prin această măsură să eliminăm eventualele suspiciuni de corupţie la momentul la care, la fiecare trei ani, structurile turistice ar fi obligate să revină la reclasificare. (…) ei vor fi clasificaţi o singură dată şi, după acest moment, certificatul de clasificare poate fi retras sau structura de primire poate fi declasificată în condiţiile în care la sesizare, sau la un control din oficiu din partea reprezentanţilor Ministerului Turismului se constată că nu mai sunt respectate criteriile şi condiţiile care au stat iniţial la baza acordării respectivului certificat de clasificare”, a explicat Elena Udrea. De asemenea, a fost redus la jumătate termenul până la care ei îşi pot depune cererile de obţinere a acestor certificate, de la 60 de zile la 30.

 

Amenzi usturătoare pentru hotelurile şi pensiunile care se deschid mai târziu de 1 mai

Pe de altă parte, Ministerul Turismului le face viaţa mai grea hotelierilor şi proprietarilor de pensiuni de pe litoralul românesc, obligându-i să deschidă şi să ţină deschise structurile turistice pe toată perioada sezonului estival. „Conform legislaţiei române, sezonul estival începe la 1 mai şi se termina la 30 septembrie. Am completat legislaţia aşa cum era ea formulată până acum şi am stabilit că proprietarii de structuri de primire turistice de pe litoral sunt obligaţi să le ţină deschisă pe toată durata sezonului estival. În cazul în care aceştia nu vor respecta noul act normativ, prin aceeaşi hotărâre, a fost crescut şi cuantumul amenzilor, care erau stabilite la nivelul anului 1998”, a anunţat Elena Udrea. Mai exact, pentru hotelierii care nu au deschis unităţile până la data de 15 mai a fiecărui an vor fi amendaţi cu 10.000 lei, în timp ce unităţile care nu funcţionează la data de 1 iunie a fiecărui an vor primi o amendă de trei ori mai mare. Penalizările se vor ridica la 40.000 lei pentru structurile de primire care nu funcţionează la data de 15 iunie a fiecărui an, iar cele care nu sunt deschise la data de 1 iulie, vor fi amendate cu 50.000 de lei şi li se va retrage certificatul de clasificare.

Decibelii „ilegali” vor fi sancţionaţi între 500 şi 50.000 de RON

 

gandul

Ieri a fost o zi a grevelor în Bucureşti.

Crescătorii de taurine i-au solicitat ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, să intermedieze o întâlnire cu premierul Emil Boc şi cu ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Aproximativ 1.800 de crescători de bovine au pichetat

 

sediul guvernului şi al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).

Aceştia au cerut subvenţii suplimentare, verificarea laptelui provenit din import, plata în avans a 70% din subvenţia pe exploataţie aferentă anului 2010. „Sectorul de exploatare a vacilor este în pragul falimentului, laptele se vinde cu un preţ foarte scăzut, de 30-50 de bani pe litru. Suntem afectaţi şi de preţurile mari impuse de procesatori.

Vrem să discutăm toate aceste probleme şi cu primul-ministru, şi cu ministrul finanţelor”, a declarat Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. Crescătorii au mai cerut şi imple mentarea unui sistem de etichetare a produselor, astfel încât să conţină date despre pro venienţa materiei prime şi conţinutul procentual al componentelor.
 
Pietre, sticle şi vaci

În faţa guvernului, fermierii au aruncat cu pietre şi PET-uri de doi litri, dar, în scurt timp, au fost potoliţi de forţele de ordine. Cam aceeaşi situaţie a fost şi la Ministerul Agriculturii, unde mai mulţi protestatari au încercat să intre în curtea instituţiei cu o vacă. Mai mult, o parte dintre aceştia au forţat intrarea în minister, tentativă relativ eşuată. Unul dintre fermieri a reuşit să ajungă la uşa ministerului şi să-l înjure pe Sârbu chiar în timp ce acesta dădea declaraţiile prin care afirma că îi susţine pe crescătorii de bovine.

Se rezolvă, spune Pogea

După întâlnirea cu fermierii, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că problema compensării obligaţiilor fiscale pe care le au fermierii faţă de stat în raport cu subvenţiile pe care Ministerul Agriculturii trebuie să le plătească va fi rezolvată. „Se va debloca a cest lucru. Am luat măsurile nu nu mai pentru agricultori, ci şi pen tru alţi furnizori”, a spus Pogea.

 

evz

Becali află, astăzi, dacă poate pleca sau nu la Bruxelles. Care credeti ca va fi verdictul?

