Browsing Category

Bugetarii in razboi cu statul

Bugetarii in razboi cu statul, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Dreptul muncii,

Recuperare drepturi salariale

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Actiune in executarea obligatiilor
contractuale de plata a salariului
(art. 161 alin. (4), art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
INSTANTA1)  ………………….
Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………………………, domiciliat in ……………………………, str. ……
……………………….. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……..
……………………, reprezentat prin avocat …………………………, cu sediul profesional in …………………………, str. ………………………… nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., in calitate de salariat, chem in judecata pe parata-angajatoare S.C. ……………………., cu sediul in ………………….., str. ………………………. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………………., cod unic de inregistrare ……………………….., atribut fiscal …………………………, numar de ordine in registrul comertului …………./………/…………, cont deschis la Banca ……………………., sucursala …………………, cu numarul ……………., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa2):
1.  fie  obligata  sa  imi  plateasca  suma  de  …………………  lei,  reprezentand  drepturi  salariale  pe perioada ………………., pana in prezent;
2. sa fie obligata sa-mi plateasca suma de ……… lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare pre- judiciului pe care l-am suferit, ca urmare a neexecutarii de catre parata a obligatiilor contractuale de plata a salariului.

DOMNULUI PRESEDINTE AL3)  ………………………………….

1. Judecarea  conflictelor  de  munca  este  de  competenta  instantelor  stabilite  conform  Codului  de  procedura  civila (art. 284 alin. (1) Codul muncii). Conflictele de munca sunt de competenta materiala a tribunalului, in prima instanta, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante (art. 2 Cod procedura civila). Instanta competenta teritorial este cea in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, sediul (art. 284 alin. (2) Codul muncii). Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar si se judeca in regim de urgenta (termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, procedura de citare se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu minimum 24 de ore inainte de termenul de judecata).
2. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod  procedura civila, obiectul cererii. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca; fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite in art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
3. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati parata sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT1):

Subsemnatul am incheiat la data de …………………….., un contract individual de munca cu parata, pe durata nedeterminata.
Conform dispozitiilor generale ale contractului  individual  de munca, subsemnatul beneficiam de drepturi salariale in cuantum de ………. lei. Aceste drepturi urmau sa fie platite integral, in bani, asa cum, expres, este prevazut in contractul  individual  de munca incheiat intre parti la art. …. .

1. Cu toate acestea, parata pretinzand a fi in imposibilitatea onorarii obligatiilor salariale ale anu- mitor angajati, amana nejustificat efectuarea acestor plati, oferindu-mi insa in natura, contravaloarea acestor drepturi banesti.
Subsemnatul nu am fost de acord cu o astfel de modalitate de plata (ce nu este convenita nici con- tractual) si avand in vedere ca nici pana in prezent, desi au trecut mai bine de ……………. luni, de la data  ultimului  salariu  achitat  integral,  nu  am  primit  drepturile  salariale  pentru  munca  depusa  in ultimele  ……  luni,  pentru  aceste  considerente,  am  fost  nevoit,  sa  ma  adresez  instantei,  solicitand admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale cuvenite si intrucat, prin fapta paratei, subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime,  va  solicit  sa  dispuneti  obligarea  paratei  la  plata  in  favoarea  subsemnatului,  a  sumei  de
…………….. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).
2. Parata refuza insa sa-mi achite drepturile salariale integrale, retinandu-mi din salariul cuvenit suma de …………. lei cu titlu de daune, pentru prejudiciul pe care parata pretinde ca l-as fi adus socie- tatii.
Potrivit art. 164 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune, cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori in cazul de fata nu exista o astfel de hotarare judecatoreasca, care sa confirme sustinerea angajatoarei-parate.
Pentru  aceste  considerente,  va  solicit  admiterea  actiunii  asa  cum  a  fost  formulata,  obligarea paratei  la  achitarea  acestor  drepturi  salariale  si  intrucat  prin  fapta  paratei  subsemnatul  am  fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului a sumei de ……………. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea aces- teia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei,  justificand  si  argumentand  demersul  justitiar.  Reclamantul  trebuie  sa  faca  dovada  ca  sunt  indeplinite conditiile raspunderii contractuale: un contract individual de munca, un prejudiciu, culpa paratului, legatura de cauza- litate intre fapta paratului si prejudiciu, sa nu existe vreo clauza exoneratoare de raspundere a paratului, iar dreptul la actiune sa nu fie prescris. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie aratat mai sus este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 281-291 Codul muncii si pe dispozitiile art.1)  …… .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba2)  cu inscrisuri si interogatoriul paratei.
Depun  prezenta  in  doua  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celalalt  pentru comunicare paratei.

