Browsing Category

Avocat achizitii publice

Avocat achizitii publice,

2016: Ghidul de solutionare a contestatiilor in materia achizitiilor publice

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 

 

 

2016: Ghidul de solutionare a contestatiilor in materia achizitiilor publice: tot ce trebuie sa stiti despre aceasta procedura

 

Autor avocat dr. COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Posibilitatea cofinantarii din fonduri europene a achizitiilor publice realizate de autoritatile contractante a fost un factor esential care a dus la cresterea numarului acestor proceduri. Totusi, complexitatea lor naste multe probleme juridice atat pentru autoritatile contractante, cat si pentru operatorii economici implicati in procedurile de achizitii publice. De cele mai multe ori aceste probleme juridice ajung sa fie solutionate pe calea contestatiei de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Pentru a veni in sprijinul operatorilor economici si al autoritatilor contractante am elaborat acest ghid de solutionare a contestatiilor in achizitiile publice

 

  1. Cine poate introduce o contestatie

In conformitate cu legislatia achizitiilor publice, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act al autoritatii contractante, prin incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, poate formula contestatie impotriva acestui act.

Poate formula contestatie orice operator economic care are sau a avut un interes legitim in legatura cu respectiva procedura de atribuire si care a suferit, sufera sau risca sa sufere un prejudiciu ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante, de natura sa produca efecte juridice, ori ca urmare a nesolutionarii in termenul legal a unei cereri privind respectiva procedura de atribuire.

Interesul unui operator economic de a contesta un act al autoritatii contractante trebuie interpretat in sens larg. Astfel, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca posibilitatea contestarii este disponibila oricarei persoane care are sau care a avut un interes in obtinerea unui anumit contract public si care a fost sau risca sa fie prejudiciata de o incalcare pe care o reclama, din momentul in care autoritatea contractanta si-a exprimat vointa intr-o maniera capabila sa produca efecte juridice. Asadar, statele membre nu sunt autorizate sa supuna posibilitatea de contestare conditiei ca procedura de achizitie publica in cauza sa fi ajuns formal intr-o anumita etapa. (Hotararea Curtii din 11 ianuarie 2005, cauza C-26/03, punctul 41, Hotararea Curtii din 11 octombrie 2007, cauza C-241/06).

  1. Acte ale autoritatii contractante ce pot fi contestate

Operatorii economici pot contesta orice acte ale autoritatii contractante in legatura sau emise pe parcursul procedurii de atribuire. In sensul legii prin act al autoritatii contractante se intelege orice act administrativ, orice alta operatiune administrativa care produce sau poate produce efecte juridice, neindeplinirea in termenul legal a unei obligatii prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumita operatiune, in legatura cu sau in cadrul procedurii de atribuire.

Un aspect important de subliniat este ca operatorii economici pot contesta aspecte ce tin de procedura de atribuire chiar inainte de depunerea ofertelor. Astfel, atata timp cat un operator economic doreste sa participe la o procedura de atribuire si justifica un interes, poate sa conteste insasi documentatia de atribuire sau procedura de atribuire aleasa de autoritatea contractanta, daca nu sunt indeplinite conditiile legii. Intr-o astfel de contestatie se va critica insasi procedura de atribuire aleasa de autoritatea contractanta sau se vor contesta specificatii tehnice considerate nelegale – daca aceasta este de natura sa restranga in mod nejustificat libera concurenta intre operatorii economici interesati sa participe la procedura.

 

 

  1. Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC)

Contestatiile impotriva actelor autoritatii contractante, pot fi introduse fie la instanta competenta, tribunal, sectia contencios administrativ si fiscal, fie la organul administrativ jurisdictional competent, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

Ordonanta de urgenta nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, reglementeaza in detaliu doar procedura de solutionare a contestatiilor de catre  organul administrativ jurisdictional competent, respectiv Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor.

In ceea ce priveste solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice de catre instanta de judecata competenta, tribunalul, sectia de contencios administrativ si fiscal aceasta se solutioneaza potrivit dreptului comun, potrivit Legii 554/2004 a contenciosului administrativ si Codului de procedura civila.

