Browsing Category

Avocat divort Romania

Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL,

Avocat Drept Civil – RIL referitor la includerea în venitul lunar net al echivalentului valoric al normei de hrană

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ministerul Public a transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție un punct de vedere pe marginea recursului în interesul legii având ca obiect „interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alineatele (1) şi (2) din Cod civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică şi siguranță națională, republicată, modificată şi completată în ceea privește includerea echivalentul valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului”.

În punctul de vedere se arată astfel:

  1. Unele instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligației de întreținere.

În motivarea acestor soluții s-a arătat că aceste drepturi bănești, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicat, nu constituie venituri asimilate salariilor.

Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul a pensiei de întreținere se datorează destinației speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfășurării activității debitorului obligației de întreținere.

Din întreaga economie a Ordonanței Guvernului nr. 26/1994, republicată modificată și completată s-a reținut că, în principal, personalul căruia i se aplică acest act normativ are dreptul la hrană gratuită care constituie norma de hrană zilnică și că, doar în mod excepțional, atunci când executarea obligației angajatorului nu se poate face în natură, categoriile profesionale vizate de acest act normativ beneficiază de echivalentul valoric al normei de hrană.

Prin recunoașterea și acordarea acestor drepturi s-a urmărit în exclusivitate refacerea capacității de muncă a personalului care beneficiază de ele, constituind, din această perspectivă, măsuri de protecție a unor categorii profesionale.

Chiar dacă este un venit permanent și stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activității desfășurate şi a condițiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menținerea sănătății angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinație specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreținere, potrivit art. 409 alin. (7) din Codul de procedură civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă].

În motivarea unora dintre hotărârile judecătorești examinate s-a făcut trimitere și la considerentele deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept[1]. (Anexa I)

  1. Alte instanțe judecătorești au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligației de întreținere pe baza cărora se stabilește cuantumul pensiei de întreținere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispozițiile art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil nu fac nicio distincție în această privință.

Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligației de întreținere, acestea pot fi urmărite în condițiile art. 409 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă din anul 1965 [corespunzător art. 728 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă].

Faptul că, potrivit Codului fiscal, aceste sume nu constituie venituri impozabile, nu prezintă relevantă, de vreme ce, în vederea stabilirii pensiei de întreținere, în categoria de „mijloace ale debitorului” intră toate posibilitățile materiale de care acestea dispune, atât salariul, cât şi orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă deci toate veniturile care au un caracter permanent sau de continuitate.

Din perspectiva îndeplinirii obligației de întreținere, noțiunea de „venituri cu caracter permanent” are un sens mult mai larg decât acela de venituri salariale, prin aceasta înțelegându-se toate acele sume de bani incluse ori nu în salariu care se dovedesc a fi plătite în mod constant şi periodic de către angajator ori având o altă sursă decât raporturile de muncă (ex: redevențe, chirii, drepturi de autor şi alte asemenea) şi care sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale debitorului şi a celor aflați în întreținerea sa.

În motivarea unor hotărâri judecătorești, îndeosebi după publicarea în Monitorul oficial a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept[2], s-a reținut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinație specială, această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament şi nici sporuri pentru condiții deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efective nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiții vătămătoare, cum ar fi de exemplu, cazul sporului destinat achiziționării unui aliment necesar combaterii efectelor substanțelor toxice de la locul de muncă, situație în care destinația sporului constă exclusiv în achiziționarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.

Afectațiunea specială a acestor venituri trebuie stabilită prin actul normativ care le consacră.

Astfel, ar fi trebuit să fie îndeplinite două condiții: pe de o parte, să se prevadă în actul normativ o atare destinație, iar, pe de altă parte, prin aceleași act normativ să se stabilească excluderea sa de la orice urmărire, condiții care nu sunt îndeplinite în privința drepturilor analizate.

Prin urmare, nu este aplicabilă excepția prevăzută de art. 407 alin. (7) din Codul de proceduri civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010].

De altfel, art. 409 alin. (4) din Codul de procedură civilă din anul 1865 [corespunzător art. 728 alin. (4) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă] permite urmărirea ajutoarelor pentru incapacitate de muncă pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere, astfel încât, dacă în cazul unui debitor al întreținerii care nu primește decât acest ajutor, există posibilitatea urmăririi, a fortiori, echivalentul valoric al normei de hrană nu poate fi exclus de la orice urmărire.

Chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură personalului prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată nu există un fundament legal pentru ca aceste sume să nu fie considerate ca având un caracter stabil, în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere ce nu face parte din categoria persoanelor la care face referire art. 4 din acest act normativ i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele de bani pe care le alocă alimentelor.

S-a considerat că această interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului, republicată, principiu căruia trebuie să i se dea eficiență în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinților, inclusiv în ceea ce privește determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligației de întreținere. (Anexa II)

Apreciez că prima orientare a jurisprudenței este în litera şi spiritul legii.

  • 1. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, prezint considerentele pentru care apreciez că acest recurs în interesul legii şi recursul în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava sunt admisibile prin raportare la soluția şi considerentele deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În cauză este îndeplinită condiția prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispozițiilor legale evocate.

Acesta problemă de drept vizează, în esență, a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare constituie sau nu un venit cu afectațiune specială, din perspectiva stabilirii bazei de calcul a pensiei de întreținere datorată de părinte copilului său în condițiile art. 527 şi art. 529 din Codul civil.

De asemenea, este îndeplinită şi condiția de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergența de jurisprudență este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul oficial a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Potrivit celor prezentate în precedent, caracterul neunitar al jurisprudenței este exemplificat prin hotărâri judecătorești definitive (în acele situații în care litigiile s-au judecat conform Codului de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010), precum şi prin hotărâri judecătorești irevocabile (în acele situații în care litigiile s-au judecat conform Codului de procedură civilă din anul 1865).

Ambele demersuri de unificare a jurisprudenței sunt admisibile, chiar şi în contextul în care, în cuprinsul considerentelor deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Botoșani privind pronunțarea unei hotărâri prealabile asupra modului de interpretare a acelorași dispoziții legale, instanța supremă a arătat rațiunile pentru care veniturile analizate ar trebui excluse din baza de calcul a pensiei de întreținere.

Bunăoară, soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în aceeași problemă de drept a fost determinată de lipsa caracterului de noutate a acesteia, condiție de admisibilitate specială, prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă care deosebește în mod esențial acest mecanism a priori de unificare a jurisprudenței, de cel care intervine a posteriori – recursul în interesul legii.

Cu privire la autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie – Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept, arăt că această autoritate ce este îndeobște atașată actelor jurisdicționale, privește nu numai dispozitivul, dar și considerentele pe care aceasta se sprijină.

Identic deciziilor pronunțate în interesul legii, deciziile pronunțate în delegarea unor chestiuni de drept beneficiază de caracter obligatoriu pentru toate instanțele judecătorești de la data publicării lor în Monitorul oficial[3].

Esențial este faptul că autoritatea de lucru judecat atașată acestei decizii privește în mod necesar şi prioritar dispozitivul actului jurisdicțional, considerentele decisive, precum şi pe cele decizorii cuprinse în motivarea sa, potrivit art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă sub imperiul căruia a fost pronunțată[4].

