Browsing Category

Cazuri in atentia DNA

Cazuri in atentia DNA,

La DNA și DIICOT se anunță zile fierbinți! Nu din cauza temperaturilor de afară, ci datorită denunțurilor ce urmează a fi depuse.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit avocatului Pavel Abraham, personajele-cheie din clanul Bercea, aflate după gratii, sunt gata să facă noi denunţuri împotriva unor magistraţi „cu ştaif”.

“Zilele următoare, cei din clanul Bercea vor ieşi din nou cu denunţuri. Am făcut adrese şi la DIICOT, şi la DNA. Ei mi-au cerut, spunând că vor să facă nişte denunţuri împotriva unor magistraţi de nivel de Curte de Apel”, a spus Abraham pentru ziarulring.ro

sursa ziarul Ring

Cazuri in atentia DNA,

Avocat Penalist – Drept Penal : Trimitere procuror Parchetul Tribunalului București

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată,

în stare de arest la domiciliu a inculpatului CRIȘU ȘTEFAN, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, la data faptei, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,

și în stare de libertate a inculpatului NEDELCU REMUS, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

De asemenea, procurorii anticorupție au dispus sesizarea Tribunalului București cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului BUTARU ZENU, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, începând cu luna martie, inculpatul Crișu Ștefan, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a pretins inițial, în mod direct, de la o persoană (denunțătoare în prezenta cauză) și de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy, iar ulterior, inculpatul Crișu Ștefan a pretins de la martorul denunțător suma de 3.000 de euro și a primit în mod indirect (prin intermediul aceleiași persoane) de la inculpatul Butaru Zenu un telefon mobil marca Samsung Galaxy model S3 (în valoare de 600 de euro), în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă procurorii competenți din cadrul DIICOT ce aveau în instrumentare un dosar penal în care fuseseră dispuse măsuri de ridicare, în cursul derulării unei percheziții domiciliare, asupra unui bun (autoturism marca Mercedes Tip CLS 350), în vederea restituirii acestuia.
În contextul în care, în cursul anului 2013, nu i-au fost remiși cei 3.000 de euro, procurorul Crișu Ștefan, în mod repetat, direct și indirect, prin intermediul inculpatului Nedelcu Remus, a solicitat persoanei denunțătoare să îi remită suma respectivă.
Banii urmau să fie încredințați inculpatului Nedelcu Remus, în baza unei înțelegeri prealabile avute cu procurorul Crișu Ștefan, pentru ca ulterior să fie remiși acestuia din urmă de către același inculpat. Remiterea sumei pretinse,în această modalitate nu a mai avut loc.
Ulterior, în cursul lunii mai 2015 (în contextul în care, în cursul anului 2013, autoturismul respectiv fusese restituit), inculpatul Crișu Ștefan a solicitat persoanei denunțătoare, în contul „datoriei” de 3.000 de euro pretinse anterior, în condițiile sus-expuse, un telefon mobil marca Samsung Galaxy Model S6 – Edge (în valoare de aproximativ 1.000 de euro) și a acceptat să primească de la aceeași persoană, diferența valorică în echivalent bănesc (în cuantum de 2.000 de euro).
La data de 24.05.2015, procurorii DNA din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, în timp ce inculpatul Crișu Ștefan a primit banii si telefonul sus menționat.

În prezența apărătorului ales, inculpatul Butaru Zenu a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, că este de acord cu felul și cuantumul pedepsei stabilite, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Cazuri in atentia DNA,

Laura Codruța Kovesi: DNA nu mai are 4500 de dosare în lucru. Are 7000

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dan Cristian Turturică: Cu ceva timp în urmă spuneați că DNA are în lucru 4500 de dosare în care apar nume de politicieni, din lumea afacerilor. Cum mai stați cu această statistică, este în creștere, în scădere?

Laura Codruţa Kovesi: Numărul dosarelor înregistrate la DNA este în creștere. Doar în primele trei luni ale anului 2015 am înregistrat peste 1.500 de dosare noi. Deci la cele 5.300 de dosare pe care le aveam la începutul lunii ianuarie s-au mai adăugat 1.500. Avem un stoc de aproape 7.000 de dosare, la care lucrează 86 de procurori. Tot ceea ce se vede că face DNA se face cu 86 de procurori, ajutați în activitate cam de 190 de polițiști. Prin urmare, nu este adevărat că suntem mii de oameni în DNA. Sunt doar 86 de procurori și 190 de polițiști.

Rata de creștere a numărului dosarelor înseamnă că, practic, această etapă, a anchetelor mari, de care vorbea recent fostul șef al SRI, George Maior, nu se va termina prea curând.

L.C.K.: Sunt convinsă că nu se va termina prea curând. Cred că există două cauze care determină o explozie, dacă vreți, a volumului de activitate în DNA. Una dintre ele este creșterea încrederii în această structură pentru că sunt foarte mulți cetățeni care vin și depun sesizări penale la noi. Numărul persoanelor care depun sesizări s-a majorat cu peste 75% față de anul anterior. În al doilea rând, avem și foarte multe sesizări care vin de la alte instituții publice. Sunt convinsă că volumul dosarelor se va menţine și în acest an la un nivel destul de ridicat.

Arestații ies din DNA cu cătușe la mâini. De ce țineți ca arestații să ­defileze în fața presei cu cătușe?

L.C.K.: Cătușele nu au fost inventate în 2015 și nu au fost inventate de DNA. Încătușarea persoanelor nu este o activitate care ține de procuratură. Noi suntem procurori. Nu noi decidem acest lucru. Modul în care se face încătușarea unei persoane este stabilit prin regulamente și ordinele ministrului de Interne, ale șefului Poliției Române, sunt regulamente polițienești pe care polițiștii noștri din DNA le respectă și le aplică. Eu pot să răspund pentru ce se întâmplă în interiorul instituției. Cătușele au devenit o problemă o dată cu filmarea persoanelor care ies din DNA. Dar sunt și persoane care au fost filmate încătușate și la Înalta Curte și când intră sau ies din arestul Poliției, când sunt duse la tribunal, la Curtea de Apel.  Din păcate, toată lumea vorbește despre aceia care ies încătușați din DNA.  Nu noi am făcut regulile, noi doar le aplicăm,  prin polițiștii care lucrează cu noi. Sunt reguli foarte clare, când se pun cătușele, de ce se pun cătușele, cum se pun cătușele.

DNA s-ar împotrivi unei schimbări a regulilor, care ar face ca mult mai puțini reținuți și arestați să poarte cătușe?

L.C.K.: Nu avem  noi căderea să stabilim cum trebuie făcută escortarea,  care sunt condițiile de securitate pentru a transporta un reținut sau un arestat. Dacă există un regulament în vigoare, noi îl respectăm. La fel, dacă CSM stabilește un alt mod de comunicare publică, noi îl respectăm. Nu stabilim noi azi punem cătușe, mâine nu punem cătușe.

Să vorbim de relația SRI-DNA. Are domnul Coldea, prim-adjunctul SRI, un birou aici, la DNA, așa cum s-a spus?

L.C.K.: Nu. Nu există așa ceva. Oricum avem o problemă cu birourile pentru procurori. Unii stau îngrămădiți cu polițiștii  pentru că avem o problemă de spațiu. Este exclus ca o persoană din afara instituției să aibă birou aici.

Cât de des vine domnul Coldea ­la dumneavoastră?

L.C.K.: Cred că ne-a vizitat în doi ani, de patru, cinci ori. Împreună cu colaboratori de ai săi.

Aveți dumneavoastră  birou la SRI?

L.C.K.: Nu, exclus. Însă, dacă o altă instituție a statului ne va pune la dispoziție niște birouri, pentru a mai rezolva problema spațiului, nu avem nimic împotrivă. Sigur, este o glumă. Nu am birou la SRI, nimeni din SRI nu are birou aici.

Cât de strânsă este relația cu SRI?

L.C.K.: Avem o relație foarte bună cu Serviciul Român de Informații. Cat timp SRI a fost condus de domnul George Maior am avut o colaborare instituțională foarte bună,  care s-a bazat pe respect profesional, pe respectarea legilor și a protocoalelor care  reglementează această colaborare.. Relația SRI este în continuare foarte bună chiar dacă între timp directorul SRI s-a schimbat. Este unul dintre partenerii instituționali cu care colaborăm, dar nu este singurul. Colaborăm și cu alte servicii de informații, de exemplu cu serviciul de informații al Ministerului de Interne. Faptul că unele cauze nu sunt atât de mediatizate duce probabil la această interpretare că ne-am baza în activitatea noastră exclusiv pe ce vine de la SRI. În același timp, dacă și celelalte servicii de informații din România ar avea o dorință de colaborare mai mare și ne-ar trimite mai multe sesizări probabil și cooperarea cu ele ar fi mult mai bună. Noi cooperăm cu cei ce ne trimit informări.

Există un val de critici privind ­modul în care DNA se folosește de denunțători. Nu apare o problemă de credibilitate dacă vă bazați prea mult pe declarațiile unor foști ­complici care ar spune cam orice ca să scape?