In practica operatorii economici prefera sa aleaga calea Consiliului National de Solutionare a contestatiilor, avand in vedere ca acesta judeca cu celeritate si in regim de urgenta.

Consiliul solutioneaza pe fond contestatia in termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achizitiei publice de la autoritatea contractanta, respectiv in termen de 10 zile in situatia incidentei unei exceptii care impiedica analiza pe fond a contestatiei.

In cazuri temeinic justificate, termenul de solutionare a contestatiei poate fi prelungit o singura data cu inca 10 zile. In practica sa Consiliul depune in majoritatea cazurilor toate diligentele pentru a nu se depasi termenul de 20 zile, evitand prelungirea termenului de solutionare a contestatie cu 10 zile.

  1. Termenul in care se poate introduce contestatia

Persoana vatamata poate sesiza Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor in vederea anularii actului si sau recunoasterii dreptului pretins ori a interesului legitim, in termen de:

  1. a)10 zile,incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta, despre un act al autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea contractului care urmeaza sa fie atribuit, estimata conform prevederilor art. 23 ?i ale cap. II sectiunea a 2-a, este egala sau mai mare decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din OUG 34/2006;
  2. b)5 zile, incepand cu ziua urmatoare luarii la cunostinta, despre un act al autoritatii contractante considerat nelegal, in cazul in care valoarea contractului care urmeaza sa fie atribuit, estimata conform prevederilor art. 23 si ale cap. II sectiunea a 2-a, este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2).

Un aspect important de subliniat este ca termenele de contestare se vor calcula in functie de valoarea estimata a fiecarui lot, publicata in invitatia de participare/anuntul de participare. Astfel operatorul economic se va raporta mereu la valoarea lotului la care a participat si nu la valoarea per total a achizitiei publice, pentru toate loturile.

 

  1. Suspendarea procedurii

Introducerea contestatiei la instanta sau la Consiliu nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii. Cu toate acestea, pentru ca in majoritatea cazurilor, continuarea procedurii ar lipsi de orice eficienta juridica contestatia in sine, persoana vatamata poate introduce si o cerere de suspendare a procedurii la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. Suspendarea procedurii de atribuire va fi dispusa de Consiliu numai daca sunt indeplinite cerintele legale.

Astfel, in cazuri temeinic justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, Consiliul, pana la solutionarea fondului cauzei, poate sa dispuna, in termen de 3 zile, la cererea partii interesate, prin decizie, masura suspendarii procedurii de achizitie publica.

Consiliul va solutiona cererea de suspendare luand in considerare consecitele acestei masuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public.

In cazul in care Consiliul dispune suspendarea procedurii, va emite o decizie de suspendare, masura provizorie, pana la solutionarea fondului contestatiei. Aceasta decizie de suspendare poate fi atacata la instanta competenta, in mod separat, in termen de 5 zile de la comunicare.

Consiliul nu poate sa dispuna din oficiu suspendarea procedurii daca contestatorul nu a formulat o astfel de cerere prin contestatie. In schimb, autoritatea contractanta, daca considera oportun poate sa dispuna suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea pe fond a cauzei, chiar daca nu a fost solicitata de contestator.

 

 

  1. Reguli de solutionare a contestatiilor in fata Consiliului de Solutionare a Contestatiilor

Contestatorul va depune contestatia in termen legal, atat la Consiliu, cat si la autoritatea contractanta a carui act se contesta. Sanctiunea nedepunerii contestatiei si la autoritatea contractanta este foarte drastica, ducand la respingerea contestatiei ca tardiva.

Contestatorul va atasa la contestatie si copia actului atacat, in cazul in care acesta a fost emis, precum si copii ale inscrisurilor de care intelege sa se foloseasca in probatiune.