Din aceste perspective, în cuprinsul precedentei decizii, se decelează între cele două categorii de considerente: pe de o parte, considerente decisive care au justificat soluția de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulată în acea cauză şi prin care se explicitează lipsa condiției de admisibilitate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă sub aspectul cerinței de noutate a problemei de drept şi, pe de altă parte, considerente decizoriiprin care instanța supremă, raportându-se la practica de îndrumare a fostului Tribunalul Suprem şi doctrina recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Noului Cod civil, arată, în esență, că nu vor putea fi luate în considerare pentru stabilirea pensiei de întreținere sporul pentru condiții deosebite de muncă, precum şi cele cu destinație specială.

Or, astfel cum se observă din partea dedicată expunerii orientărilor de jurisprudență, unele instanțe, inclusiv instanțele de ultim control judiciar, ulterior publicării deciziei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au analizat caracterul compensațiilor financiare în discuție dintr-o altă perspectivă, argumentând în sensul lipsei unei destinații speciale a acestora[5].

În aceste condiții, s-a perpetuat caracterul neunitar al jurisprudenței, ceea ce demonstrează că, în practică, precedentul act jurisdicțional al instanței supreme nu a primit receptarea pe care ar fi impus-o efectul pozitiv al autorităţii de lucru interpretat de care beneficiau considerentele sale decizorii prin care s-a oferit o interpretare în problema de drept[6].

Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, apreciez că recursul în interesul legii în aceeași problemă de drept este admisibil, neoperând în această privință efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat de care beneficiază decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se opune formulării unei sesizări având același obiect în procedura prevăzută de art. 519-520 din Codul de procedură civilă, întrucât finele de inadmisibilitate ce constă în lipsa caracterului de noutate, explicat pe calea considerentelor decisive din cuprinsul acestei decizii își menține valabilitatea în cauze identice.

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat sau, după caz, al autorităţii de lucru interpretat ce se atașează, considerentelor decizorii din cuprinsul acestei decizii, se impun noilor judecăți ale instanțelor civile, în virtutea caracterului obligatoriu ex lege al actului jurisdicțional care le conține, fără a putea constitui, însă, un fine de neprimire a unui alt demers de unificare a jurisprudenței pentru care cerința noutății problemei de drept nu este cerută, atunci când se constată că practica judiciară își menține caracterul neunitar.

În acest context, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat/interpretat de care beneficiază considerentele decizorii şi caracterul obligatoriu al acestora se subsumează argumentelor pentru care o anumită orientare a jurisprudenței trebuie considerată ca fiind în litera şi spiritul legii.

Mutatis mutandis, în jurisprudența de unificare a instanței supreme s-a considerat că un nou recurs în interesul legii este admisibil, după ce, același demers de unificare a jurisprudenței, în aceeași problemă de drept, fusese anterior respins[7].

  • 2. Sub aspect teoretic, apreciez că în interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 527 alin. (2) și art. 529 alin. (1) şi (2) din Cod civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) și art. 4 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică şi siguranță națională, republicată, modificată şi completată, echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabilește pensia de întreținere datorată de către părinte copilului, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligației legale de întreținere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputința acestuia de a se întreține din munca sau bunurile sale.

În privința minorului, într-o redactare vizibil perfecționată faţă de art. 86 alin. (3) din Codul familiei, prin dispoziții speciale cuprinse în art. 525 alin. (1) din Codul civil se arată că acesta are dreptul de a cere întreținere de la părinții săi atunci când starea sa de nevoie este determinată de neputința de a se întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri ce ar putea fi valorificate.

În ceea ce privește stabilirea cuantumului întreținerii, similar art. 94 alin. (1) din Codul familiei, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (1) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligației de întreținere se ține seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilitățile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligații ale sale.

În privința întreținerii la care este dator părintele, printr-o dispoziție expresă, cuprinsă în art. 529 alin. (2) din Codul civil se arată că aceasta se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulți copiii.

În conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul lunar al celui obligat.

Comparativ cu reglementarea cuprinsă în art. 94 alin. (3) din Codul familiei care se raporta la „câștigul din muncă” al părintelului debitor al obligației de întreținere, în actuala reglementare, legiuitorul, în dorința de a elimina orice interpretări contrare cu privire la această noțiune[8], precum şi în contextul multiplicării surselor de venituri licite[9], a folosit un alt criteriu, cel al veniturilor lunare nete, de unde se deduce că vor fi avute în vedere, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, nu doar veniturile realizate de către debitorul obligației de întreținere din muncă, ci şi din alte surse (ex: chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii, etc. ) dacă acestea au caracter de continuitate[10].

În mod constant, atât în doctrină[11], cât şi în practica judiciară[12] s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreținere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, de continuitate, nu şi cele întâmplătoare.

Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreținere, dispozițiile de drept substanțial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.

Astfel, prevederile art. 728 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 din Codul de procedură civilă din anul 1865] reglementează urmărirea silită a salariului şi a altor venituri periodice realizate din muncă sau a altor sume care se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia (venituri şi sume periodice asimilate salariului), precum şi a pensiilor, sub mai multe aspecte[13].

În primul rând, art. 728 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [într-o redactare identică art. 409 alin. (1) din Codul de procedură din anul 1865] stabilește că aceste venituri ale debitorului sunt supuse unei insesizabilități absolute (în raporturile cu oricare dintre creditori), dar parțiale, o anumită cotă din salariu ori din veniturile asimilate acestuia fiind rezervată creditorilor urmăritori[14].

În privința sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere, prin art. 728 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corelativ art. 409 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă din anul 1865] se stabilește o cotă de ½ din aceste venituri ce poate fi urmărită silit.

În schimb, din motive de protecție socială a debitorului, prin art. 728 alin. (7) din același act normativ [corespunzător art. 409 alin. (7) din fostul Cod de procedură civilă] se stabilește că unele venituri ale acestuia sunt absolut şi total insesizabile.

Această insesizabilitate instituită de lege în considerarea destinației speciale a unor venituri ale debitorului trebuie recunoscută în raport de orice urmărire silită, fie ea şi parțială, chiar şi pentru datorii vizând obligațiile de întreținere, întrucât, în caz contrar, ar fi afectat însuși scopul pentru care sumele respective au fost acordate[15].

În cazul nerespectării acestui regim juridic, sancțiunea care intervine este nulitatea urmăririi, potrivit art. 729 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă [corespunzător art. 410 din Codul de procedură civilă din anul 1865].

Deși, în anumite condiții, veniturile reprezentate de alocația financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată nu se face în natură dobândesc un caracter de continuitate, totuși, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei de întreținere datorată potrivit art. 527 şi art. 529 din Codul Civil, motivat de afectațiunea specială a acestui venit al debitorului întreținerii, ceea ce face ca, în privința acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 728 alin. (7) din Legea nr. 134/2010 [corespunzător art. 409 alin. (7) din fostul Cod de procedură civilă].

Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de acest act normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condițiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activității prestate.

Este evident că rațiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariați la o alimentație de protecție şi anume, condițiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menținerii sănătății pentru desfășurarea activităților specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, republicată, modificată şi completată.

Această afectațiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situații în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actul normativ menționat anterior.