ANEXEZ3):
1. ………………………………………. .
2. Contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. …… din data de ……. .
3. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………….. .

 

SEMNATURA

1. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. 154-166 din Codul muncii coroborat cu art. … din contractul individual de munca incheiat. De retinut ca, neexecutarea unei hotarari judecatoresti defini- tive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata,  constituie  infractiune  si  se  pedepseste  cu  inchisoare  de  la  3  la  6  luni  sau  cu  amenda  (art.  277  Codul muncii).
2. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare (art. 287 Codul muncii). Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat admi- nistrarea  acesteia  (art.  288  Codul  muncii).  Hotararile  pronuntate  in  fond  sunt  definitive  si  executorii  de  drept (art. 289 Codul muncii). Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata (ce se pastreaza timp de 50 de ani conform Legii contabilitatii), precum si prin orice alte documente justificative, care demonstreaza efectuarea platii  catre  salariatul  indreptatit.  Statele  de  plata,  precum  si  celelalte  documente  justificative  se  pastreaza  si  se arhiveaza de catre angajator, in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii. Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea sem- nificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
3. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezer- vate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o  parte  a  unui  inscris  relevanta  in  cauza,  instanta  insa  putand  dispune  infatisarea  inscrisului  in  intregime.  Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

 

Bugetarii in razboi cu statul, Cazuri de nedreptate din justitia romana,

Detentia pana la sfarsitul procedurii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că producătorul de energie Hidroelectrica va ieşi din procedura de insolvenţă până la sfârşitul acestui an, curăţată de contractele bilaterale care au adus-o în situaţie de faliment.

“Ieşirea din insolvenţă este în faza finală a procedurilor şi va avea loc anul acesta, până la sfârşitul acestui an. Ceea ce este important este faptul nu doar că iese din insolvenţă Hidroelectrica, ci că iese din insolvenţă curăţată de acele contracte bilaterale care au adus-o în faliment sau aproape de faliment, care au dus-o pe pierdere”, a spus Ponta.

La începutul lunii august, premierul declara că Hidroelectrica va reveni la statutul juridic normal în septembrie sau octombrie şi va fi o companie mult mai puternică, curăţată de contractele care îi afectau activitatea.

Optimismul Guvernului USL în ceea ce priveşte viitorul Hidroelectrica a fost însă imediat contracarat dur de Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidro. „Unii trâmbiţează triumfalist ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă în octombrie-noiembrie. Încă nu este oportun. Unii cred că insolvenţa s-a terminat prin denunţarea contractelor cu băieţii deştepţi. Din punctul meu de vedere nu este posibil”, declara Borza.

Şi avocatul Gheorghe Piperea, cel care reprezintă producătorul de energie în procesele privind strămutarea şi a celor în care creditorii contest înscrierile în tabelul restanţelor, consider că Hidro poate ieşi din insolvenţă abia peste un an.

“Într-o măsură rezonabilă trebuie să se calmeze entuziasmul autorităţilor care speră şi acum să se închida dosarul de insolvenţă până la sfârşitul anului 2012; este imposibil“, declara Piperea în urmă cu două săptămâni.

Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va publica prospectul de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica în maximum trei luni după ce compania va ieşi din insolvenţă şi că oferta va fi lansată o lună mai târziu.

Planul avut în vedere de Guvern pentru listarea Hidroelectrica a fost anexat la scrisoarea de intenţie transmisă Fondului în urma misiunii de evaluare din luna august.

Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei. Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica şi îşi va putea menţine participaţia dacă va subscrie 2,49% din titlurile emise în cadrul majorării de capital.