L.C.K.: Niciun dosar  făcut de DNA nu se bazează doar pe denunțuri sau pe interceptări. Ca regulă, nu există condamnări date pe un singur mijloc de probă. Nu există o regină a probelor în procedura penală românească. Nici măcar recunoașterea faptelor de către suspect nu îți ajunge pentru a obține o condamnare sau pentru a trimite pe cineva în judecată. Chiar și dacă persoana pe care o cercetezi recunoaște faptele  trebuie să o coroborezi cu celelalte probe din dosar. Există dosare în care nu avem interceptări, de exemplu dosarele ANRP. Într-un dosar dacă avem interceptări, acele interceptări trebuie coroborate și cu alte probe.
La fel ca și denunțurile. Am văzut în spațiul public foarte multe discuții despre denunțători, că vine un denunțător, face un denunț și gata noi arestăm persoane. Noi nu arestăm persoane doar pe baza unui denunț.  Avem foarte multe denunțuri care nu au finalitate, nu îți permit să ajungi la o trimitere în judecată. Nu ai cum să dovedești  fapta.

Dacă o anumită persoană spune i-am dat o geantă lui x,  nu poți ­dovedi…

L.C.K.: Nu poți dovedi, nu ai de unde să știi că acel denunț este unul serios, credibil.  Ai un denunț serios și credibil în momentul în care poți să dovedești fapta cu alte mijloace de probă.

Cum ar fi?

L.C.K.: Extrase de cont bancare, dacă persoana spune “am scos bani din bancă și am dat mită”, sau mărturiile altor persoane care pot confirma acest lucru. Sunt foarte multe situații în care mita se oferă și se deghizează sub forma unor contracte de publicitate sau de sponsorizare.

Dosarul în care vameșii de la Otopeni au fost achitați a fost un eșec.

L.C.K.: Este un dosar care a fost făcut în 2005, sau 2006, dacă nu mă înșel, nu eram nici măcar Procuror General la vremea aceea, eram la Sibiu. Un dosar în care, în prima instanță, au fost date condamnări cu executare. Este foarte dificil să analizezi  după 10 ani modul în care a fost instrumentat un dosar. Cu toate acestea, în astfel de situații noi facem o analiză a motivelor pentru care s-a dispus achitarea. Acolo unde constatăm că este o culpă a procurorului în administrarea probelor sau în a le interpreta reținem aceste achitări ca fiind imputabile. Vom analiza acest dosar la finele semestrului dar și la finalul anului.

Care este rata de eșec a DNA?

L.C.K.: Rata de condamnări este de peste 90 la sută, este un procent apreciat chiar și în raportul Băncii Mondiale ca fiind foarte bun. Media europeană de condamnări este undeva pe la 75 %, ceea ce arată că toate dosarele noastre sunt supuse unui control foarte riguros din partea instanțelor de judecată.
Multe din achitări au  survenit ca urmare a modificărilor legislației,  ca urmare a unor incriminări și dezincriminări. Sunt achitări care s-au dat după 10, 11 ani. Anul trecut a fost fost o achitare pentru un dosar din 2002, nici măcar nu era înființat  DNA, dar sigur se contabilizează în statistica noastră.
Ce este important însă este că noi ne uităm la fiecare achitare, o analizăm pentru a vedea unde sunt greșeli care pot fi îndreptate și unde apar vulnerabilități. Avem inclusiv multe întâlniri profesionale cu judecători, la seminarii, în care încercăm să ne armonizăm, să vedem unde sunt greșeli.

Mai există dosare tergiversate ani de zile în instanțe și care se apropie de termenul de prescripție, cum este cazul dosarului “Căprioara”, în care este implicat Marian Oprișan?

L.C.K.: Au mai rămas foarte puține  dosare care se apropie de termenul de prescripție și le monitorizăm cu atenție. Relația cu instanțele este foarte bună. În special cu Înalta Curte. Dovada este că în ultimii ani instanțele de judecată au pronunțat condamnări  cu pedepse la închisoare cu executare. În 2014, o treime din totalul condamnaților execută pedeapsa în închisoare. În 2006 erau 161 de inculpați condamnați, în 2010 erau 155 de inculpați. În 2014, sunt de zece ori mai mulți inculpați condamnați. 1.138 de condamnați.
Acesta este rezultatul unui efort depus de judecători pentru a finaliza dosarele. Foarte mulți dintre ei dau termene săptămânale pentru a soluționa dosarele care se apropie de prescripție sau pe cele foarte vechi.
Încă o dată, aș vrea să apreciez colaborarea cu Înalta Curte și în special cu doamna președinte Livia Stanciu, care a luat câteva decizii manageriale importante. În ultimii ani, Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit să devină cea mai importantă instanță din România. Este instanța care dă tonul. În același timp, nu vreau să neglijez efortul Tribunalului și al Curții de Apel București, unde noi avem foarte multe dosare.

Mulți văd o problemă serioasă în faptul că mulți judecători sunt foști procurori și că trecutul lor le poate influența deciziile.

L.C.K.: Este o interpretare extrem de subiectivă, așa putem spune și că există foști procurori care s-au făcut judecători după un conflict cu un coleg. Desigur, cei care sunt judecători și au fost anterior procurori cunosc sistemul din interior și cred că acest lucru poate constitui un avantaj. Pot să înțeleagă mai bine cum s-au administrat probele, pot să vadă mai bine anumite vulnerabilități riscuri în dosare, dar nu cred că sunt diferențe între judecătorii care au fost înainte procurori și ceilalți. Soluțiile diferă în funcție de probele din fiecare dosar.

O publicație din Gorj a semnalat recent o situație foarte îngrijorătoare privind un potențial conflict de interese în care s-ar afla procurorul Dănuț Volintiru, adjunctul șefului secției de combatere a corupției din DNA, subalternul dumneavoastră. Soția sa, notar, a câștigat 120.000 de euro din autentificarea mai multor contracte derulate de Complexul Energetic Oltenia, al cărui director, Laurențiu Ciurel, este urmărit penal în dosarul Șova. Ce măsuri ați luat împotriva procurorului Volintiru?

L.C.K.: Este o verificare în curs, verificarea se face de către Inspecția Judiciară, doarece ține de competența acestei instituții. Eu am transmis inspecției judiciare un memoriu pe care l-am primit cu privire la publicarea acestui articol și în acest moment se fac verificări. Nu știu rezultatul acestor verificări, probabil că inspecția judiciară urmează să  îl anunțe.

Totuși, sunteți șeful procurorului Volintiru. Sigur v-ați făcut o părere despre acea dezvăluire. Cu atât mai mult cu cât ultima tranzacție autentificată de Daniela Volintiru a fost în 18 martie, ziua în care Comisia Juridică a Senatului încuviința cererea DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova, în dosarul în care este implicat și Laurențiu Ciurel.

L.C.K.: Eu nu am păreri personale, ci doar  instituționale. Am citit articolul și cred că toate aspectele care sunt prezentate acolo trebuie verificate și dacă sunt reale și ele reprezintă abateri disciplinare sau încălcări ale unor norme deontologice Inspecția Judiciară le va constata. Acesta este și motivul pentru care am sesizat Inspecția.

Doar Inspecția Judiciară poate lua o decizie în privința procurorului Volintiru?

L.C.K.: Da, doar Inspecția, cu privire la această problemă. Eu nu pot trage concluzii doar citind un articol. Este important însă că se verifică și vom afla dacă așa stau lucrurile sau nu.

Personaj principal în acest scandal este Laurențiu Ciurel, unul dintre suspecții din dosarul Șova. De ce nu cereți și arestarea lui Ciurel?

L.C.K.: Nu pot să comentez cazuri particulare. Ca observație generală, există situații în care, în același dosar, două persoane pot fi cercetate una în stare de libertate, alta în stare de arest. Contează foarte mult dacă este vorba despre aceeași faptă, sau dacă una dintre persoane este cercetată pentru mai multe fapte. Dacă vorbim despre infracțiunea de luare de mită,  contează suma, dacă este mai mare sau mai mică. Sunt și situații în care  propunem arestarea preventivă doar a unor persoane  pentru că încearcă să distrugă probele sau să influențeze martorii. Acesta constituie în sine un motiv de arestare preventivă.

În cazul lui Ciurel, care dintre situații se aplică?

L.C.K.: Nu pot comenta cazuri particulare.

O altă persoană al cărei nume a fost vehiculat în cazul Șova este premierul Victor Ponta. Este Victor Ponta anchetat în vreun dosar al DNA?

L.C.K.: Până la acest moment nu are calitatea de suspect sau inculpat în niciun dosar DNA.

Alt dosar în care a fost vehiculat numele lui Victor Ponta ca potențial inculpat este cel privind ordonanța de urgență prin care un vicepreședinte al ASF a fost înlăturat din funcție. Dosar în care ar fi trebuit anchetat și fostul ministru de Finanțe, Daniel Chițoiu. Este Ponta anchetat în acest dosar?

L.C.K.: Dosarul a fost finalizat prin trimiterea în judecată a lui Dan Rușanu, premierul nu are calitate în acest dosar. Cât  despre domnul Chițoiu nu am primit aviz de începerea urmăririi penale din partea Parlamentului motiv pentru care nu am putut să investigam acea parte din dosar. Nu am putut să facem nicio investigație cu privire la acea infracțiune pentru care îl suspectam. Nu am putut să îi luăm nici măcar declarații. Acea parte a anchetei este închisă din cauza parlamentului.

Dar implicarea lui Victor Ponta în dosarul Duicu?

L.C.K.: Dosarul este finalizat prin trimiterea în judecată, se judecă la Curtea de Apel București. Nici in acest dosar, premierul Victor Ponta nu are nicio calitate. Din probele administrate în cauză nu a rezultat că ar fi avut vreo implicare în faptele comise de domnul Duicu. Aici noi vorbim de probe și de ce putem dovedi. Nu ne putem baza învinuirile pe prezumții sau percepții.

Dar implicarea sa în dosarul votului în străinătate?