Sub acest aspect, există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiții deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat prin decizia nr. 14 din 23 mai 1963 în sensul că nu pot fi cuprinse în câștigul din muncă pe baza căruia se stabilește pensia de întreținere, întrucât trebuie să se țină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaților să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiții speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. A stabili în sens contrar, ar însemna să nu se țină seama de scopul urmărit de lege, ceea ce ar conduce la micșorarea posibilității de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiții, acesta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreținerii[16].

Aceleași rațiuni pot fi reținute mutatis mutandis şi în privința echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeași soluție de excludere a acestor venituri din baza de calcul a pensiei de întreținere datorată potrivit art. 527 şi art. 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem este ratio, ibi eadem solutio esse debet.

Din aceste perspective, nu prezintă relevanță faptul că drepturile bănești analizate nu îmbracă forma unui spor la salariul de bază, întrucât ceea ce interesează este, după cu am demonstrat, destinația specială a dreptului al cărui echivalent valoric îl reprezintă.

În acest mod se poate da eficiența juridică pe care o impune efectul pozitiv al autorităţii de lucru interpretat a deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conferindu-se previzibilitate asupra aplicării unei reglementări privind folosința bunurilor debitorului.

***

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 517 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea prezentului recursul în interesul legii, a recursului în interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava şi pronunțarea unei decizii pentru interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

[1] Decizia civilă nr. 249/A din 13 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secţia I Civilă în dosarul nr. 9834/221/2013; Decizia civilă nr. 425/AC din 2 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Neamț – Secția I Civilă

în dosarul nr. 4461/279/2013; Decizia civilă nr. 383/A din 21 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 32/305/2014; Sentința civilă nr. 13408 din 4 decembrie 2014 pronunţată de Judecătoria Brașov în dosarul nr. 10706/197/2014 definitivă prin neapelare; Decizia civilă nr. 1421 din 7 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 16865/300/2012; Decizia civilă nr. 228 din 24 septembrie 2014 pronunțată cu opinie separată de Tribunalul Giurgiu – Secția Civilă în dosarul nr. 3784/236/2013; Sentința civilă nr. 1362 din 19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București – Secția Civilă în dosarul nr. 8894/303/2014 definitivă prin neapelare; decizia nr. 110 din 10 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Olt – Secția I Civilă în dosarul nr. 2310/311/2014; Decizia nr. 84 din 21 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția I Civilă în dosarul nr. 3581/215/2013; Sentința civilă nr. 3892 din 24 martie 2015 pronunțată Judecătoria Craiova – Secția Civilă în dosarul nr. 44593/215/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 470 din 19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. 7/333/2015 definitivă prin neapelare; Decizia civilă nr. 518/A din 3 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor – Secția I Civilă în dosarul nr. 19285/271/2013; Sentința civilă nr. 3957 din 22 octombrie 2014 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 6848/296/2014 definitivă prin neapelare; sentința civilă nr. 610 din 12 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 11846/296/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 2395 din 11 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 22995/271/2015 definitivă prin neapelare (pct. 4, 8, 10, 12, 13, 16, 18, 23, 24, 25, 33, 34, 36-38 din Anexa I)

[2] Sentința civilă nr. 492 din 24 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Buhuși în dosarul nr. 156/199/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 895 din 3 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr. 229/3387/2014 definitivă prin decizia civilă nr. 31/A din 10 martie 2015 pronunțată de Tribunalul pentru minori şi familie Brașov; Sentința civilă nr. 4859 din 4 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Civilă în dosarul nr. 26732/300/2014 definitivă prin neapelare; Sentința civilă nr. 4863 din 4 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Civilă în dosarul nr. 32317/300/2014 definitivă prin neapelare; Decizia nr. 11/A/MF din 19 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Mehedinți – Secția I Civilă în dosarul nr. 783/225/2014; Decizia nr. 1142 din 29 octombrie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr. 1439/318/2014; Decizia nr. 55 din 22 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr. 5081/318/2014; Sentința civilă nr. 360 din 10 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. 7153/333/2014 definitivă prin neapelare (pct. 4, 9, 19, 20, 26, 27, 28, 45 Anexa II);

[3] În doctrină, s-a făcut o distincție sub acest aspect, arătându-se că decizia pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are autoritate de lucru judecat în litigiul în care s-a formulat cererea de sesizare și autoritate de lucru interpretat pentru celelalte instanțe (I. Deleanu, „Tratat de procedură civilă”, Vol. II, Editura Universul Juridic., București, 2013, n. 122, nota 3 subsol, p. 390);

[4] Mutatis mutandis, decizia nr. 11 din 20 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015;

[5] Este adevărat că, în literatura de specialitate, s-a arătat că, întrucât cele două proceduri reglementate pentru asigurarea unei practici judiciare unitare se exclud reciproc, în sensul că, dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, chiar dacă ulterior se constată că sunt date soluții care o nesocotesc, recursul în interesul legii este inadmisibil, pentru că deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ambele proceduri sunt, în egală măsură, obligatorii pentru toate instanțele şi că, în aceste situații, remediul este dat doar de exercitarea căilor de atac pentru încălcarea dispozițiilor normative incidente astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte (M. Nicolae, „Recursul în interesul legii şi dezlegarea în prealabil, a unei chestiuni de drept noi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în lumina Noului Cod de procedură civilă” în Dreptul nr. 2/2014, p. 69 şi autorii loc. cit.)

[6] Bunăoară, în literatura de specialitate, s-a arătat, în privința considerentelor decizorii, că acestea se bucură de efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi că, a nega acest lucru, ar însemna, de fapt, a crea premisele instabilității juridice (A. Nicolae, „Relativitatea şi opozabilitatea efectelor hotărârii judecătorești”, Universul Juridic, București, 2008, p. 289);

Autoarea citată arată totodată: „Faptul că soluția asupra acestui aspect (prin care s-a statuat pe calea unor considerente decizorii – n.ns.) nu se regăsește în dispozitivul hotărârii face ca eficacitatea directă a hotărârii (protejată de efectul negativ al autorităţii de lucru judecat) să nu se manifeste, dar se va produce eficacitatea „indirectă” a acesteia, părțile neputându-se sustrage efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi neputând nega realitatea situației juridice stabilite în considerente” (Idem, p. 290).

În cuprinsul expunerii, am optat pentru noțiunea de autoritate de lucru interpretat, întrucât aceasta se degajă din cuprinsul art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă care consacră efectul obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept.

Consider că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat poate fi pus în relație şi cu autoritatea de lucru interpretat care se atașează considerentelor decizorii.