Pentru a-i permite ieşirea din ţară, magistraţii i-au cerut omului de afaceri să prezinte o serie de probe printre care se numără şi prezentarea dovezii că acesta este europarlamentar. În opinia magistraţilor, sondajele de opinie nu

 

sunt luate în considerare ca probe, în instanţă.

Magistraţii consideră că cererea lui Gigi Becali de a părăsi ţara a fost făcută prematur, motiv pentru care, marţi, cererea a fost respinsă de către instanţă.

Gigi Becali a atacat decizia instanţei cu recurs. Acesta urmează să se judece astăzi, la Tribunalul Bucureşti.

Între timp, însă, avocaţii lui Becali nu au reuşit să intre în posesia dovezii şi a actului care să ateste că Gigi Becali a devenit europarlamentar, şi asta pentru că respectivul certificat îi va fi înmânat omului de afaceri abia după ora 14:00. Din această cauză, avocaţii lui Becali vor încerca amânarea termenului.

E posibil ca magistraţii să respingă cererea omului de afaceri pe motiv că nu există dovezi care să ateste faptul că Gigi Becali este europarlamentar cu acte în regulă.

La alegerile europarlamentare de duminică, PRM a obţinut 8,65% din voturi şi va avea trei reprezentanţi în Parlamentul European.

Validarea rezultatelor alegerilor europarlamentare va avea loc astăzi, la ora 14:00, după judecarea recursului făcut de avocaţii lui Becali.

Sursa: Realitatea TV

Prim-ministrul Emil Boc a luat miercuri decizia ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe două dintre cele patru coduri, codurile civil şi penal.

În cursul zilei de astăzi Guvernul va trimite o scrisoare Parlamentului pentru a se decide data la care se va acorda votul pentru cele două proiecte de lege.

În termen de trei zile de la asumarea răspunderii va putea fi depusă o moţiune de cenzură.

În urma şedinţei de marţi a coaliţiei de guvernare, Emil Boc a declarat că nu mai există în momentul de faţă nici un obstacol pentru a lua decizia asumării răspunderi, deşi existau voci din cadrul PSD potrivit cărora Guvernul ar trebui să renunţe la această decizie, întrucât Comisia Europeană a amânat publicarea raportului pe justiţie până în toamnă.

Sursa: REALITATEA.NET

O ordonanta de guvern transforma Inspectia Judiciara intr-o structura cu regim secret.

Guvernul Romaniei (prin Ministerul Justitiei) a adop­tat la 28 mai o ordonanta de urgenta – inca nepublicata in Monitorul Oficial – prin care s-au modificat prevederi ale legilor 303/2004 si 317/2004, referitoare la

functionarea Inspectiei Judiciare. Precizam ca modul scandalos in care a functionat ani la rand Inspectia CSM, constituie cea mai dura critica formu­lata de Comisia Europeana.Ordonanta a fost emisa cu scopul de a adormi vigilenta Comisiei Europene. In realitate, in pofida catorva cosmetizari minore, ea va transforma Inspectia Judiciara intr-o structura impene­trabila, netransparenta, care va lucra sub regim de informatii clasi­ficate. Culmea duplicitatii, la 29 mai 2009, la Bucuresti, CSM a semnat “Rezolutia privind transparenta si accesul la justitie” a Adunarii Generale a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, in care s-a angajat in fata Europei sa asigure, printre altele: “transpa­renta modului de indeplinire a atributiilor Consiliului in probleme discipli­nare”.

Proiectul de act normativ a fost intocmit de CSM si apoi insusit cu mare usurinta de Ministerul Justitiei, care l-a promovat. Societatea civila nu a fost consultata, desi Justitia e un serviciu public, platit de contribuabil. Prima grija a autorilor a fost sa elimine din art. 99 al Legii 303/2004 abaterea disciplinara care ii “durea”cel mai tare: “neres­pectarea normelor de procedura”.Poate cea mai neinspirata modificare, care va transforma Inspectia intr-o structura netranspa­renta, este cea de la art. 46, al Legii 303/2004, care prevede ca “cercetarea disciplinara se desfasoara cu respectarea dispo­zitiilor legale referitoare la infor­matiile clasificate si la protectia datelor cu caracter per­sonal”. Prevederea a fost introdusa pentru a preveni aparitia in presa a acelor rare rapoarte ale Inspectiei, care retineau grave nereguli. Din nefericire, secretizarea cercetarii disciplinare va face ca partile care au reclamat un magistrat sa nu poata avea acces la dosarul disciplinar, sa verifice apararile magistratului, daca s-a musamalizat cazul ori daca actele lor mai exista la dosar, decat in cazul in care seful CSM le va emite autorizatie de acces.Legea 182/2002, privind protectia informatiilor clasificate, prevede ca: “Este interzisa clasi­ficarea ca secrete de serviciu a informatiilor care, prin natura sau continutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetatenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favo­rizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justitiei”. Cum se poate face justitie, cand partea care reclama un magistrat este discriminata, ea nu are acces la dosar, in vreme ce pentru magistratul cercetat disciplinar, acelasi act normativ prevede ca “judecatorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare”?! Si ce secret poate constitui o cercetare disciplinara a unui magistrat precum Elena Turcu, prinsa bauta la volan? 