L.C.K.: Dosarul se află în lucru, este un dosar complex care vizează foarte multe persoane care au domiciliul în străinătate, sute de persoane. Avem nevoie de foarte multe informații din străinătate și de aceea nu cred c-o să îl putem finaliza într-o lună, două. Pot să vă spun însă că se lucrează la el.

Recent, tot Victor Ponta lua apărarea ANAF și spunea că nu această instituție este vinovată pentru că nu s-a reușit decât recuperarea unei mici părți din sumele care ar fi trebuit confiscate de la cei condamnați. Care este adevărul?

L.C.K.: În 2014, instanțele au dispus confiscarea și recuperarea unor prejudicii de peste 310 milioane €. Dacă această sumă ar fi fost efectiv încasată, s-ar putea dubla salariile medicilor. Este o sumă definitivă și care nu poate fi contestată.

Și cât a fost recuperat din ea?

L.C.K.: Asta să ne spună ANAF. Noi nu am primit de la ANAF un punct de vedere cu motivele pentru care ei nu execută. Avem imobile sechestrate, mașini sechestrate, sume de bani blocate în conturi, treaba statului este să execute aceste bunuri. Dacă facem comparație cu situația unei persoane fizice care nu și-a plătit impozitele este evident că există destule pârghii prin care statul îi recuperează. I se pune poprire pe conturi, de exemplu. Dacă nu ți-ai plătit un impozit de 100 de lei, ți se blochează contul în care primești salariul. Același lucru trebuie să se întâmple și în cazul persoanelor condamnate pentru corupție. Mai ales că multe dintre bunurile acestora sunt indisponibilizate.

Să înțeleg că veți candida la președinție…

L.C.K.: Nu!. Nu am nicio intenție să candidez la președinție. Anul acesta împlinesc 20 de ani de când sunt în magistratură și aș vrea ca toată experiența pe care am acumulat-o s-o folosesc in interesul sistemului judiciar. Nu doresc să candidez la președinție. Nici in 2016, nici în alt an. Cei ce fac astfel de speculații vorbesc în nume personal. Nu mi-am exprimat  niciodată dorința de a candida la președinție și cred că rolul  și rostul meu e să-mi duc la capăt mandatul în fruntea acestei instituții.

Multe persoane publice, în special politicieni, acuză un exces de zel din partea DNA. Ați primit semnale din partea partenerilor externi că împărtășesc această îngrijorare și că așteaptă clarificări sau explicații în anumite dosare?

L.C.K.: Nu! Dimpotrivă. Am primit felicitări pentru activitatea noastră și în special pentru că ne-am implicat în zone care până acum păreau de neatins – miniștri, parlamentari, persoane care au deținut funcții importante, persoane care au traficat sume mari de bani. Persoane care păreau intangibile.

Aţi făcut o analiză pe tipurile de infractori care comit fapte de corupție?

L.C.K.: În funcție de faptele comise, investigăm și anumite tipologii. Spre exemplu, în achiziții publice am constatat că de multe ori există legături foarte puternice între oamenii de afaceri și anumiți politicieni care primesc bani sau bunuri, care-și exercită influența pentru ca acei oameni de afaceri să obțină anumite contracte sau informații confidențiale din procedurile de atribuire. Din păcate, numărul persoanelor implicate în astfel de dosare nu este în scădere. Putem să punem creșterea numărului de dosare nu neapărat pe creșterea fenomenului de corupție, ci pe creșterea eficienței autorităților în a combate fenomenul corupției.

Spuneați că a crescut foarte mult numărul sesizărilor. De la cine vin aceste sesizări?

L.C.K.: În jur de 90% dintre dosare se constituie ca urmare a sesizărilor venite de la persoane fizice și juridice, cele mai multe fiind altele decât instituțiile statului, iar un procent de sub 5% îl constituie sesizările din oficiu. În acest procent se includ și sesizările care vin de la seviciile de informații. Deci, vedeți, mai nou dosarele DNA nu se bazează pe sesizări venite de la serviciile de informații, ci se bazează foarte mult pe sesizări venite de la persoane fizice și persoane juridice.

Când vorbim despre sesizări vorbim și de denunțători.

L.C.K.: Da.

Există o temere serioasă în ­societate că denunțătorii deschid calea unor potențiale abuzuri.

L.C.K.: Este, poate, o percepție greșită cu privire la acest gen de denunțători. Avem două situații. Prima, cea a persoanelor care sunt cercetate și își recunosc propriile fapte. Acum, după intrarea în vigoare a Codului Penal și a noului Cod de Procedură Penală, avem tot mai multe persoane care sunt învinuite, arestate și care doresc să-și recunoască vinovăția pentru că pedepsele pot fi foarte mari. Spre exemplu, pentru un dosar de corupție cu fapte comise după intrarea în vigoare a noului Cod  s-a ajuns la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare cu executare, mai mult decât s-a dat, poate, într-un caz de lovituri cauzatoare de moarte. Din această perspectivă, sunt  foarte multe persoane care doresc să-și recunoască faptele pentru că noul Cod permite ca atunci când recunoști la primul termen comiterea faptei pe care ai săvârșit-o și de care ești învinuit să ți se reducă pedeapsa cu o treime.

 Și există și denunțători…

L.C.K.: Apoi, există situația celui care denunță o faptă de natură penală. Acesta scapă de pedeapsă doar dacă organul judiciar nu știa de acea faptă penală. Spre exemplu, când ai un caz cu doi oameni de afaceri care fac afaceri împreună, oferă mită pentru a obține un contract, iar unul dintre ei vine și denunță, prima condiție pentru a putea scăpa este ca organul judiciar să nu știe de această faptă. Atunci scapă.

Și nu pentru că așa vrea procurorul, ci pentru că, încă de când era în vigoare Codul din 1968, el este apărat de pedeapsă pentru că a dezvăluit o faptă penală. El este apărat de pedeapsă doar pentru fapta penală pe care o denunță, dar poate fi cercetat sau investigat pentru alte fapte legate de activitatea sa comercială. Mai ­există și alte situații în care se poate face un denunț. Spre exemplu, persoane care sunt cercetate într-o anumită cauză, potrivit legii, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă dacă denunță autorităților și ajută autoritățile să dovedească o faptă de corupție. Nu este vina organului judiciar sau a DNA că parteneri care la un anumit moment desfășoară activități ilicite împreună încep să se pârască unul pe celălalt.

Dar cine decide cine scapă cu un denunț și cine nu?

L.C.K.: Aceste reduceri ale limitelor de pedeapsă nu le aplică DNA. Le aplică o instanță de judecată. Practic, tot ce face un procuror din DNA este controlat de o instanță de judecată. Sumele care se dau ca obiect al mitei, sau ca obiect al traficului de influență, întotdeauna se confiscă potrivit legii. Se confiscă, de exemplu, de la cel la care le găsești. Avem situații în care s-au produs prejudicii și nu s-au putut confisca bunurile. Această situație, în prezent, este mult mai rară, pentru că avem această lege a confiscării extinse și poți extinde confiscarea bunurilor și valorilor și la alte persoane decât la cel care este suspect. Avem o evoluție a legislației care ne oferă mult mai multe instrumente.

Întrebarea este de ce nu există obligația ca un judecător să valideze înțelegerea dintre procuror și un denunțător, pentru a elimina riscul unor înțelegeri ascunse.

L.C.K.: Ba da, vă contrazic. Pentru că toate actele care se întocmesc în DNA într-un anumit dosar pot fi verificate de instanța de judecată. Spre exemplu, într-un dosar în care se prezintă un denunțător, denunță fapta penală și persoana pe care o denunță este trimisă în judecată, judecătorul studiază dosarul și vede toate documentele care sunt depuse – data la care s-a deschis dosarul, data la care s-a prezentat denunțătorul. Orice denunț care se face trebuie să se înregistreze într-un dosar penal, care poate fi verificat de instanța de judecată, de la prima hârtie până la ultima.

Există, concret, dosarul Microsoft și denunțurile făcute de Dinu ­Pescariu și Claudiu Florică. Procurorul a dispus netrimiterea în judecată pentru cei doi. Dar ­sesizarea inițială legată de acest dosar a venit, din câte se știe, de la Fujitsu Siemens Austria, de la ­procurorii austrieci. Nu înseamnă asta că denunțurile au fost ulterioare sesizării inițiale?

L.C.K.: Nu pot să comentez un caz în lucru. Pot doar să vă spun că soluția de clasare față de cele două persoane a avut ca obiect doar acele fapte despre care procurorul nu avea cunoștință. Dosarul Microsoft este un dosar complex. Într-adevăr, sunt mai multe sesizări care au fost trimise și care sunt cercetate în cadrul aceluiași dosar. Una este modul în care s-au atribuit contractele și vorbim de eventuale abuzuri în serviciu; una ţine de sumele de bani care s-au dat pentru a se încheia acele contracte și putem vorbi eventual de infracțiuni de luare/dare de mită sau cumpărare sau trafic de influență. Strict la acele fapte se referă decizia de clasare.

Acest lucru nu înseamnă că persoanele în cauză nu sunt cercetate pentru alte fapte sau că în cadrul investigațiilor care se derulează nu pot fi învinuite pentru alte fapte pe care nu le-au denunțat sau despre care organul judiciar avea cunoştinţă. Însă, în acest moment noi nu putem să facem publice aceste informații.

Ce se întâmplă cu banii pe care i-a luat mită în decursul anilor în care a activat ca intermediar sau chiar beneficiar?