[7] Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 824 din 22 noiembrie 2011;

[8] În acest sens, C. Irimia în „Noul Cod civil. Comentarii pe articole”, Fl. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), Editura CH Beck, București, 2012, comentariu art. 529 – n.3, p. 572;

[9] Curtea Constituțională, decizia nr. 327 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul oficial, partea I, nr. 866 din 22 septembrie 2004;

[10] M. Avram, „Drept civil. Familia”, Editura Hamangiu, București, 2013, p. 492-493; T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, „Dreptul familiei. Tratat universitar”, Editura Universul Juridic, București, 2013, p. 470;

[11] C. Lungu, „Unele aspecte teoretice şi de practică judiciară privind obligația de întreținere” în Revista Română de Drept, nr. 10/1971, p. 118 şi jurisprudența loc. cit., n. 46-48 subsol; I. Albu, „Dreptul familiei”, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1975, n. 388, p. 307; T. R. Popescu, „Dreptul familiei. Tratat”; Editura Didactică şi Pedagogică București, 1963, n. 553, p. 220; I. P. Filipescu, „Tratat de dreptul familiei”, Editura All, București, 1998, p. 527; Al. Bacaci, V. Dumitrache, C.C. Hageanu, „Dreptul familiei”, Ediția a V-a, Editura CH Beck, București, 2006, p. 260; E. Florian, „Dreptul familiei”, Editura CH Beck, București 2006, p, 292, 310; A-Gh. Gavrilescu, „Aspecte teoretice şi de practică judiciară privind obligația de întreținere între părinți şi copii în reglementarea Codului familiei și a Noului Cod civil” în Analele Universității „Constantin Brâncuși” nr. 3/2010, p. 122; A – Gh. Gavrilescu, „Discuții privind determinarea cuantumului întreținerii pe care părintele sau adoptatorul o datorează copilului” în Dreptul nr. 6/2009, p. 128-133; G. C. Frenţiu în „Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudență”, vol. I, Editura Hamangiu, București, 2012, comentariu art. 529, n. 5, n. 6 p. 771-772; V. Dumitrache, „Considerații privind obligația legală de întreținere în Noul cod civil” în „Culegere de studii in honorem Alexandru Bacaci şi Ovidiu Ungureanu”, C. Munteanu (coord.), Editura Universul Juridic, București, 2012, n. 55, p. 91; T. Bodoaşcă, A. Drăghici, I. Puie, op. cit., p. 441-442 şi autorii loc. cit; G. C. Frenţiu, „Comentariile Codului civil. Familia”, Editura Hamangiu, București, 2012, n. 356, p. 362-363 şi nr. 556, p. 667;

[12] Tribunalul Suprem, decizia nr. 2047 din 13 noiembrie 1979 în Revista Română de Drept nr. 3/1980, p. 66 şi în Culegere de decizii pe anul 1979, p. 164; Tribunalul Suprem, decizia nr. 1025 din 12 octombrie 1966 în Revista Română de Drept nr. 2/1967, p. 158; ÎCCJ – Secția civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 3317 din 25 aprilie 2005, decizia nr. 2973/2004, decizia nr. 2648 din 1 aprilie 2004 www.scj.ro;

[13] S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, „Tratat de executare silită”, Editura Lumina Lex, București, 2001, p. 298;

[14] S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 298; G. Boroi, M. Stancu, „Drept procesual civil”, Editura Hamangiu, București, 2015, p. 1017; G. Răducanu în „Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole”, Vol. II, G. Boroi (coord.), Editura Hamangiu, București, 2013, comentariu art. 728, n.5, p. 230;

[15] S. ZIlberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 303;

[16] Plenul Tribunalului Suprem, decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 în „Jurisprudența instanței supreme în unificarea practicii judiciare în materie civilă (1956-2008)”, ediție îngrijită de L. Lefterache, I. Nedelcu, F. Vasile, Editura Universul Juridic, București, 2009, p. 92-93;

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, Avocat divort, Avocat divort Romania,

Cum,Cand,Unde,In ce Fel,Cat – Despăgubirile în procesul de divorț

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.

Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.

Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).

Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.

Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Avocat divort, Avocat divort Romania,

Ghidul divortului in conceptia Cab.de avocat Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Divortul este reglementat de noul Cod civil la Capitolul VII, “Desfacerea casatoriei”, care stabileste ca divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:

prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Actul normativ prevede, totodata, ca sotii au de ales intre mai multe variante: divortul administrativ, care presupune desfacerea casatoriei de catre ofiterul starii civile, divortul la notar, cel in instanta de judecata, precum si divortul la mediator.

“In alegerea tipului de divort conteaza, insa, mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a declarat, la solicitarea noastra, avocatul Gabriela Gerber, consultant in Forumul AvocatNet.ro.

Divortul cu acordul sotilor

Specialistul a mentionat, de asemenea, ca in alegerea tipului de divort are importanta si daca partile sunt de acord sau nu cu divortul. Prin urmare, continua Gerber, in cazul in care exista acordul sotilor pentru desfacerea casatoriei, atunci acest lucru va putea fi facut fie prin procedura administrativa, fie la notarul public.

“Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii”, se mentioneaza si in noul Cod civil.

Conform acestui act normativ, procedura administrativa presupune adresarea unei cereri de divort, de catre ambii soti, ofiterului de stare civila de la locul incheierii casatoriei sau de la ultimul domiciliu comun al sotilor. Divortul la starea civila se poate incheia doar daca sotii nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

In ceea ce priveste divortul in fata notarului public, acesta se va realiza daca sotii convin de comun acord asupra tuturor aspectelor ce privesc desfacerea casatoriei, aspecte referitoare la:

numele de familie pe care sa il poarte dupa divort
exercitarea autoritatii parintesti obligatoriu de catre ambii parinti
stabilirea locuintei copiilor dupa divort
modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii
stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

In plus, spre deosebire de divortul la starea civila, divortul la notar se poate incheia chiar si daca exista copii minori.

 

Instanta de judecata, singura varianta pentru sotii care nu se inteleg

In cazul in care sotii nu sunt de acord cu divortul, singura varianta pentru desfacerea casatoriei ramane instanta de judecata. Motivele de divort sunt prevazute de noul Cod civil:

atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Instanta va pronunta divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Mai mult chiar, dupa cum explica avocatul, instanta poate pronunta divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei.

In schimb, daca paratul nu a formulat cerere reconventionala, iar din dovezile administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, mentioneaza Gabriela Gerber.

Atunci cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. “In acest caz, instanta ve verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului”, puncteaza specialistul.

Nu in ultimul rand, atunci cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune in hotarare despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

Cum se realizeaza partajul bunurilor?

In ceea ce priveste partajul bunurilor comune ale sotilor, acesta va putea fi facut fie odata cu divortul, fie ulterior, dupa obtinerea certificatului de divort sau ramanerea definitiva a sentintei de divort, dupa cum a mentionat Gabriela Gerber.

Conform noului Cod civil, regimul matrimonial inceteaza intre soti inca din momentul depunerii cererii de divort sau, in cazul divortului prin acord, de la data separatiei in fapt a sotilor, daca se solicita aceasta.

Ca si act juridic, sotii vor incheia actul de lichidare a regimului matrimonial, cu respectarea formelor cerute de lege, urmat, la libera lor apreciere, de partajul bunurilor comune si de regulariarea datoriilor, insa incetarea propriu-zisa a regimului matrimonial nu va mai fi conditionata de acesta

Pentru celelalte doua variante, cea a divortului la notar si cea a divortului in instanta, costurile sunt variabile in functie de onorariul notarului si al eventualului avocat angajat sa reprezinte sotii in instanta.

In plus, in fata instantei se vor achita si taxe judiciare de timbru. Mai precis, potrivit OUG nr. 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de Codul Civil la art. 373:

Art. 373. – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Pretul taxei va fi mai mic, de 100 lei, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tariful taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei.

Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pentru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

In ceea ce priveste cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei, actul normativ publicat recent prevede un tarif de 20 lei pentru fiecare cerere.

 

 

 

 

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Apostila sentinta de divort – Procedura divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Apostila sentinta de divort – Procedura divort

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/F2Md5Dg1WnK

Apostila sentinta de divort - Procedura divort

Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Tribunalul competent. Dupa cum sugereaza si numele, supra-legalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Tribunal un document legalizat de catre un notar public.