Contestatia se formuleaza in scris si trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) numele, domiciliul sau resedinta contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor si codul unic de inregistrare. In cazul persoanelor juridice se vor indica si persoanele care le reprezinta si in ce calitate;
b) denumirea si sediul autoritatii contractante;
c) denumirea obiectului contractului de achizitie publica si procedura de atribuire aplicata;
d) obiectul contestatiei;
e) motivarea in fapt si in drept a cererii;
f) mijloacele de proba pe care se sprijina contestatia, in masura in care este posibil;
g) semnatura partii sau a reprezentantului persoanei juridice.

In situatia in care Consiliul apreciaza ca in contestatie nu sunt cuprinse toate elementele enumerate mai sus, va cere contestatorului ca, in termen de 5 zile de la instiintarea prin care i se aduce la cunostinta aceasta situatie, acesta sa completeze contestatia. Acesta este singurul moment la care se poate completa contestatia. Trebuie observat insa ca nu se va putea completa contestatia cu noi capete de cerere decat in cazul in care nu s-a formulat nicio pretentie concreta.

In cazul in care contestatorul nu se conformeaza obligatiei impuse de Consiliu, de a completa contestatia, contestatia va fi respinsa.

In termen de o zi lucratoare de la primirea contestatiei, autoritatea contractanta are obligatia sa ii instiinteze despre aceasta si pe ceilalti participanti inca implicati in procedura de atribuire. Instiintarea trebuie sa contina inclusiv o copie a contestatiei respective. Astfel se respecta principiul transparentei, principiul fundamental in material achizitiilor publice. De asemenea prin instituirea acestei obligatii se asigura informarea celorlalti participanti la procedura cu privire la aspectele contestate, participantii avand astfel posibilitatea de a se asocia la contestatie printr-o cerere proprie.

In vederea solutionarii contestatiei, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite Consiliului, in termen de cel mult 3 zile lucratoare punctul sau de vedere asupra acesteia insotit de orice alte documente considerate edificatoare. De asemenea sub sanctiunea amenzii autoritatea contractanta are obligatia de a depune o copie a dosarului achizitiei publice, cu exceptia anunturilor publicate in SEAP si a documentatiei de atribuire, atunci cand aceasta este disponibila si poate fi descarcata direct din SEAP.

Lipsa punctului de vedere al autoritatii contractante nu impiedica solutionarea contestatiei in masura in care s-a facut dovada comunicarii acesteia. In practica insa autoritatile contractante obisnuiesc ca formuleze punct de vedere, chiar daca uneori cu depasirea termenului de 3 zile lucratoare.

Autoritatea contractanta va notifica punctul de vedere si contestatorului, tot in termen de 3 zile lucratoare.

La cerere, contestatorul are acces la documentele aflate in dosarul achizitiei publice depuse de autoritate la Consiliu, cu exceptia propunerilor tehnice ale celorlalti ofertanti la procedura de atribuire. Ofertele tehnice pot fi consultate de contestator numai cu acordul scris al respectivilor ofertanti, acord care se anexeaza la cererea pe care contestatorul o adreseaza Consiliului. In practica insa niciun ofertant concurent in procedura de atribuire nu este de acord ca oferta sa sa fie studiata de contestator, din motive lesne de inteles.

In vederea solutionarii contestatiei Consiliul are dreptul de a solicita lamuriri partilor, de a administra probe si de a solicita orice alte informatii sau documente, in masura in care acestea sunt relevante in raport cu obiectul contestatiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru solutionarea contestatiei si de la alte persoane fizice sau juridice.

Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde la orice solicitare a Consiliului si de a-i transmite acestuia orice alte documente care prezinta relevanta pentru solutionarea contestatiei, intr-un termen care nu poate depasi 5 zile de la data primirii solicitarii. In cazul in care autoritatea contractanta nu se conformeaza solicitarii Consiliu ii va putea aplica, conducatorului autoritatii contractante, sanctiunea amenzii in cuantum de 10.000 lei.

In materia probelor in fata Consiliul conform legislatiei in vigoare se pot folosi toate mijloacele de proba admisibile intr-un proces de drept comun.