L.C.K.: I se pot lua și acei bani. Sunt situații în care chiar și contractele încheiate în decursul actelor de corupție pot fi reziliate și pot fi desființate, dar asta nu mai e treaba DNA. Treaba DNA este să verifice modul în care s-a încheiat un contract, să stabilească un eventual prejudiciu, să stabilească dacă s-a luat sau nu mită pentru  încheierea acelui contract. Dar sigur, autoritatea contractantă poate oricând să  rezilieze un astfel de contract. Sunt și astfel de situații.

Contractele sunt altceva. Există vreo cale prin care i se pot confisca sumele pe care le-a obținut în anii în care a derulat afaceri ilegale?

L.C.K.: Depinde foarte mult de situația de fapt. Mi-e foarte greu să comentez o situație ipotetică, dar, în general, vă spun că sumele de bani care fac obiectul infracțiunilor de corupție, indiferent că este vorba de mită sau trafic de influență, se confiscă. Avem legea confiscării extinse, dar care se poate aplica, conform Curții Constituționale, doar pentru infracţiunile de după anul 2012.

Judecătorul ar putea să infirme înțelegerea dintre procuror și denunțător?

L.C.K.: Nu. Dar o persoană care este nemulțumită de soluția care s-a dat poate să facă plângere împotriva soluției și judecătorul trebuie să verifice dacă soluția este legală sau temeinică.

Soluția procurorului.

L.C.K.: Da.

Revin la bani. Dacă denunțătorul ­vine și spune sincer tot ce a făcut, motiv pentru care și primește clemență în final: am primit un ­milion şi jumătate de la X, am dat un milion lui Y și am păstrat eu 500.000. Acești 500.000 ­procurorul îi confiscă sau nu?

L.C.K.: V-am zis, depinde foarte mult de dosar. Sunt situații în care un denunțător este cercetat, spre exemplu, și pentru alte fapte. E foarte greu să delimitezi 500.000 luați pentru fapta A, sau 500.000 pentru fapta B. Trebuie stabilit cu probe și nu mă pot pronunța pe un caz general.

Dar dacă nu se găsesc acei bani, i se pot confisca alte bunuri?

L.C.K.: Poți să nu găsești, dar dacă se oferă, spre exemplu, mită un milion de euro și nu găsești banii, confiști contravaloarea – autoturisme, case, bijuterii, alte obiecte de valoare. Este confiscarea prevăzută în Codul Penal.

Deci, încă o dată, pentru toți oamenii care au această nelămurire legată de înțelegerile pe care procurorii le fac cu…

L.C.K.: Să vă lămuresc cu ceva, nu există o înțelegere făcută de procuror. Există doar un procuror care respectă dispozițiile legale. Această clemență nu este dată de procuror pentru că așa vrea el, ci e prevăzută în Cod, încă din 1968. E prevăzută în toată lumea, și în sistemul american. Dacă cineva vine și denunță și colaborează cu autoritățile, primește imunitate totală pentru faptele pe care le-a denunțat înainte ca autoritățile să știe. Nu este ceva inventat în România, nu e ceva nou. Este de fapt o clemență pe care o oferă legiuitorul, prin urmare procurorul nu face niciun fel de înțelegere cu nimeni. Procurorul primește o persoană care dorește să facă un denunț, denunțul se face întotdeauna scris, se înregistrează, după care vede dacă acel denunț îndeplinește condițiile legale sau nu, pentru a i se acorda acea clemență.

Problema este absența unui control asupra înțelegerii procuror – denunțător…

L.C.K.: La noi e foarte riguros reglementată situația în care o persoană nu e pedepsită dacă denunță fapte de natură penală. Și sunt două situații diferite. Acele persoane care fac autodenunț sau denunță fapte despre care organul judiciar nu știe sau care, poate, în cursul urmăririi penale, recunosc. Există toată această dezbatere în spațiul public, privind persoanele care în primul rând și-au recunoscut propriile fapte pentru a beneficia de reducerea cu o treime a pedepsei și pentru a mai beneficia de o reducere au denunțat și fapte despre care organul judiciar nu știa. Dar haideți să fim serioși, când s-a mai întâmplat în România să avem persoane care să recunoască că au traficat influență sau că au primit mită de milioane de euro? De ce este acum așa de diferit? Contează valoarea mitei – poate contează, sigur că da – dar faptul că din 1968 au fost persoane care au oferit mită, după care au denunțat și au scăpat nu este un lucru nou, nu este un lucru care s-a întâmplat în 2015 sau în 2014. Se întâmplă din 1968 încoace. Deci, sunt foarte multe cazuri publice care, mă rog, nu au toate sentințe definitive. Dar în care persoane importante au venit, au denunțat fapte comise de alte persoane importante care sunt trimise în judecată sau condamnate, și atunci nu și-a pus nimeni problema de ce sunt denunțuri.

Dar trebuie să recunoaștem că au fost foarte puține cazuri din ’68 ­până foarte de curând..

L.C.K.: Să luăm ultimii doi sau trei ani. Dintre cazurile DNA sunt foarte multe cele care au ca obiect infracțiuni de luare de mită și care au plecat de la denunțuri. V-am spus, cu 75% a crescut situația denunțurilor. De ce în 2015 problema denunțătorului este atât de importantă și în 2014 sau 2013 nu a fost? Pentru că dosarele se soluționau la fel, la fel se aplica această clauză de nepedepsire, la fel se făceau denunțuri, sunt foarte multe dosare – o să găsiți și în 2012, și în 2013. Haideți să luăm un exemplu care vizează ANRP-ul – fostul vicepreședinte al ANRP-ului care a fost trimis în judecată și condamnat tot pe baza unui denunț. Nu și-a pus nimeni problema atunci: de ce persoana care l-a denunțat nu este pedepsită?

Noul Cod nu a adus modificări acestor prevederi?

L.C.K.: Din acest punct de vedere nu avem nicio modificare. Singurul element nou este că anumite denunțuri au vizat anumite persoane. În rest, vorbim de o dispoziție care se regăsește în administrația românească încă din ’68. Singura dispoziție nouă se referă la recunoașterea faptei la primul termen de judecată. Mergi pe o procedură simplificată și primești o reducere a pedepsei cu o treime. Dar cu privire la denunțător nu avem nimic nou față de 1968, nu avem nimic nou față de dosarele soluționate în DNA de-a lungul celor 10 ani de existență.

Și atunci cum vă explicați că fostul președinte Traian Băsescu se declară atât de deranjat de acest val de denunțuri?

L.C.K.: Nu mă interesează ce zice domnul președinte Băsescu. Dar pot să vă spun că această instituție a denunțătorului nu a fost inventată în România și nu este în legislație din ianuarie 2015, nici din 2014, nici din 2013. Această clauză de nepedepsire există din 1968, în Codul Penal.

Credeți că știa acest lucru?

L.C.K.: Nu știu și nu pot să comentez ce știe fiecare. În spațiul public am văzut de foarte multe ori luări de poziții fără ca oamenii să se informeze în prealabil. Sunt dispoziții publice care se regăsesc în Codul Penal, în Codul de Procedură Penală și care pot fi citite. Probabil că această discuție despre denunțători s-a amplificat în acest an datorită importanței funcției pe care au deținut-o anumite persoane, prezenți în anumit dosare. Însă, din punctul de vedere al investigatorilor, regulile sunt aceleași. Noi nu schimbăm Codul și nu schimbăm modul în care aplicăm Codul în funcție de persoana pe care o cercetăm. Este aceeași reglementare din 1968. De ce nu și-a pus problema în 2012, în 2014? Au mai fost dosare cu denunțători, dar atunci n-a existat problema aceasta.

Cât de dese sunt cazurile în care inculpații recunosc fapta la primul termen de judecată?

L.C.K.: Să știți că aceste situații au apărut după intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală. Problema cea mai mare pleacă de la modul în care se calculează pedepsele după noul Cod Penal, și anume acel cumul aritmetic. Practic, dacă primești o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru o mită și mai ai încă o faptă de mită de 5 ani închisoare primești 10 ani din start. Ceea ce este o noutate și se poate ajunge la niște pedepse foarte mari și atunci sigur că șansa de a petrece un timp mai lung în pușcărie poate să-i determine pe unii să facă aceste denunțuri. Anterior acestui Cod nu erau așa dese situațiile în care persoanele recunoșteau faptele comise sau doreau să denunțe.

O să vedem mai multe dosare finalizate pe zona achizițiilor publice?

L.C.K.: Da. Este o prioritate pentru noi. Investigarea cauzelor cu fraude în achiziții publice și a celor cu fonduri europene reprezintă priorități. Însă, ceea ce sesizăm noi de mai mult timp este faptul că nu trebuie să așteptăm ca DNA să rezolve această problemă. Eu cred că este extrem de important să se identifice vulnerabilitățile în astfel de proceduri și să se ia mai multe măsuri preventive. Eu cred că oamenii de afaceri își doresc un mediu concurențial curat și să fie siguri la o licitație că criteriile de selecție sunt corecte, sunt transparente. Același lucru îl vedem și în sistemul de educație, și în sistemul de sănătate. De exemplu, cel mai simplu caz: au fost arestați profesori pentru examenele la bacalaureat și totuși nu se schimbă nimic. Or, nu așa rezolvăm noi problema. Cred că este foarte important să se revizuiască această legislație privind procedura de achiziții publice, pentru că doar studiind hotărârile de condamnare în dosarele DNA se pot trage foarte multe concluzii privind riscurile și vulnerabilitățile care apar în astfel de proceduri.

Vorbeați de curând de domeniile prioritare pentru DNA. Ați amintit de domeniul sănătăţii. Când vom vedea primele rezultate aici?