Tribunalele supralegalizeaza urmatoarele tipuri de documente:
– traducerile legalizate ale actelor apostilate de catre Tribunal

– sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile legalizate ale acestor acte
– duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public


Avocat divort, Avocat divort Romania,

Partaj fara divort – Procedura partajului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Partaj fara divort – Procedura partajului

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fQD3C5Awgho

Partaj fara divort - Procedura partajului

Realizarea intelegerii dintre soti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se poate face concomitent cu procesul de divort,  in cursul procesului de divort, in fata instantei de judecatasau oricand dupa finalizarea procesului de divort, inclusiv in perioada imediat urmatoare, fie in fata instantei de judecata, fie printr-un act notarial.

Realizarea impartirii bunurilor comune ce au rezultat din casatorie, atunci cand cei doi soti se inteleg cu privire la modul in care se efectueaza impartirea, este, pe langa solutia cea mai eleganta si mai putin incarcata emotional, dar, in acelasi timp, este solutia cel mai putin costisitoare, ca timp si costuri.

Realizarea partajului, cand exista acord intre cei doi soti, se poate realiza:
• printr-un document realizat in fata notarului.
Costul, in acest caz, este compus din onorariul notarului stabilit de notar si taxa judiciara de timbru taxa, reprezentand un procent din suma valorilor bunurilor ce se impart. Aceasta activitatea se poate desfasura doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de divort si presupune neaparat intelegerea in privinta tuturor aspectelor intre cei doi soti.

In cazul in care nu exista acord initial intre soti, dar ulterior introducerii actiunii de partaj, sotii ajung la un acord:
• prin redactarea (recomandabil, de catre un Avocat) a unui document care sa statuteze intelegerea si modul de impartire convenit a bunurilor comune din casatorie si prezentarea acestui document in instanta, in cadrul procesului de partaj.

In cazul in care partajul se realizeaza print-o tranzactie ce statueaza intelegerea partilor, taxa de timbru (stabilita procentual la valoarea estimata a masei de partajat) se poate recupera in anumite conditii total sau partial.


AVOCAT BUCURESTI, Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divorturi – Avocat specializat divorturi

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divorturi – Avocat specializat divorturi

In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.


La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti, celalalt acceptand aceasta cerere.

In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. Divortul din motive temeinice.

  • Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice – motive de divort, instanta trebuie sa constate, cf. art. 38 alin. 1 C. fam, existenta a trei elemente:

  • existenta motivelor temeinice

  • existenta raporturilor dintre soti grav vatamate

  • imposibilitatea continuarii casatoriei

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divorturi Bucuresti – Procedura in Bucuresti

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divorturi Bucuresti – Procedura in Bucuresti


Inainte de a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si calm situatia in care va aflati. Decizia asupra unui divort nu trebuie luata niciodata in graba, la suparare. Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia avand drepturi egale.

Priviti divortul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dumneavoastra, generate de casatoria in care va aflati. Daca, dupa o analiza suficienta a situatiei dumneavoastra considerati ca divortul este singura cale de a obtine o stare de normalitate, si nu una de a obtine o razbunare, un avantaj material, atunci puteti incepe demersurile privind obtinerea divortului.

Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un acord cu sotul/sotia dumneavoastra in ceea ce priveste cat mai multe aspecte: realizarea divortului, custodia copilului(ilor) – incredintarea minorilor, impartirea bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cresterii efectelor traumatizante inerente divortului precum si a multor discutii in contradictoriu purtate in sedinta publica.

Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat(a) de un avocat, incredintarea copiilor precum si partajarea aducand in timpul procesului o serie de elemente complexe, in conditiile in care partile nu se inteleg.

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divort – Procedura de divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divort – Procedura de divort

DIVORTUL DIN CULPA COMUNA

In practica, este posibil ca desi nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru divortul prin acord, sotii sa fie de acord asupra tuturor capetelor de cerere: divort, numele dupa divort, incredintare copii.

In aceasta situatie, de cele mai multe ori, sotii cer desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna, si vor solicita ca probe inscrisuri si un martor comun.

In situatia in care partile nu se inteleg, dar din probele administrate rezulta culpa ambilor soti in desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna a sotilor.

AVOCAT BUCURESTI, Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divort Timisoara – Procedura divort Timisoara

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divort Timisoara – Procedura divort Timisoara

In cazul in care nu se poate realiza divortul prin acord sau divortul din culpa comuna, va trebui dovedita culpa celuilalt sot, pentru a se putea obtine divortul.

In acest sens se va apela la prezentarea inscrisurilor, la audierea martorilor, si la alte mijloace de probare a prejudicierii iremediabile a relatiilor de casatorie si la culpa celeilalte parti.

Este cazul unor procese ce implica incarcatura emotionala traumatizanta pentru ambii soti si, eventual, pentru copiii din casatorie.

Din acest motiv, sfatul Avocatului este sa cautati intotdeauna sa alegeti solutia divortului DOAR atunci cand considerati ca nu mai exista o alta posibilitate de intrare in normalitate, si, in cazul in care alegeti aceasta solutie, sa cautati sa va intelegeti cu sotul/sotia asupra realizarii unui divort cat mai abiabil.

AVOCAT BUCURESTI, Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divort Galati – Procedura divort Galati

Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

Avocat divort Galati – Procedura divort Galati

Divortul prin acord este posibil numai in cazul in care de la incheierea casatoriei a trecut cel putin un an si nu au rezultat copii din casatorie.

Nu este necesara invocarea si dovedirea unor motive de divort in cazul acestui tip de desfacere a casatoriei. Cererea trebuie semnata de ambii soti, iar judecatorul va da un termen de doua luni pana la sedinta publica.

DURATA PROCESULUI DE DIVORT

Durata procesului variaza. De la doua luni, in cazul divortului prin acord, la 6 luni in alte situatii mai complicate.

 

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divort Constanta – Procedura divort Constanta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divort Constanta – Procedura divort Constanta

Lipsa obligativitatii asistarii avocatului. Riscuri

  • Legea romana nu obliga sotii sa aiba un avocat in procesul de divort. Divortul se poate pronunta si fara asistenta unui avocat in proces.

    Cu cat procesul este mai complex, insa (lipsa acordului in realizarea divortului, in impartirea bunurilor comune din casatorie, in incredintarea minorilor din casatorie, in stabilirea pensiei alimentare, a programului de vizitare), lipsa consultantei si asistentei unui Avocat adauga elemente semnificative de risc partii respective (sot sau sotie). Printre aceste elemente enumeram:

  • posibilitatea respingerii actiunii de divort, nepronuntarea divortului
  • stabilirea incorecta a pensiei alimentare pentru copilul incredintat spre crestere si educare unuia dintre soti
  • stabilirea incorecta, neconforma situatiei reale, a partajarii bunurilor comune

    Lipsa informarii preliminare cu privire la aspectele juridice implicate in situatia partilor, lipsa indeplinirii unor proceduri, a furnizarii unor elemente esentiale in cererea, intampinarea, motivarea divortului, poate aduce serioase prejudicii partii respective.