Consiliul va putea chiar sa dispuna si efectuarea unei expertize desemnand un expert independent pentru lamurirea unor aspecte de natura tehnica sau financiara. Durata efectuarii expertizei trebuie sa se incadreze inauntrul termenului prevazut pentru solutionarea contestatiilor de catre Consiliu. Costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat cererea de efectuare a acesteia.

Cu toate acestea din practica Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, de la infiintare in 2007 si pana in prezent, nu a fost admisa si administrata nicio expertiza in nicio contestatie, indiferent de obiectul achizitiei publice. Consiliul motiveaza aceasta practica de faptul ca celeritatea cu care trebuie sa fie solutionata contestatia nu permite administrarea unei expertize. Solutia este criticabila, mai ales din prisma faptului ca majoritatea procedurilor de achizitie publica aduc in discutie aspecte foarte tehnice si complexe pe care Consiliul nu le poate intelege in totalitate in cele mai multe cazuri si care pot avea un caracter hotarator asupra legalitatii deciziei Consiliului.

Principalele probe care se administeaza in contestatiile solutionate de Consiliu sunt inscrisurile, iar in unele cazuri expertize extrajudiciare realizate de contestatori. Problema principala pe care o ridica aceste expertize extrajudiciare este data de faptul ca nu se poate garanta caracterul obiectiv si impartial al expertizei astfel cum ar fi fost cazul pentru o expertiza judiciara. Cu toate acestea nu de putine ori Consiliul in motivarea deciziei, retine concluziile expertului din expertizele extrajudiciare.

Procedura in fata Consiliului este scrisa. Partile pot formula si depune concluzii scrise in cursul procedurii, pentru sustinerea pretentiilor lor fata de probele administrate.

Cu toate acestea partile pot fi audiate si/sau pot sustine concluzii orale numai daca acest lucru este considerat necesar de catre completul de solutionare a contestatie. In practica, de regula, contestatorul este cel care solicita audierea sau sustinerea de concluzii orale in fata Consiliului, insa in cele mai multe cazuri Consiliul respinge aceste solicitari fara o motivare temeinica, mentionand doar faptul ca nu considera aceasta etapa necesara solutionarii contestatiei.

Partile pot fi reprezentate de avocati sau de consilieri juridici si pot solicita cheltuieli de solutionare.

  1. Solutiile pe care le poate pronunta CNSC

Consiliul se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si de fond, iar daca constata ca acestea sunt intemeiate, respinge contestatia pe exceptie nemaintrand in analiza fondului.

Consiliul poate respinge contestatia ca fiind nefondata, tardiva, lipsita de interes, lipsita de obiect, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate sau neimputernicita sa formuleze contestatia, precum si pe orice alta exceptie de procedura sau de fond.

Consiliul examineaza din punctul de vedere al legalitatii si temeiniciei actul atacat. Consiliul poate pronunta o decizie prin care anuleaza in parte sau in tot actul atacat, obliga autoritatea contractanta sa emita un act sau dispune orice alta masura necesara pentru remedierea actelor ce afecteaza procedura de atribuire.

In cazul in care Consiliul dispune modificarea/eliminarea oricaror specificatii tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire, autoritatea contractanta are dreptul de a anula aplicarea procedurii de atribuire.

In cazul in care Consiliul admite contestatia si dispune luarea unor masuri de remediere a actului atacat, precizeaza si termenul in care aceasta trebuie dusa la indeplinire, care nu va fi mai scurt decat termenul de exercitare a caii de atac impotriva deciziei Consiliului, respectiv 10 zile.

In functie de solutia pronuntata, Consiliul va decide asupra continuarii sau anularii procedurii de achizitie publica. Consiliul poate lua act, oricand in cursul solutionarii contestatiei, de renuntarea la aceasta de catre contestator.

Consiliul nu poate decide atribuirea unui contract catre un anumit operator economic, aceasta fiind o atributie exclusiva a comisiei de evaluare din cadrul autoritatii contractante.