L.C.K.: Când se vor finaliza dosarele. Și când vom reuși să strângem probe. Este foarte greu să estimăm un termen în care un dosar poate fi soluționat. Pentru că termenul de soluționare a unor dosare poate fi influențat de foarte mulți factori. În primul rând de termenele în care se poate finaliza o expertiză sau o constatare tehnico-științifică, de timpul în care pot fi audiați martorii. Majoritatea dosarelor care vin din DNA sunt complexe.

Microsoft este unul dintre acestea?

L.C.K.: În Dosarul Microsoft  au fost sute de audieri. Vă dați seama, o audiere poate dura 6 – 7 ore pentru un martor, ca să lămurești toate aspectele. Și dacă avem sute de oameni, îți trebuie sute de zile ca să termini o audiere. Apoi, durează mult dacă ai de verificat conturi bancare în străinătate, spre exemplu, sau ai nevoie de diferite documente din străinătate și ai comisii rogatorii. Întotdeauna depinde foarte mult de modul în care partenerii noștri ne dau răspunsuri. Deci, depinzi foarte mult de ceea ce cere apărarea unui suspect. Dacă vine o listă de 20 de martori sau îți cere să faci o expertiză – acum, potrivit Codului de Procedură Penală este obligatoriu să dispui expertiză dacă inculpatul cere acest lucru, chiar dacă ai deja o constatare tehnico-științifică făcută. Sunt foarte mulți factori care-ți pot influența o anchetă.

Legat de aceste comisii rogatorii, au fost multe situații în care avem și companii internaționale implicate. De ce nu au fost anchetați și cei de la Microsoft, de exemplu, în Dosarul Microsoft?

L.C.K.: E foarte simplu. Au fost licențe Microsoft, dar compania Microsoft, practic, nu are nicio calitate în acest dosar. Contractul în cauză a fost făcut de alte companii cu statul român. Toată lumea spune dosarul Microsoft, dar Microsoft nu are niciun fel de calitate în acest dosar.

Dar în cazul încălcării ordinului care reglementa prețurile la medicamente, o ilegalitate dezvăluită de „România liberă“ , sunt implicate firme internaționale. Vor fi investigate?

L.C.K.: Cred că acest dosar e la Parchetul General, nu-i la noi.

Deci DNA nu are nicio problemă să ancheteze și companii străine atunci când ele sunt implicate în afaceri de corupție din România?

L.C.K.: Nu. Nu avem niciun fel de problemă. Avem situații în care anchetăm persoane care, spre exemplu, n-au cetățenie română. Atunci când avem nevoie cooperăm și cu colegii din străinătate. Deci n-avem niciun fel de reținere în a ancheta pe nimeni. Indiferent că e român, că e străin, că are funcție importantă sau mai puțin importantă.

De ce nu avem evoluții în dosarele EADS?

L.C.K.: Sunt evoluții. Faptul că ele nu sunt făcute publice nu înseamnă că nu sunt evoluții. Cele două dosare Microsoft și EADS la un anumit moment se suprapun pe anumite faze, motiv pentru care sunt lucrate de aceeași echipă de procurori. În dosar au fost dispuse măsuri preventive față de câteva persoane, ceea ce a determinat urgentarea finalizării investigațiilor cu privire la persoane față de care existau măsuri preventive. Vă asigur că se lucrează ritmic. În fiecare zi se desfășoară activități. Nu este un dosar în care să nu dăm soluție sau în care să nu lucrăm. Însă o să facem public aceste lucru când vom putea.

Cum decurge cooperarea cu autoritățile germane în acest dosar?

L.C.K.: Și cu autoritățile germane și cu alte autorități avem o cooperare bună. Sunt foarte multe aspecte care trebuie verificate în dosar. Sunt dosare complexe. Procurorii care au acest dosar în lucru au și alte dosare, și atunci sigur că încercă să le termine cât mai rapid. Aș vrea să vă zic că anul trecut, cu un efort foarte mare, procurorii au soluționat peste 4.100 de dosare. Cele mai multe dosare soluționate într-un an de când există DNA. Cu tot acest efort, la sfârșitul anului tot au mai rămas 5.000 de dosare. Deci imaginați-vă că noi, ca să terminăm toate dosarele pe care le avem în lucru, să fim la zi cu dosare noi, înregistrate în 2015, ar trebui ca un an de zile să  nu lucrăm în dosarele nou-înregistrate. Și gândiți-vă că acum avem 7.500 de dosare la 86 de procurori.  Acesta este și motivul pentru care, uneori, dosare care s-au înregistrat în DNA în 2010 sau în 2011 sau în 2012 sunt finalizate abia acum. Acest lucru se întâmplă în special în cauzele care au ca obiect infracțiuni de achiziții. Acolo trebuie să ridici documente sau să faci ­diverse expertize și este mult mai greu să le finalizezi în 6 luni sau într-un an  de zile.

Totuși, există dosare care privesc fapte de care mass-media vorbește de 10 ani. Cum este EADS.

L.C.K.: El a fost înregistrat la DNA în 2010.

Cum vă explicați că, deși se referă la fapte comise începând cu 2004, au ajuns să fie înregistrate în 2010?

L.C.K.: Acuma e foarte greu să răspunzi pentru ce s-a întâmplat înainte de anul 2013, pentru că n-am fost aici. Pot doar să vă spun că aceste dosare – unele în 2009, unele în 2010 – au fost conexate. Au fost mai multe dosare, mai multe sesizări diferite care sunt strânse într-un singur loc. În același timp și DNA a trecut prin diverse reorganizări administrative. Au fost foarte mulți procurori care au plecat, care au venit. Problema volumului de activitate în DNA nu este de anul acesta, dar vă amintiți și domnul Morar a arătat de foarte multe ori că sunt procurori care efectiv erau sufocați de dosare – 150 de dosare din care unul este dosarul Microsoft și EADS.

Insist pe acest dosar, pentru că s-au vehiculat nume foarte importante care și-au pus semnătura pe documentele afacerii EADS.

L.C.K.: Și acum credeți că noi facem activitățile publice când vrea X sau Y? Noi o să facem publice activitățile atunci când se poate. Pentru că interesul nostru este să securizăm ancheta, să facem investigații serioase și pe toate aspectele – atât EADS cât și Microsoft. Noi  nu reacționăm la stimuli externi, pentru că scrie un jurnal X, că cineva se plânge că știe el că în dosar e ceva și noi nu facem. Nu știe nimeni ce este în dosar, în afara procurorului de caz, iar la momentul la care procurorul strânge toate probele, are toate indiciile, atunci poate să facă publice anumite activități. Dar repet, faptul că nu spunem zilnic ce facem în dosare, asta nu înseamnă că nu se lucrează.

În afacerea Microsoft primele sesizări au fost făcute în 2005. Ce s-a întâmplat între 2005 și 2012?

L.C.K.: Au fost mai multe dosare, unul în 2009, unele în 2010. Au fost și foarte multe soluții care s-au dat între timp pe anumite aspecte. Și în 2013 au fost sesizări.

Dacă au existat sesizări anterioare, înseamnă că au existat și soluții de NUP.

L.C.K.: În 2013 când toate dosarele s-au conexat, s-au verificat și sesizările anterioare – o parte dintre ele au fost infirmate, o parte nu. Ceea ce am făcut noi în cele două dosare a fost să reunim toate informațiile și absolut toate sesizările la o singură echipă de anchetatori. Practic s-au verificat cu această ocazie și soluții anterioare – unele erau legale, altele au fost infirmate. E posibil ca în 2010  procurorul să nu fi avut toate informațiile.

În clipa de față nu suspectați că anumite dosare legate de afacerea Microsoft ar fi fost băgate sub preș, în trecut?

L.C.K.: Nu. Dar eu n-am suspectat niciodată acest lucru. Sigur, au fost dosare care au stat în nelucrare în DNA, dar sunt convinsă că ele au stat în nelucrare din cauza supraaglomerării procurorilor sau poate pentru că procurorii la vremea respectivă au avut, eu știu, o altă prioritizare a dosarelor. Au fost și procurori care de-a lungul timpului au fost revocați din DNA sau care au plecat din DNA pentru că nu întruneau exigențele de profesionalism și de rigoare care sunt necesare unei astfel de structuri, dar sunt convinsă că marea majoritate au lucrat dosarele în mod corect.

Cum vă explicați ceea ce acuză președintele Băsescu, și anume că în timpul mandatelor sale prezidențiale foști miniștri, foști premieri, oameni de afaceri, precum Voiculescu, Năstase, au putut fi condamnați fără să fi stat măcar o zi în arest preventiv, în timp ce acum avem numeroși demnitari arestați?

L.C.K.: Am văzut că subiectul care privește arestările e foarte mult dezbătut în spațiul public. Dintr-un punct de vedere nu este rău, este bine să explicăm. În primul rând, DNA nu arestează. Nu procurorii au competență să aresteze, ci instanțele de judecată. Ce înseamnă acest lucru – pe care foarte multă lume îl ignoră, dar este extrem de important? Înseamnă că o propunere a procurorului este întotdeauna cenzurată de un judecător. Avem situații în care, mergând cu o propunere de arestare, se admite sau nu se admite. Ați văzut, în unele situații primim, în altele nu. Este un control pe care-l face judecătorul asupra probelor, asupra oportunității măsurii, de foarte multe ori. Și atunci cred că este un lucru pe care toată lumea trebuie să-l aibă în vedere. Nu e vina DNA că persoanele sunt arestate mai mult sau mai puțin în România. Acum, nu știu ce criterii au în vedere cei care critică DNA, la ce se raportează. Eu am două criterii și la niciunul nu spun că DNA arestează într-un procent în care pot exista temeri. Spre exemplu, în 2014, din 7.147 de persoane arestate, numai 178 erau arestate doar în dosarele DNA. Deci dacă ar fi să o spun în procente – 2,49% din arestații din 2014 erau arestați în dosarele DNA. Dacă ne raportăm la anul anterior, la 2013, au fost 155 de arestați. Practic în 2014 a crescut numărul arestaților DNA cu 23 de persoane. Nu e mult.