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Avocat divort Bucuresti – Procedura divortului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat divort Bucuresti – Procedura divortului

In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul civil – art. 373 si urm C. civ., iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 607 – 619 C.p.c. Conform art. 382 din Codul civil, casatoria este desfacuta din ziua ramanerii definitive a hotararii de divort sau pe data eliberarii certificatului de divort.

Prezenta fizica a partilor in procesul de divort este necesara, ceruta de Art. 614, C. p. c: “In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.”.

Partile pot fi reprezentate de mandatar cu procura autentica in cazul depunerii cererii de divort la notar, dar nu si la momentul luarii consimtamantului pentru divort, dupa 30 de zile de la depunere. Avocatul poate asigura celui care divorteaza siguranta psihica si controlul asupra demersurilor care se efectueaza.

Efectuarea demersurilor in mod corect, cunoasterea procedurilor pot aduce simplificari importante privind complexitatea procesului, a demersurilor, a costurilor si, nu in ultimul rand, a timpului de finalizare.

Avocat divort Romania,

Ancheta sociala divort – Auteritatea tutelara

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ancheta sociala divort – Auteritatea tutelara

Autoritatea tutelara, citata in procesul de divort

Autoritatea tutelara are printre principalele atributii controlul modului in care cei doi parinti exercita drepturile, dar mai ales obligatiile cu privire la minor si bunurile sale.

In cazul divortului in care sotii aflati in proces de divort, nu se inteleg cu privire la incredintarea copilului / copiilor minor din casatorie, unuia dintre ei, se citeaza si Autoritatea tutelara in cadrul procesului, pentru efectuarea unei anchete sociale.

Ancheta sociala in caz de divort

Autoritatea tutelara isi da avizul pentru incredintarea minorului unuia dintre parinti, in caz de divort, spre crestere si educare.

Ancheta sociala cuprinde o serie de etape si elemente, intre care: studierea amanuntita a cazului, verificare efectuata la domiciliu, considerarea datelor personale si familiale, studierea starii sanatatii a copilului si a starii materiale a parintilor, elaborand concluzii si propuneri.

Importanta rezultatului anchetei sociale


Rezultatul anchetei sociale este luat in conderatie de catre instanta in momentul deciziei cu privire la incredintarea minorului unuia dintre parinti spre crestere si educare.

Avocat divort Romania,

Acte necesare pt divort – Inventarul bunurilor mobile

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte necesare pt divort – Inventarul bunurilor mobile

(1) La adoptarea acestui regim, notarul public întocmeşte un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobândire.

(2) Se poate întocmi un inventar şi pentru bunurile mobile dobândite în timpul separaţiei de bunuri.

(3) În toate cazurile, pentru opozabilitate faţă de terţi, inventarul se anexează la convenţia matrimonială, supunându-se aceloraşi formalităţi de publicitate ca şi convenţia matrimonială.

(4) În lipsa inventarului se prezumă, până la proba contrară, că dreptul de proprietate exclusivă aparţine soţului posesor.

(5) Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condiţii de formă pentru validitate ori unor cerinţe de publicitate, dreptul de proprietate exclusivă nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndeplineşte formele cerute de lege.

Avocat divort Romania,

Acte necesare pentru divort – Motive de divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte necesare pentru divort – Motive de divort

Motive de divorţ – Divorţul poate avea loc:

a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;

b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă;

c) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;

d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

 

Avocat divort Romania,

Acte necesare divortului – Partaj judiciar

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte necesare divortului – Partaj judiciar

Partajul judiciar  poate fi solicitat in cadrul procesului de divort ori pe cale separata, dupa introducerea cererii de divort.

Cererea de partaj trebuie sa contina, pe langa conditiile generale ale oricarei cereri adresate instantei si aratarea bunurilor a caror partajare o solicita, valoarea acestora, titlul ce probeaza dreptul de proprietate asupra lor, precum si persoanele ce le detin.

Competenta de solutionare a unei asemenea cereri de partaj apartine judecatoriei, iar din punct de vedere teritorial, este competenta judecatoria ce judeca actiunea de divort (in cazul in care cererea se face pe cale accesorie sau incidentala in cadrul procesului de divort) sau de la domiciliul paratului, aceasta in cazul in care printre bunurile de impartit nu sunt si imobile, caz in care competenta se stabileste in functie de situarea bunului.

Taxa de timbru si timbrul judiciar sunt fixe, respectiv taxa de timbru este in suma de 19 lei, iar timbrul judiciar este de 0,3 lei. In masura in care insa, una dintre parti contesta bunurile de impartit ori marimea drepturilor celuilalt sot asupra bunurilor, taxa de timbru va fi calculata in raport de valoarea contestata.

Avocat divort Romania,

Acte necesare divort – Procedura procesului de divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte necesare divort – Procedura procesului de divort

Atat incheierea casatoriei, cat si desfacerea acesteia, influenteaza in mod direct raporturile patrimoniale dintre soti, mai précis, raportandu-ne la momentul incheierii casatoriei, o data intervenita aceasta, vorbim de regimul matrimonial al sotilor (raporturile dintre soti si/sau terti, cu privire la bunurile sotilor), astfel, se identifica doua categorii de bunuri ale sotilor, respectiv: bunuri comune ale acestora si bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti, facand precizarea ca in ceea ce priveste bunurile comune, sotii au un drept de proprietate devalmasa asupra acestora.

Altfel spus, dreptul fiecaruia dintre ei nu este cunoscut ca intindere, nici privind bunul in materialitatea sa si nici in ceea ce priveste dreptul de proprietate vazut in forma sa abstracta (un procent, o cota parte).

Desfacerea casatoriei produce de asemenea o modificare a raporturilor patrimoniale dintre soti, mai precis, regimul matrimonial al comunitatii de bunuri dintre soti inceteaza, cu toate acestea, starea de devalmasie dainuie pana la momentul realizarii partajului, aceasta fiind modalitatea juridica prin care se sisteaza starea de coproprietate sau de indiviziune.

Impartirea bunurilor comune se poate face in principiu dupa momentul defacerii casatoriei, cu unele precizari, respectiv: partajul bunurilor comune ale sotilor se poate realiza in mod exceptional si in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau la cererea unui creditor personal al acestuia, insa asa cum am aratat, partajarea bunurilor comune se realizeaza de regula dupa momentul desfacerii casatoriei.

Avocat divort Romania,

Acte necesare divort la notariat – Divort de comun acord

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte necesare divort la notariat – Divort de comun acord

Inainte de a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si calm situatia in care va aflati.

Decizia asupra unui divort nu trebuie luata niciodata in graba, la suparare.

Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia avand drepturi egale.

Priviti divortul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dumneavoastra, generate de casatoria in care va aflati.

Daca, dupa o analiza suficienta a situatiei dumneavoastra considerati ca divortul este singura cale de a obtine o stare de normalitate, si nu una de a obtine o razbunare, un avantaj material, atunci puteti incepe demersurile privind obtinerea divortului.

Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un acord cu sotul/sotia dumneavoastra in ceea ce priveste cat mai multe aspecte: realizarea divortului, custodia copilului(ilor) – incredintarea minorilor, impartirea bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cresterii efectelor traumatizante inerente divortului precum si a multor discutii in contradictoriu purtate in sedinta publica.


Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat(a) de un avocat, incredintarea copiilor precum si partajarea aducand in timpul procesului o serie de elemente complexe, in conditiile in care partile nu se inteleg.