Decizia Consiliului, va fi motivata si comunicata in scris partilor in termen de 3 zile de la pronuntare. Decizia, fara motivarea acesteia, se publica pe pagina de internet a Consiliului in termen de 5 zile.

Decizia prin care Consiliul anuleaza in tot sau in parte actul atacat este executorie si obligatorie pentru autoritatea contractanta.

  1. Cai de atac impotriva deciziilor pronuntate de CNSC

Deciziile Consiliului privind solutionarea contestatiei pot fi atacate de catre autoritatea contractanta sau de catre orice persoana vatamata, în sensul legii, cu plangere la instanta judecatoreasca competenta in termen de 10 zile de la comunicare, atat pentru motive de nelegalitate, cat si de netemeinicie.

Instanta judecatoreasca competenta este Curtea de Apel, sectia contencios administrativ si fiscal, in circumscriptia careia se afla sediul autoritatii contractante care desfasoara procedura de atribuire.

Partea care formuleaza plangerea are obligatia sa comunice, tot in termen de 10 zile, o copie a acesteia, precum si a inscrisurilor doveditoare si partii adverse, depunand dovada de comunicare in fata instantei pana la primul termen de judecata. Practica judiciara recenta in materie a statuat ca necomunicarea plangerii partii adverse nu este sanctionata cu tardivitatea formularii plangerii, ca in cazul contestatiei. Cu toate acestea pana la cristalizarea unei practici unitare la nivelul instantelor consideram ca plangerea trebuie comunicata si partii adverse in termen.

Plangerea se timbreaza cu taxa de timbru de 4 lei, in cazul in care este o cerere neevaluabila in bani. De obicei insa avand in vedere faptul ca se cere anularea unor acte ale autoritatii contractante, instanta califica cererile ca fiind neevaluabile in bani si solicita timbrarea cu 4 lei.

In cazul in care instanta admite plangerea, modifica decizia Consiliului, dispunand, dupa caz:
a) anularea in tot sau in parte a actului autoritatii contractante;
b) obligarea la emiterea actului de catre autoritatea contractanta;
c) indeplinirea unei obligatii de catre autoritatea contractanta, inclusiv eliminarea oricaror specificatii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anuntul/invitatia de participare, din documentatia de atribuire sau din alte documente emise in legatura cu procedura de atribuire;
d) orice alte masuri necesare remedierii incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice

Instanta, sesizata cu o plangere impotriva unei decizii a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, prin care acesta a solutionat contestatia pe exceptie, admitand plangerea, va desfiinta decizia respectiva si va retine cauza spre judecare pe fond cu luarea in considerare a motivelor care au determinat desfiintarea deciziei.

In situatia in care instanta admite plangerea, modifica decizia Consiliului si constata ca actul autoritatii contractante a incalcat prevederile legislatiei in materia achizitiilor publice.

Instanta poate de asemenea respinge pe fond plangerea, mentinand decizia Consiliului. Hotararea pronuntata de instanta este definitiva.

 

 

www.coltuc.ro

Whatsapp 0745.150.894

 

Avocat achizitii publice,

Pachetul de legi privind achizițiile publice va ajunge în Parlament în jurul datei de 15 octombrie 2015 pentru ca legislația să poată fi implementată de la 1 ianuarie 2016

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

‘Am discutat deja cu colegii parlamentari despre ceea ce dorim să facem în zona legislativă. Transpunerea directivei europene pe achiziții publice în legislația românească este doar un pilon din strategia națională. Strategia se întinde undeva pe următorii doi ani. În strategie, am identificat ca problematică importantă standardizarea documentației. Avem două constrângeri. Să transpunem directivele, să transpunem norma europeană, dar și să ne adaptăm realităților românești’, a precizat Roxana Mînzatu.

IPP organizează luni și marți un workshop internațional cu tema „O nouă viziune în achiziții publice, un sistem de eficientizare a resurselor publice și noi coordonate de lucru cu mediul privat”.