În condițiile în care și numărul dosarelor a crescut în același timp.

L.C.K.: A crescut și numărul de dosare, deci dacă ne raportăm la numărul total al arestaților din România, procentul este foarte mic. Ceea ce a stârnit o emoție cu aceste arestări a fost calitatea persoanelor  pe care noi le investigăm. Și în ultimii ani scopul DNA a fost să se axeze pe corupția la nivel înalt. Este vina noastră că miniștrii sau deputații sau senatorii au comis fapte de corupție? Sigur, noi trebuie să investigăm aceste fapte, să luăm măsurile care trebuie.  Au fost multe situații în care nu avem fapte actuale, ci comise în 2012 – acolo este destul de dificil să ceri arestarea preventivă dacă nu ai fapte noi, dacă nu ai indicii noi că s-au comis fapte sau dacă persoanele pe care le cercetezi n-au încercat să distrugă probe sau să influențeze într-un anumit fel procesul. Condițiile în care se dispune arestarea sunt foarte stricte, sunt prevăzute în lege. Propunem arestări acolo unde sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.

Și în cazul Vâlcov ce s-a întâmplat?

L.C.K.: Nu vreau să comentez un caz în lucru. Sunt situații în care noi suntem sesizați în acest moment cu fapte anterioare, de foarte multe ori având în vedere funcția pe care o deține o persoană, cuantumul – dacă vreți, obiectul mitei, valoarea pe care o are, faptul că este o activitate care se desfășoară pe perioadă mai lungă de timp – acestea sunt criterii ce trebuie avute în vedere cu ocazia unei eventuale propuneri de arestare preventivă. N-aș putea să vă dau o rețetă, dacă vreți, clară pentru fiecare caz. Fiecare caz depinde foarte mult de probele pe care le administrezi, de sume, de importanța funcției pe care o deține persoana. Până la urmă, o persoană cu funcție importantă în stat este un model în societate și trebuie să îndeplinească niște condiții de corectitudine. Și atunci, faptul că deții o funcție și comiți totuși o faptă de corupție, poate fi un criteriu pentru a decide dacă se impune sau nu arestarea preventivă și poți să soliciți acest lucru. Interviu realizat de Dan Turturică

Cazuri in atentia DNA,

Fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, a fost trădat de cel căruia i-a botezat copilul, deputatul PSD Daniel Bărbulescu.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), seiful în care Darius Vâlcov îşi ţinea banii, lingourile din aur şi tablourile şi care a fost găsit de procurori în comuna Osica de Sus, în casa tatălui unui angajat al Primăriei Slatina, ar fi fost plimbat pe la mai mulţi prieteni ai senatorului. Surse judiciare afirmă că, o perioadă, valorile poposind şi în casa deputatului Daniel Bărbulescu. De altfel, surse din anturajul celor doi susţin că Bărbulescu s-ar număra printre mulţii denunţători ai demnitarului şi că o mână de ajutor în descoperirea seifului ar fi dat-o şi el.

Daniel Bărbulescu a devenit membru al Partidului Democrat Liberal în 2008, la chemarea lui Darius Vâlcov, pe atunci primar al Slatinei şi preşedinte al PDL Olt. În acelaşi an, Bărbulescu ajunge pentru prima oară deputat în Parlamentul României susţinut de Vâlcov. De-a lungul anilor, în spaţiul public au apărut mai multe informaţii publice despre faptul că cei doi controlează afaceri derulate la limita legii sau în afara normelor legale, că ar deţine, direct sau prin interpuşi, mai multe imobile în Slatina şi că cei doi s-ar afla în spatele unor ONG-uri prin care au circulat foarte mulţi bani utilizaţi în campanii electorale.

Marţi, DNA a făcut o nouă solicitare pentru reţinerea şi arestarea fostului ministru, de data aceasta sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale”.

Potrivit procurorilor anticorupție, începând cu anul 2011 și până în prezent, inculpatul Darius Vâlcov a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură, firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși.

„Produsul infracțional obținut în urma săvârșirii infracțiunilor față de care se efectuează cercetări (trafic de influență și efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale) a fost depozitat într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conținând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat RENOIR, un tablou inscripționat JEAN COCTEAU şi o pictură pe lemn, inscripționat AUREL ACASANDREI”, se arată într-un comunicat al DNA.

sursa dna

Cazuri in atentia DNA,

Avocat Penalist(Drept Penal)-Apărarea lui Stan Mustață a solicitat instanței o nouă expertiză a înregistrărilor în care magistratul aranja, conform DNA, sentințele din dosare.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Stan Mustață, judecătorul acuzat de mită și care trebuia să dea verdictul în Dosarul ICA al lui Dan Voiculescu, și-a văzut ieri, în public, filmul în care el aranja șpaga în vila din Colentina. „Cinematograful” a fost sala de judecată a Curții de Apel București. Aici s-a desfășurat un nou termen în dosarul în care acesta este acuzat de DNA de trafic de influență și mită.

Minutele de care s-a agățat disperat fostul judecător

Ex-magistratul și apărătoarea sa Mariana Văsîi, avocata lui Cristian Cioacă, au cerut parcurgerea tuturor înregistrărilor audio-video ale discuțiilor dintre Mustață și cei trei complici: grefiera Mariana Curea, Florian Alexandru și Ion Boraciu.

Motivul invocat de Mustață: între stenogramele DNA și conversațiile din înregistrări sunt diferențe. Mai exact, vreo trei minute din cele câteva ore de înregistrări.

În plus, Văsăi a cerut și o expertiză a autenticității probelor.

Judecătoarea Codruța Strâmb a fost de acord doar cu vizionarea în sală a secvențelor reclamate.

AVANPREMIERĂ ABSURDĂ

Până să se apese play, fostul magistrat a încălzit el însuși publicul cu o prestație a la Toma Caragiu. Și-a făcut Cruce, și-a pus mâna la tâmplă, cu sensul popular „că asta nu e normal”, și și-a dat ochii peste cap în minutele când procurorul DNA s-a opus expertizării înregistrărilor.

DRAMĂ

Vizionarea a început prost pentru Mustață. Primele secvențe reclamate nu erau găsite pe înregistrări, așa că judecătoarea a stabilit că aceste stenograme sunt identice cu discuțiile.

TRAGEDIE

Mustață a încercat să explice că a încurcat momentele, dar că nu a mințit. S-a întors către grefiera Curea cu o privire de groază.

MOMENTUL DE ONOARE

Din disperare Mariana Văsâi a încercat chiar să sugereze că DNA a suprapus mai multe înregistrări din zile diferite. Argumentul suprem al avocatei de lux: Mustață este îmbrăcat diferit. Fostul judecător a intervenit onorabil „să fim serioși, doar mi-am dat geaca jos”.

SUSPANSUL

Pentru restul momentelor reclamate de Stan Mustață, judecătoarea Codruța Strâmb a stabilit că înregistrările nu sunt inteligibile și nu se poate stabili cu exactitate ce anume se discută.

Procurorii trebuie să vină cu precizări

În urma ședinței de ieri, instanța Curții de Apel București a decis programarea unui nou termen al dosarului pe data de 2 aprilie. La termenul de săptămâna viitoare, Direcția Națională Anticorupție trebuie să prezinte precizări suplimentare prin care să clarifice modul cum au fost scoase stenogramele pe minutele neinteligibile. Tot la termenul viitor, judecătoarea Codruța Strâmb va trebui să decidă, în funcție de amănuntele prezentate de DNA, și dacă este nevoie de o contraexpertiză a înregistrărilor. De menționat că, procurorul DNA de ședință a refuzat să semneze procesul verbal al ședinței spre supărarea judecătoarei.

REACȚII

„Încercăm să tragem de timp, doar așa poate să piardă DNA-ul”

Pe înregistrările video, Stan Mustață apare în imagini cum stă în capul unei mese de patru-șase persoane pe care este așezată o tradițională față de masă albă. În mijlocul petrecăreților, se află mâncare și băutură din belșug, din care fostul magistrat se servește fără încetare.

Petreceri cu sentințe

În dreapta judecătorului, scaunul de la masă îi era rezervat mereu grefierei Mariana Curea. În stânga se afla Alexandru Florian, iar în fața lui era poziționat Ion Boraciu.

Din când în când, grefiera se așează pe micuța canapea de lângă judecător, iar acesta o atingea delicat pe mână.

Sufletul acestor șezători în cadrul cărora Mustață și complicii aranjau șentințele era chiar fostul magistrat. Acesta țipa, chiuia, râdea în hohote, ca Gigi Becali, înjura și încerca mereu să arate cine e șeful de la masă.

Anchetatorii anticorupție au înregistrări video din camera unde cei patru petreceau și înregistrări audio din baie, acolo unde Mustață se retrăgea pentru a stabili amănuntele fine ale aranjării sentințelor.

Dictarea magistratului

În timpul vizionării probelor audio-video, avocatul lui Ion Boraciu a venit la Florian Alexandru și i-a șoptit la ureche: „Încercăm să tragem de timp, doar așa poate pierde DNA-ul”.