Avocat divort Romania,

Acte divort – Avocat divort Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort – Avocat divort Romania

Acte necesare pentru divortul prin acord

In versiunea cea mai simpla a procedurii de divort, atunci cand conditiile legale sunt indeplinite, (divortul prin acord), cei doi soti trebuie sa depuna la Judecatorie urmatoarele acte:

  • certificatul de casatorie in original
  • actiunea de divort.
  • dovada privind plata taxei de timbru
  • timbru judiciar

Acte necesare pentru divort
In situatia in care nu exista acord intre soti sau conditiile legii nu permit realizarea procedurii simplificate a divortului prin acord, se va depune la Judecatorie:

  • certificatul de casatorie in original
  • actiunea de divort.
  • dovada privind achitarea taxei de timbru La aceasta lista se mai pot adauga, in functie de caz:
  • certificate de nastere ale copiilor minori din casatorie
  • alte dovezi privind dovedirea culpei exclusive a unuia dintre soti sau a culpei comune

    Trebuie mentionat faptul ca cererea de divort se va depune in doua sau trei exemplare (in cazul in care exista copii minori din casatorie).

 

Avocat divort Romania,

Acte divort amiabil – Procedura divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort amiabil – Procedura divort

Divortul pe cale judecatoreasca

Legislatia in vigoare (Codul Civil, noul Cod Civil) prevede desfacerea casatoriei prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:

  • a. prin acordul sotilor
  • b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
  • c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani

  • d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Civil – art. 373 si urm., iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 607 – 619 C.p.c. -.

 

Avocat divort Romania,

Acte divort 2011 – Procedura divortului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort 2011 – Procedura divortului

Unde se efectueaza divortul. Unde se depun actele de divort

1. Prin instanta

In cazul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatoria.


Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.


2. Pe cale administrativa – doar pentru divorturi prin acord

In baza Codului Civil, in cazul divorturilor prin acord, cererea de divort poate fi depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. In aceste doua cazuri, se vor acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca depunerea cererii de divort se poate face, in anumite situatii, si prin mandatar, la termenul de verificare a consimtamantului, prezenta ambilor soti este necesara.


Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra unui aspect accesoriu cererii de divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38.

Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Acte firma – Acte necesare firma online

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte firma – Acte necesare firma online

Practic, pentru a infiinta un SRL, trebuie sa ai in buzunar aproximativ 350 de lei pentru o firma cu asociat unic. Pentru o firma cu doi asociati, in schimb, taxele la Registrul Comertului, fara onorariul avocatilor sau al consultantilor fiscali, sunt de aproximativ 400 de lei, suma incluzand autorizarea activitatii prestate de viitoarea firma. Pentru o firma cu trei asociati, taxele ajung la aproximativ 430 de lei. La aceste costuri de adauga si capitalul social de minimum  200 de lei.

Actele necesare pentru dosar sunt :

►o copie dupa actul de identitate,
►cererea de inregistrare,
►dovada rezervarii firmei si, dupa caz, a emblemei,
►documentul care atesta drepturile de folosinta asupra spatiilor cu destinatie de sediu social si/sau de sedii secundare,
►declaratiile pe propria raspundere date de catre fondatori si de catre administratori/membrii consiliului de administratie din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru aceste calitati, date in forma autentica, in forma certificata de avocat,
►informatiile din cazierul fiscal al asociatilor, actionarilor, administratorilor, membrilor consiliului de supraveghere,
►declaratia-tip pe propria raspundere privind autorizarea functionarii, declaratia in vederea inregistrarii fiscale, semnata de reprezentantii legali, in original,
►dovada autorizatiilor/avizelor eliberate de autoritatile competente ca o conditie prealabila inmatricularii in registrul comertului.

 

Taxele care vor fi platite la ONRC pentru infiintarea unei firme sunt:

►inmatriculare in Registrul Comertului (aprox. 120 de lei),

►obtinere cont unic de inregistrare (aprox. 10 lei), obtinere informatii din cazierul fiscal (aprox. 10 lei)

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Acte divort cu copii – Divortul cu copii minori

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort cu copii – Divortul cu copii minori

Pasii parcursi pentru desfasurarea divortului. La cererea depusa de catre ambii soti nuse pune doar de administrarea eventualelor probe, daca au ceva neintelegeri.
La cererea facuta de catre un singur sot, pe langa cele de mai sus, trebuie citat sotul parat.
Sotul/sotii care cere/cer divortul va/vor fi instiintat/instiintati despre stabilirea termenului de divort.
Judecatorul va incerca sa-l faca sa se razgandeasca pe sotul reclamant, respectiv pe sotii care vor sa divorteze de comun acord, iar daca el/ei staruie, va stabili un termen de judecata.

Pentru economie de timp, primul termen este mai lung, tocmai pentru a le da timp sotilor sa se razgandeasca in privinta divortului.

Daca vreti sa administrati proba cu  martori este bine sa-i stiti de la inceput si sa le precizati numele, calitatea si adresa lor chiar in cererea de divort, pentru a economisi timp.
Paratul poate depune si el cerere de divort pana la primul termen si cererea se va solutiona impreuna cu cererea reclamantului. Deasemenea, el poate, si este recomandat – dar nu e obligat, sa depuna intampinare,  prin care se pronunta cu privire la cererile reclamantului. Intampinarea trebuie depusa cel tarziu la prima infatisare dar pentru economie de timp se va depune cu cateva zile inainte pentru a da instantei posibilitatea de a o studia.
La infatisari – se asculta sotii, martorii si copiii.

In situatii care cer aceasta, instanta poate lua  masuri vremelnice referitoare la locuinta comuna, la custodia si intretinerea copilului/copiilor

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Acte divort amiabil – DIVORTUL – cu cartile pe masa

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort amiabil – DIVORTUL – cu cartile pe masa

 

Divortul clasic – in instanta
Cine intenteaza divortul?  Unul din soti sau ambii poate/pot fi autorul/autorii cererii de divort.
Unde se intenteaza divortul? Cererea de divort se depune la Judecatorie, conform art. 607 din Codul de procedura civila.

Dar care Judecatorie? Avem variante care se adapteaza situatiilor concrete:

– Judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor
– Judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun
–  Judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul, cand paratul nu are domiciliu in tara.
Ce trebuie sa cuprinda cererea de divort? Exista elemente obligatorii care trebuie sa fie in cererea de divort:
– datele personale complete ale celui/celor care depun cererea (nume complet, adresa completa de pe cartea de identitate si adresa reala in cazul in care solicitantul nu locuieste la adresa din cartea de identitate, CNP-ul, seria si numarul cartii de identitate)
motivele invocate pentru divort
– specificarea despre data incheierii casatoriei
– specificari despre domiciliul comun al sotilor (unde este stabilit sau ca nu a existat, dupa caz)
– datele de identificare ale paratului – daca doar unul din soti este reclamant
– specificarea existentei, numelui si datei de nastere ale copiilor minori rezultati din casatorie prin nastere sau adoptie si a situatiei concrete (nascut sau adoptat – desi legea ii trateaza la fel)
– daca nu sunt copii minori – specificarea acestui lucru
– specificarea cererii referitoare la numele purtat de soti dupa divort
– specificarea solicitarii referitoare la custodia copilului/copiilor minor/-i ai ambilor soti si referitoare la pensia alimentara

– solicitarea referitoare la atribuirea culpei pentru desfacerea divortului, respectiv pentru pronuntarea fara a mentiona motivele de divort – dupa caz

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Acte divort 2014 – Divortul prin acord

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort 2014 – Divortul prin acord

  • In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.