‘În ceea ce privește transpunerea directivelor europene în legislația națională privind achizițiile publice, putem spune că doar noile legi nu vor face primăvară în ceea ce înseamnă achiziția publică eficientă și corectă în România. Sunt așteptări foarte mari de la noua legislație și pe bună dreptate. Avem circa 500 de pagini de propuneri venite din consultări pe legea achizițiilor publice clasice. Le-am discutat pe toate într-un grup de lucru special și am transmis deja MFP proiectul de lege consolidat pe achizițiile publice clasice și pe legea privind remediile. Așteptăm validarea finală de la MFP pentru a veni cu forma consolidată pe zona de informare publică’, spune Roxana Mînzatu.

În cursul acestei săptămâni, conform calendarului ANAP, se va ieși în consultare publică și cu legea pe concesiuni și cu legea pe utilități.

‘Cu toate patru propuneri de legi ne propunem să mergem către Parlament în jurul datei de 15 octombrie. Desigur, întotdeauna, termenele sunt împotriva noastră, mai ales când vorbim de o implementare de directive în timp ce facem și reorganizare instituțională’, spune Roxana Mînzatu.

Avocat achizitii publice,

Achiziţiile publice în România vor beneficia de legi noi prin transpunerea noilor directive europene privind achiziţiile publice

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

„Regulile vor fi similare în ceea ce priveşte achiziţiile clasice şi cele sectoriale. Nu sunt schimbări majore pe partea de concesiuni, însă ele capătă o identitate proprie şi corelat cu aceasta vom vedea cum definim şi parte­neriatele publice – private, care să fie supuse tot legislaţiei achiziţiilor publice. La începutul lunii iulie vor fi prezentate în primă lectură şi după aceea urmează dezbaterea publică, pentru ca, începând din ianuarie anul viitor, să fie aplicate“

Avocat achizitii publice,

Achizitii publice

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Achizitii publice

 

Principalele activităţi de consultanţă şi reprezentare în materia achiziţiilor publice pe care le oferim clienţilor noştrii constau în:

  • Consultanţă acordată autorităţilor contractante privind pregătirea: documentaţiei de atribuire, a fişei de date, a caietului de sarcini, a răspunsului la clarificări, a răspunsurilor date operatorilor economici implicaţi în procedură pe parcursul procesului de evaluare, precum şi în redactarea raportului procedurii, a decizie de suspendare a procedurii de atribuire, a deciziei de anulare a procedurii de atribuire, a anunţului de atribuire.
  • Consultanţă acordată operatorilor economici referitoare la: contestare documentaţie de atribuire, clarificări, pregătirea documentelor de calificare, a ofertei tehnice şi a ofertei financiare, accesul la dosarul achiziţiei în temeiul legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, redactarea răspunsurilor la clarificările solicitate de autoritatea contractantă pe parcursul derulării procedurii.
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi a Unităţii pentru Coordonarea si Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP).
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a instanţelor de judecată, inclusiv în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
  • Serviciile juridice de reprezentare în faţa CNSC şi a instanţelor de judecată includ următoarele activităţi: redactare contestaţii, cereri de intervenţie, cereri de asociere la contestaţie, concluzii scrise, consultarea dosarului de achiziţie publică la Consiliu, elaborare strategie de aparare in cadrul contestatiilor formulate, administrarea de probatorii suplimentare şi reprezentarea clienţilor în cadrul şedinţelor de audiere de la Consiliu.