Reamintim că în cadrul înregistrărilor filmate de procurori, Mustață le dicta lui Alexandru și lui Boraciu adresele și numele inculpaților la care să se ducă să ceară bani.

sursa Mediafax

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Cazuri in atentia DNA,

Dosare mare coruptie 2014:DNA instrumenteaza in prezent 4500 de dosare de coruptie

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) investigheaza in prezent peste 4.500 de dosare la nivel inalt si mediu, a declarat marti procurorul sef al institutiei, Laura Codruta Kovesi, la conferinta ‘Regula de aur a bunei guvernante si a luptei impotriva coruptiei: impletirea armonioasa a politicilor si a actiunilor de implementare’, organizata de Institutul Aspen Romania.

‘Daca avem in vedere un criteriu cantitativ, in acest an, la nivelul DNA sunt in investigare peste 4.500 de cazuri de coruptie la nivel inalt si mediu. Sigur ca unii ar putea sustine ca acest numar de dosare indica o crestere a coruptiei in Romania. Intr-o alta opinie, la fel de justificata, altii ar putea sustine ca de fapt a crescut eficienta institutiilor anticoruptie in a descoperi si investiga aceleasi infractiuni. Iata un exemplu in care acelasi criteriu poate duce la concluzii diferite’, a argumentat Laura Codruta Kovesi.

Numai anul trecut, a adaugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de catre instante in urma investigatiilor DNA si procurorii anticoruptie au instituit sechestre asupra unor bunuri in valoare de peste 350 de milioane de euro.

‘In ultimii ani, DNA s-a ocupat in mod exclusiv de investigarea actiunilor de coruptie la nivel inalt comise in Romania si, in acest context, am putut experimenta eficienta diferitelor strategii anticoruptie. Am avut acces la o multitudine de date statistice si, lucrul cel mai important, am fost supusi unor monitorizari permanente si extrem de detaliate, atat interne, cat si internationale. DNA este institutia din domeniul judiciar care se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor si este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite in raportul anticoruptie al Uniunii Europene, dupa o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii’, a subliniat sefa DNA.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Cazuri in atentia DNA,

10 functionari publici si politisti urmeaza a fi judecati in dosarul pompelor funebre, inaintat de procurori catre Tribunalul Bucuresti. Avocat Penalist

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Intr-un comunicat remis de procurori se arata ca, dupa ce apartinatorii solicitau interventia unui echipaj de prim ajutor in cazul unor persoane decedate, “datele cu caracter personal (nume, adresa, numar de telefon al apelantului, precum si informatii legate de persoana decedatului, inclusiv cele cu caracter medical etc.) erau transmise, cu incalcarea obligatiilor profesionale privind confidentialitatea, telefonic (prin mesaje tip SMS sau apeluri directe) de catre angajati din cadrul sistemului medical de urgenta (operatori, medici, asistenti medicali, angajati ISU – SMURD) sau de catre agentii de politie, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, catre firmele de pompe funebre imediat, in timp de cateva minute de la sesizarea prin 112”.

In consecinta, familiile decedatilor incepeau a fi contactate, direct sau telefonic, de firmele de profil pentru servicii pe care inca nu le solicitasera. Astfel, fie oamenii erau vizitati chiar la locuinta persoanei decedate de catre angajatii de la pompe funebre, sositi neanuntati, fie erau sunati de acestia pe numarul de telefon de pe care au initiat apelul de urgenta in scopul acceptarii serviciilor oferite.

Firmele de pompe funebre primeau mai ales informatii legate de decesele persoanelor in varsta care beneficiau de pensie, intrucat in aceste cazuri apartinatorilor li se acorda ajutorul de deces, in cuantum de 2.223 lei, de catre Casa de Pensii.

Potrivit anchetatorilor, cand se constata un deces, atat operatorii din cadrul serviciului de ambulanta, agentii de politie, cat si membrii echipajelor SMURD sau SABIF erau interesati sa recomande o anumita firma de pompe funebre cu care aveau o intelegere anterioara. Daca se ajungea la incheierea unui contract de prestari servicii funerare, actualii inculpati primeau bani pentru fiecare decedat. Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Bucuresti.

MAPS

Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui


Cazuri in atentia DNA,

Nicolae Eugenia – Angela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie trimisa in judecata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Nicolae Eugenia – Angela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie trimisa in judecata

 

 

In perioada martie-septembrie 2012 si in ziua de 16 noiembrie 2012, precum si in mod repetat, in cursul anului 2013 (respectiv in zilele de 23 mai si 31 mai, 11/12 iunie, 18, 21, 25 si 30 iunie, 4, 15 si 25 iulie, 1 si 11 septembrie si 8 octombrie) inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins de la Ghaziri Rami, direct si prin intermediul fiului sau Nicolae Daniel, sume de bani totalizand 111.715, 64 lei si 1.500 euro din care a primit prin intermediul lui Nicolae Daniel, in total 82.215,64 lei. In schimbul banilor, magistratul a promis ca va interveni pe langa judecatorii din cadrul Curtii Europene a Drepturilor Omului si pe langa magistrati procurori, astfel incat sa ii determine sa pronunte hotarari favorabile lui Ghaziri Rami si firmei sale.

Promisiunea de interventie pe langa judecatorii CEDO avea in vedere un dosar privind o sesizare formulata de SC Avicola Crevedia SA (administrata de Ghaziri Rami), iar promisiunea de interventie pe langa magistratii romani viza un dosar penal, format in baza sesizarii Garzii Financiare, inregistrat initial la Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita si declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploiesti.

In perioada 28 mai 2013 -12 iulie 2013, inculpata Nicolae Eugenia – Angela a pretins si primit de la inculpatul Gheorghe Sorin, in trei transe, suma de 4.500 lei in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa prim procurorul Parchetului de pe langa o judecatorie si il va determina sa adopte o solutie favorabila fata de un cunoscut al cumparatorului de influenta, cercetat penal intr-un dosar aflat pe rolul acelei unitati de parchet pentru infractiuni la regimul circulatiei rutiere.

In luna august 2013, inculpata Nicolae Eugenia Angela a primit de la inculpatul Gheorghe Sorin, in baza unei intelegeri infractionale anterioare, suma de 1.000 lei pentru interventia facuta pe langa un agent de politie din cadrul Politiei Municipiului Targoviste – Biroul Rutier, in scopul de a-l determina sa nu-l sanctioneze pe Gheorghe Sorin care fusese depistat in timp ce transporta, cu un autoturism, animale, fara documente de provenienta.

 

 

Număr dosar:     5943/1/2013
Data:     18.12.2013
Materie juridică:     Penal
Obiect:     infractiuni de coruptie (Legea nr. 78/2000)
Stadiu procesual:     Fond

Părţi1.     NICOLAE DANIEL    Inculpat
2.     NICOLAE EUGENIA ANGELA    Inculpat

Termene de judecatăNr.    Data    Soluţie    Detalii
1.     03.04.2014    –    Amâna cauza
2.     19.12.2013    –

Cazuri in atentia DNA,

Competenta DNA-2013IModificariIRestrangeri

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Competenta DNA-2013IModificariIRestrangeri.Alineatul (12) al articolului 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 503/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Directia National? Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 2481 din Codul penal.

Cauzele inregistrate la Directia Nationala Anticoruptie anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se solutioneaza de catre aceasta structura specializata.

Cazuri in atentia DNA,

100 de inculpati pentru coruptie au fost condamnati – DOSARE DNA

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

100 de inculpati pentru coruptie au fost condamnati   DOSARE DNA 3 avocati condamnati Potrivit DNA, printre cei condamnati mai figureaza un ministru, un secretar de stat, un deputat, patru ofiteri MApN (din care 2 generali), un ofiter ISU (comandant de inspectorat judetean pentru situatii de urgenta), un ofiter de politie, un notar, 15 vamesi si doi agenti de politie de frontiera.

De asemenea, printre condamnati se numara conducerea unei directii municipale de impozite si taxe, sase inspectori de finante publice, conducerea unei companii de stat, conducerea locala a unui partid politic, directorul unei societati de transport public urban, conducerea unei sucursale bancare, un medic, un profesor (director de liceu), un expert topograf, trei persoane juridice, cinci administratori de societati comerciale s.a.m.d.

DNA mentioneaza ca a decis publicarea unor informari cu privire la solutiile de condamnare definitive, la momentul pronuntarii acestora, sub forma de comunicate de presa, avand in vedere ca, in multe cazuri, intre pronuntarea deciziilor, motivarea acestora si transmiterea acestor decizii de catre instantele de judecata, in format electronic, se inregistreaza o anumita diferenta de timp.

 

Cazuri in atentia DNA,

Directorul Orange-Stephane Richard-a fost arestat preventiv

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Directorul Orange Stephane Richard a fost arestat preventiv Acesta a precizat în repetate rânduri că nu au existat „nici ordine, nici instrucțiuni, nici presiuni particulare” din partea guvernului francez pentru a ajunge la arbitraj, însă a susținut contrariul pentru Canard Enchaine, evocând o „instrucțiune” transmisă de secretarul general al Palatului Elysee, Claude Gueant, în timpul unei întâlniri petrecute în 2007 cu Jean-Francois Rocchi.

Jean-Francois Rocchi, fost director al CDR, structura însărcinată cu gestionarea pasivului Credit Lyonnais, a fost de asemenea arestat preventiv.

Arbitrajul a permis omului de afaceri să obțină în 2008 indemnizații în valoare de 403 milioane de euro, informează AFP.

Instanța investighează dacă arbitrajul a fost marcat de nereguli și analizează în principal modul de selecție al arbitrilor. La sfârșitul lunii mai, unul din cei 3 judecători ai tribunalului arbitral fusese pus sub acuzație pentru escrocherie în formă organizată.