    La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

    Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti, celalalt acceptand aceasta cerere.

    In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. Divortul din motive temeinice

  • Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice – motive de divort, instanta trebuie sa constate, cf. art. 38 alin. 1 C. fam, existenta a trei elemente:
  • existenta motivelor temeinice
  • existenta raporturilor dintre soti grav vatamate
  • imposibilitatea continuarii casatoriei

    Prin urmare, in acest caz, instanta nu trebuie sa constate numai culpa sotilor ci si ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

    In timpul procesului de divort, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista, insa si motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu – numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar in lipsa unei acord intre soti.

  • Pentru motive temeinice ale sotului care solicita pastrarea numelui sau, luandu-se in considerare interesul minorului, instanta va putea sa dispuna pastrarea numelui si in cazul lipsei de acord.

 

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Procedura divortului – Avocat divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Procedura divortului – Avocat divort

 

In cazul divortului, partile sunt obligate sa se infatiseze in persoana, in fata instantelor de fond. Fireste, aceasta obligatie nu exclude posibilitatea partii de a fi asistata de un avocat.

In fata instantei de apel sau recurs partile pot sa-si exercite drepturile procesuale prin avocati.

Exceptiile privind obligativitatea de infatisare personala a sotilor in fata instantelor de fond sunt prevazute de art. 614 Cod procedura civila:

·       cand unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

·       cand unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;

·       cand unul dintre soti este pus sub interdictie;

·       cand unul dintre soti are resedinta in strainatate.

In situatiile mentionate, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

Important:pentru termenul de judecata in prima instanta (numai in fata judecatoriei) se impune prezenta obligatorie a reclamantului.

Daca acesta lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta !!!!

In cazul divortului pe baza acordului partilor, la termenul de judecata in prima instanta, se impune prezenta ambilor soti, tocmai pentru a se verifica staruinta lor in desfacerea casatoriei.

Hotararea de divort. Caile de atac.

Daca ambele parti solicita acest lucru instanta de judecata nu va motiva hotararea prin care se pronunta divortul.

Hotararea de divort poate fi atacata cu apel sau cu recurs in termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea hotararii.

Hotararea prin care s-a pronuntat divortul prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste divortul. In acest caz hotararea nu poate fi atacata nici cu apel si nici cu recurs.

Insa, aceste horarari pot fi atacate cu apel sau recurs numai cu privire la cererile accesorii divortului.

Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

 

Procedura divort-Avocat divort

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Tipuri de Divort – Modalitati de formulare divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Tipuri de Divort – Modalitati de formulare divort

 

Desfacerea casatoriei prin divort poate imbraca mai multe forme:

A:divort prin acordul partilor;

B:divort pentru motive temeinice;

B.1. divort din culpa comuna;

B.2.divort din culpa exclusiva a unuia dintre soti;

C:la cererea uneia din parti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

D:la cerearea sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Divort prin acord

Conform art. 373 Noul Cod civil desfacerea casatoriei se poate pronunta la cererea ambelor parti sau ca urmare a cererii introdusa de unul din soti si acceptata de catre celalalt sot.

In acesta situatie instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. NU este necesara dovedirea unor motive de divort si nu trebuie audiati martori!

Acesta modalitate de divort este cea mai simpla, divortul pronuntandu-se chiar de la primul termen de judecata.

Important:Cererea de divort trebuie semnata de ambii soti sau introdusa de un sot si acceptata de catre celalalt sot in fata judecatorului la primul termen de judecata (sau ulterior).

Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului sotilor este definitiva si irevocabila (sentinta pronuntata nu mai poate fi atacata).

 

Divort din motive temeinice

Conform art. 373 Noul Cod civil divortul poate fi pronuntat si in cazul in care din motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate.

In acest caz instanta trebuie sa constate indeplinirea a trei conditii:

–        existenta  unor motive temeinice

–        sa existe o vatamare grava a raporturilor dintre soti

–        imposibilitatea continuarii casatoriei

 

Prin urmare, in aceasta  situatie instanta trebuie sa constate existenta atat a culpei sotilor, cat si faptul ca raporturile dintre acestia sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Cat priveste motivele temeinice pentru care poate fi pronuntat divortul, in lege acestea nu sunt precizate expres, insa, in literatura de specialitate si in practica, au fost considerate motive temeinice de divort urmatoarele imprejurari:

 

Divort din culpa comuna

In cazul in care, in temeiul art. 373 lit. b) Noul Cod civil se solicita desfacerea casatoriei din cauza unor motive temeinice care au vatamat grav raporturile de familie, insa din probatoriul administrat instanta constata vina ambilor soti, atunci va pronunta divortul din culpa comuna ambilor soti.

Probele care vor putea fi solicitate de sotii: inscrisuri,martori si interogatorii.

 

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In cazul in care temeiul de drept al cererii dvs este tot art. art. 373 lit. b) Noul Cod civil, respectiv aveti motive intemeiate si probe solide se poate solicita instantei de judecata pronuntarea divortului  din culpa exclusiva a sotului parat.

Motive intemeiate  pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot pot fi (exemplificativ): relatiile extraconjugale, violenta conjugala fizica sau verbala, alcoolismul etc., insa toate acestea trebuie sa poata fi dovedite cu probe: martori, certificate medico-legale, alte inscrisuri.

Fireste, toate probele administrate trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.

Atentie:daca din probele administrate rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, in practica judiciara a fost apreciata aceasta situatie ca nefiind suficienta pentru desfacerea casatoriei, instanta pronuntand respingerea actiunii!

 

Divortul in caz de separare

In acest caz, situatia este destul de clara: daca intre soti a intervenit o separare cu o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre ei poate formula cerere de divort.

Ceea ce este de dovedit: durata separarii de cel putin 2 ani, iar in acest interval sa nu existe perioade de reluare a convietuirii sotilor.

Probe: inscrisuri si martori.

Divortul din motive de sanatate

 La art. 373 lit. d) Noul Cod civil  este prevazuta si posibilitatea ca  unul din soti, respectiv cel care are o problema de sanatate grava sa poata solicita desfacerea casatoriei.

Important de retinut: cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei.

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Acte divort-Acte necesare pentru divort-divort Acte

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Acte divort-Acte necesare pentru divort-divort Acte

 

Acte divort

Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare. Se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si Autoritatii Tutelare) va fi insotita de urmatoarele documente:

 

–        certificatul de casatorie (original);

–        certificatele de nastere ale copiilor minori (fotocopii);

–        certificate medico-legale (daca este cazul – au existat violente);

 

–        acte de proprietate ale bunurilor comune (in cazul in care solicitati si partajul acestora)

Avocat divort, Avocat divort Romania,

Depunere divort-Cine poate depune cererea de divort-depunere acte dosar divort

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Depunere divort-Cine poate depune cererea de divort-depunere acte dosar divorta

 

Actiunea de divort are un caracter strict personal si nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Cererea de divort impreuna cu inscrisurile doveditoare se depune personal de catre reclamant.

In cazul divortului prin acord cererea va fi semnata de ambii soti.