Listarea la bursă a Hidroelectrica era programată pentru cel târziu la mijlocul lunii octombrie a acestui an, potrivit angajamentelor anterioare ale Executivului.

Bugetarii in razboi cu statul, Cazuri de nedreptate din justitia romana,

Avocat militar

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pakistanezul Khalid Sheikh Mohammed, cel care se pretinde organizatorul atacurilor de la 11 septembrie, va fi aparat de un avocat militar din Marina americana, potrivit editiei electronice a cotidianului Miami Herald.

Prescott Prince, capitan in Marina americana, a primit ordin de a-l apara pe detinutul pakistanez Khalid Sheikh Mohammed.

Oficialii militari de la Guantanamo si Pentagon nu au confirmat informatiile relatate de cotidianul Miami Herald. Acestia anuntase initial ca Prescott Prince face parte din echipa avocatilor militari care ii apara pe detinutii de la Guantanamo, acuzati de crime de razboi de tribunalele militare americane.

Avocatul, in varsta de 53 de ani, este capitan in rezerva si a fost avocat in cadrul unitatii care supraveghea operatiunile ce ii priveau pe detinutii de pe frontul din Irak.

Khalid Sheikh Mohammed, cunoscut dupa initialele KSM, este in prezent detinut la inchisoarea de la Guantanamo, dupa ce a marturisit ca a planificat in detaliu atacurile de la 11 septembrie din 2001.

Mohammed, impreuna cu alti cinci detinuti la Guantanamo au fost acuzati de procurori de crima si colaborare cu reteaua terorista al-Qaida. Acuzatiile vizeaza omorarea a 2.973 de persoane, cand patru avioane au fost deturnate la New York, Pentagon si pe un camp din Pennsylvania.

Acuzatii pot respinge avocatii numiti din oficiu si pot opta sa se apere singuri.

Bugetarii in razboi cu statul,

Intarziere la plata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Dobanzile si penalitatile de intarziere – aplicabile pentru plata cu intarziere a obligatiilor fiscale

Va reamintim că dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale, sunt următoarele:

– plata unei „dobânzii de întârziere” de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

– plata unei „penalităţii de întârziere”. Nivelul „penalităţii de întârziere” se stabileşte în funcţie de perioada de întârziere, astfel :

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează
şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.

ATENŢIE ! Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

Bugetarii in razboi cu statul,

Plangere CEDO – erori juridice grave in decizia de invalidare a referendumului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Plangerea formulata de juristii FACIAS se intemeiaza pe urmatoarele argumente juridice:

  • Articolul 13 (Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale) – Dreptul la un recurs efectiv: Orice persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si daca incalcarea ar fi fost comisa de persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale.

Asa cum se precizeaza chiar in textul Deciziei Curtii Constitutionale, deciziile acesteia sunt definitive si obligatorii erga omnes. Prin urmare, impotriva unei decizii a Curtii Constitutionale nu mai exista nicio cale de atac interna, nici chiar Parlamentul Romaniei nu are posibilitatea de a cenzura hotararile Curtii, chiar si in ipoteza in care acestea sunt vadit

eronate. Aceasta incalca grav litera si spiritul Conventiei. Nu poate fi acceptat ca hotararile cu efecte juridice, sociale si administrative ale unui organ al statului, efecte cu consecinte directe asupra unei intregi natiuni sa nu poata fi susceptibile de un minim control de legalitate si competenta.

Chiar si in recomandarile Comisiei de la Venetia pentru democratie prin drept – Codul bunelor practici in materia referendumului, se arata, la art.3.3.: Existenta unui sistem de recurs efectiv – Instanta de solutionare a contestatiilor in materie de referendum va fi ori comisia electorala, ori o instanta judecatoreasca. In orice caz, trebuie sa existe un recurs judiciar in ultima instanta.

In cadrul sistemului de drept romanesc, desi emite decizii si hotarari jurisdictionale, Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul jurisdictional, ci este o institutie separata, reglementata de Constitutie pe acelasi plan cu Parlamentul. Prin urmare, nu exista un recurs judiciar in ultima instanta, ci doar un singur nivel de control, acela exercitat de Curte.