Avocat achizitii publice,

Nu Sunt Mulţumit De ACHIZITII PUBLICE:Actele Emise De Autoritatea Contractantă Pentru Achiziţii Publice. Cui Mă Plâng?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Discuţia se poartă în legătură cu modalitaţile legale pentru soluţionarea unei contestaţii împotriva procedurii de atribuire a unui contract de achiziţie publică, întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 278/2010 privind aprobarea O.U.G. nr.76/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Articolul 255 alin. (1) din acest act normativ iterează următoarele: “Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Aceste prevederi legale au fost considerate neconstituţionale de către o societate comercială, în cursul soluţionării unui dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Vrancea – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Să vedem, mai întâi, cum a fost înţeleasă procedura de către autorul criticii de neconstituţionalitate. Acesta a susţinut că prevederile criticate, astfel cum au fost modificate, sunt neconstituţionale şi contravin art. 21 alin. (4) din Constituţie. Astfel, modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 prin Legea nr. 278/2010, în sensul eliminării posibilităţii de a formula contestaţie în cadrul unei proceduri de achiziţie publică direct la instanţa de contencios administrativ, transformă această procedură administrativ jurisdicţională dintr-una facultativă într-una obligatorie. Partea nu ar mai avea posibilitatea să sesizeze direct instanţa de contencios administrativ, fiind astfel obligată să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ca organ administrativ jurisdicţional, urmând ca împotriva soluţiei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor să formuleze plângere. Autorul a mai arătat că nu invocă neconstituţionalitatea în raport cu o împiedicare absolută de acces la justiţie, ci critica sa vizează exclusiv încălcarea unui principiu constituţional, respectiv cel prevăzut de art. 21 alin. (4). De asemenea, a mai susţinut că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece îngrădesc accesul liber la justiţie prin faptul că acestea instituie caracterul obligatoriu al procedurii administrativ-jurisdicţionale pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor emise de autorităţile contractante, în materia achiziţiilor publice.

Să vedem ce a reţinut Curtea Constituţională şi ce argumente au fost aduse în soluţionarea crticii pe care am prezentat-o.

Este de reţinut observaţia că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativjurisdicţională, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. De asemenea, din parcurgerea normei criticate Curtea observă că aceasta nu restricţionează dreptul persoanelor care se consideră vătămate de a alege calea de atac în justiţie, drept pe care îl prescrie art. 21 alin. (4) din Constituţie, transpusă ca normă de principiu şi în Legea contenciosului administrativ. Astfel, în cuprinsul art. 255 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 legiuitorul nu a stabilit obligaţia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdicţională în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Dimpotrivă, sintagma “poate solicita” are semnificaţia de recunoaştere în persoana contestatorului a facultăţii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdicţională, iar nicidecum a obligaţiei de a urma această cale. Concluzia se desprinde şi din dispoziţiile art. 256 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care dispun în mod expres că, în vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, deci nu obligaţia.

Aşadar, arată Curtea, contrar argumentaţiei pe care se bazează autoarea excepţiei, textele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu fixează imperativ urmarea căii de atac administrativ-jurisdicţionale, ci o prevăd ca facultate de care beneficiază persoana care se consideră vătămată. De altfel, raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut această cale o constituie specificul şi implicaţiile sociale, o modalitate eficientă de prevenire şi limitare a abuzului de drept, având în vedere faptul că soluţionarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice este necesar să se desfăşoare şi să se judece după o procedură caracterizată prin celeritate, or, este cunoscut faptul că judecarea proceselor în această materie s-ar putea întinde pe o perioadă foarte lungă.

Neexistând stabilită o interdicţie în privinţa sesizării directe a instanţelor de judecată, persoanele pot recurge la această sesizare. În sprijinul acestei concluzii vin şi trebuie reţinute prevederile art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora “Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ […]“.

Mai notăm şi precizarea Curţii potrivit căreia faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu îi aduce atingere caracterului său constituţional. Chiar dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, în redactarea actuală, nu aminteşte de calea de atac în justiţie, întrucât ea nu o interzice, nu înseamnă că respectiva cale nu ar mai exista sau că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 ar intra în conflict cu art. 21 alin. (4) din Constituţie. Cum s-a precizat, ea există în continuare, fiind reglementată de Legea nr. 554/2004 în vigoare, şi poate fi urmată de persoanele care se consideră vătămate.

Curtea a respins, ca neântemeiată, critica de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 284/2012, al cărei text integral îl puteţi consulta în Monitorul oficial nr. 344 din 21 mai a.c.