Sursa: Ziua

Elena Basescu, cercetata de politisti pentru port ilegal de uniforma militara

Elena Basescu este investigata de politistii clujeni pentru port ilegal de uniforma militara.Purtatorul de cuvant Raluca Seucan a afirmat ca politistii s-au autosesizat in urma unor fotografii aparute in presa, in care fiica

 

presedintelui Romaniei aparea in vesminte asemanatoare cu cele militare la un concert electoral. Politistii clujeni au cerut, in scris, un document oficial de la Ministerul Apararii, prin care ofiterii sa certifice daca tinuta Elenei Basescu poate sau nu sa fie asimilata uniformei militare.

Sursa: Romania Libera

Ministerul Finantelor anunta politici fiscale de austeritate.Iarasi?

Forma revizuita a Programului de Convergenta include si masurile convenite cu FMI si Comisia Europeana, iar obiectivul principal ramane aderarea Romaniei la zona euro in anul 2014.

Guvernul are in vedere politici fiscale de austeritate, precum mentinerea cresterilor salariale la nivelul inflatiei si blocarea angajarilor in sectorul public, conform Programului de Convergenta 2008-2011 actualizat transmis de Guvern Comisiei Europene.

Dupa ce in forma programului realizata la inceputul anului autoritatile vedeau economia in teritoriu pozitiv in acest an, varianta revizuita indica o scadere a PIB cu 4%.

In plus, nu este exclusa posibilitatea unei contractii mai puternice in situatia materializarii unor riscuri precum o reactie negativa mult mai puternica a sectorului real al economiei mondiale la problemele sectorului financiar, conditii climatice defavorabile pentru agricultura, sau alte influente nefavorabile legate de preturile internationale ale petrolului si gazelor naturale.
Prognoza macroeconomica pentru 2009 ia in calcul faptul ca tendinta de contractie a activitatii economice, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, se va manifesta pe intreaga durata a anului. Pentru anul viitor se estimeaza o crestere economica aproape de zero (0,1%), pentru ca in 2011 activitatea economica sa se relanseze, cresterea PIB fiind prognozata la 2,4%.
Aceste tendinte se bazeaza pe ipoteza ca mediul economic intern si international se va imbunatati, piata financiara se va stabiliza, iar masurile de stimulare vor incuraja investitiile si consumul privat.
In conditiile crizei financiare mondiale, pentru 2009 se asteapta un volum de investitii straine mai redus cu circa 50% decat in 2008, respectiv de 4,5 mld. euro. Pentru anii 2010 si 2011 se prognozeaza sa fie atrase investitii straine in valoare de 5,4 mld. euro si respectiv 5,6 mld. euro.
Numarul de someri calculat conform Biroului International al Muncii (BIM) va inregistra in 2009 o crestere cu circa 220.000 de persoane, ajungandu-se la o rata a somajului de aproximativ 8%.
Ca rezultat al contractiei economice, in principal in industrie, se preconizeaza in 2009 o scadere a populatiei ocupate in varsta de munca cu 2,2%, iar rata de ocupare se va reduce de la 59,1% in 2008 la 57,8% in 2009.
In conditiile revenirii cresterii economice pe o panta ascendenta, pentru anii 2010 si 2011 se prevad cresteri ale populatiei ocupate, cu 0,6% si, respectiv cu 1%, ceea ce va face posibila imbunatatirea ratei de ocupare. Totusi, va fi dificil ca pana in 2011 rata de ocupare sa depaseasca nivelul din 2008.
Guvernul este decis sa continue rationalizarea cheltuielilor curente prin reducerea subventiilor, un alt obiectiv fiind cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene si limitarea deficitelor bugetare, o alternativa pentru suplimentarea veniturilor bugetare fiind largirea bazei de impozitare in sectoare precum mediul inconjurator si cel agricol.

Sursa: ZF