Cazuri in atentia DNA,

AVOCAT PENAL BUCURESTI – “Regele” fructelor si legumelor a fost arestat

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

AVOCAT-PENAL-BUCURESTI – “Regele” fructelor și legumelor a fost arestat

 

Unul dintre principali jucători de pe piața importului de legume-fructe, Yuksek Șahin a fost arestat, luni, sub acuzația de dare de mită și instigare la dare de mită.

Potrivit procurorilor DNA, la data de 19 aprilie 2013, Yuksek Șahin a oferit prin intermediar, unui înalt funcționar din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală – ANAF (denunțător în cauză), suma de 40.000 euro în schimbul denaturării rezultatului unui control efectuat de organele fiscale la SC Yuksek International Fruct SRL, firmă reprezentată de către inculpat.

Având în vedere că funcționarul a refuzat oferta, inculpatul Yuksek Șahin a revenit, în aceeași zi, cu o altă ofertă, de 30.000 de euro, pe care a făcut-o în mod direct aceluiași înalt funcționar din cadrul ANAF, în schimbul favorizării societății SC Yuksek International Fruct SRL.

La data de 20 aprilie 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore.

Magistrații Tribunalului București au dispus în aceeași zi arestarea preventivă pentru 29 de zile. Frații Yuksek sunt cercetați de procurori și într-un alt dosar de evaziune fiscal.

Asistenta in favoarea consumatorilor, Cazuri in atentia DNA, Reclamatii abuz al statului,

Avocat penal Bucuresti – Amânare în dosarul Zambaccian

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat-penal-Bucuresti – Amânare-în-dosarul-Zambaccian

 

Magistraţii Curţii Supreme au decis, luni, amânarea recursului în dosarul Zambaccian. În acest dosar, fostul premier Adrian Năstase este acuzat de luare de mită şi şantaj, fiind condamnat pe fond la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Dacă această pedeapsă va fi menţinută, fostul premier ar putea reveni în închisoare. Procurorii DNA l-au acuzat pe Năstase că a primit mită în valoare totală de 630 000 euro de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Înspectoratului de Stat în Construcţii.

Cazuri in atentia DNA,

Avocat penal Bucuresti – Cristian Cioaca a invocat “dosarul Anca”

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocat-penal-Bucuresti – Cristian Cioaca a invocat “dosarul Anca”

Avocatul lui Cristian Cioaca a invocat mai multe greseli, printre care neregularitatea actului de sesizare a instantei si incalcarea dreptului la aparare, motiv pentru care Maria Vasii a solicitat, ieri, judecatorilor de la Tribunalul Pitesti, restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale. Totodata, aparatorul ales al politistului a dezvaluit ca inregistrarile telefonice au fost facute pe mandate de siguranta nationala si sunt expuse pe suporti diferiti. In apararea clientului sau, avocatul a mai punctat si faptul ca ultima persoana care a sunat-o pe Elodia Ghinescu este ofiterul SPP care i-a fost si amant.

Cristian Cioaca a confirmat ca “cu o saptamana inainte de disparitia Elodiei, amantul de la SPP a agresat-o”. La dosar mai este asteptat si raspunsul Patriarhiei care nu a specificat clar daca Elodia Ghinescu se afla sau nu la vreo manastire. Pentru termenul urmator, Cristian Cioaca a cerut ca probatoriul sa fie completat cu inscrisuri si expertize criminalistice, probe biologice, genetice, martori, ancheta de la SPP sis a-I fie pus la dispozitie corpul delict, mai exact vrea cadavrul Elodiei. Inainte sa certe judecatorii cu privire la un aspect legat de motivarea arestarii sale, mediatizarea excesiva a cazului”, Cristian Cioaca a tinut sa precizeze ca nu se face vinovat de absolut nimic. “Nu am comis nici o crima. Sunt vinovat doar de faptul ca am luat-o de nevasta pe Elodia. Pentru mine cazul Anca este graitor. Presupusul asasin a fost obligat sa recunoasca o crima pe care nu a comis-o si a fost eliberat dupa cinci ani cand a fost arestat adevaratul criminal”, se apara Cristian Cioaca.

“Cazul Anca”, eroarea anchetatorilor comunisti
Sibianca Anca Broscateanu a fost ucisa in vara anului 1977 iar teroarea instaurata in Capitala avea sa aduca una dintre cele mai mari erori judiciare. Tanara fusese transata iar fragmente din corpul sau gasite in diferite locuri. Partidul a cerut ca dosarul sa fie inchis imediat iar procuratura a inceput “vanatoarea de vrajitoare”. A fost retinut un taximetrist de 26 de ani, Gheorghe Samoilescu, zis Sami, al carui numar de telefon aparea in agenda tinerei. Baiatul a recunoscut ca s-a intalnit cu fata si i-a facut propuneri indecente dar nimic mai mult. Torturat fizic si psihic, Samoilescu a recunoscut tot ce i s-a cerut. Rechizitoriul avea sa consemneze ca el a ucis-o pe Anca Brosacateanu, i-a bagat hartie igienica pe gat, a transat-o si a imprastiat resturile prin Bucuresti. Atunci, sotia l-a parasit, iar in timpul anchetei parintii sai s-au sinucis de rusine. Mama s-a electrocutat iar tatal, militar de cariera, s-a spanzurat intr-un spital. Gheorghe Samoilescu a fost condamnat la 25 de ani de detentie si azvarlit in temnita. Avea sa execute doar patru ani de puscarie. La inceputul anilor ’80 a fost gasit adevaratul ucigas al sibiencei Anca Broscuteanu. Cozmici Romca, un pictor ratat care mai omorase o femeie dupa acelasi “tipic”.

Cazuri in atentia DNA,

AVOCAT DREPT PENAL – arme Ciorogarla

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

AVOCAT-DREPT-PENAL – arme Ciorogarla

Magistrații Curții de Apel București au hotărât reducerea pedepsei lui Eugen Preda cu trei ani de zile, de la 15 ani de închisoare la 12. Decizia nu este una definitivă și poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Doar 51 din cele 62 de arme furate de la Unitatea Militară Ciorogârla au fost recuperate până acum de autorități.

Procurorii DIICOT au dispus, în iunie 2010, trimiterea în judecată a 17 membri ai clanului Preda, pentru furtul celor 62 de arme de la Ciorogârla, dar şi pentru traficarea a 124 de kg de heroină.

În urma cercetărilor s-a stabilit că Eugen Preda, Marius Costea, Doru Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu George Chiriţă şi Nicolae Alexandru Iordan sunt autorii furtului celor 62 arme de foc (o mitralieră de companie, pistoale mitralieră, pistoale model TT, pistoale model Cugir, pistoale model Carpaţi) şi ale materialelor militare de la Unitatea Militară din Ciorogârla, sustrase în luna ianuarie 2009. Procesul este pe rolul Tribunalului Bucureşti, următorul termen fiind fixat pentru începutul lunii martie.

Pe de altă parte, pe 20 ianuarie, Tribunalul Militar Bucureşti a decis condamnarea celor 11 militari de la Ciorogârla trimişi în judecată pentru furtul armelor, cea mai mare pedeapsă fiind de 15 ani de închisoare cu executare, iar cea mai mică de şase luni de închisoare cu suspendare.

Cazuri in atentia DNA,

Ancheta DNA la RADET-Cab.avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Ancheta-DNA-la-RADET-Cab-avocat-penal
Cazul atribuirii de contracte frauduloase de catre conducerea RADET Bucuresti unor firme de constructii, despre care presa vorbeste astazi in urma unor descinderi DNA, arata cat de vulnerabil la coruptie este sistemul de achizitii publice din Romania, in pofida multiplelor modificari ale legislatiei pe care le raportam Comisiei Europene ca fiind rezultate remarcabile ale activitatii asidue de eficientizare in domeniu, precizeaza Institutul pentru Politici Publice intr-un comunicat de presa.

,,Din pacate, fara prevederi cat mai explicite pentru cresterea transparentei si accesul publicului (inclusiv al presei si ONG-urilor), in timp real, la contractele incheiate din bani publici si mai ales la modul lor de indeplinire (nu stim nimic in acest moment despre modul in care se implementeaza contractele de achizitii!) dublate de sanctiuni corespunzatoare, respectiv fara o actiune mai bine pregatita a organelor de ancheta, fenomenul coruperii sistemului de achizitii a scapat de sub controlul autoritatilor romane”, se arata in documentul citat.

Potrivit comunicatului, din 10 miliarde de euro in 2009, 10 miliarde euro in 2010, 16 miliarde de euro in 2011, cat reprezinta totalul achizitiilor desfasurate anual in ultimii ani in Romania, 33% din bani au fost atribuiti prin contracte de achizitii unui numar de numai 50 de firme – arata inca de acum un an Institutul pentru Politici Publice in studiul despre achizitii. Circa 55% din acesti bani publici merg in lucrari de constructii(adica peste cinci miliarde de euro anual).

IPP sustine ca, in repetate randuri in ultimii ani, a atras atentia Guvernelor, inclusiv actualului (care si-a luat angajamentul cresterii transparentei achizitiilor publice) asupra consecintelor tolerarii abuzului asupra banilor din achizitii. ,,Daca cineva ar fi avut disponibilitatea sa urmareasca cum acelasi simplu produs standard cumparat de o autoritate publica cu un RON este achizitionat de altele cu pana la patru-zece RON, ar fi vazut ca Romania avea minimum doua miliarde de euro “in plus” la dispozitie anual, pentru plata bugetarilor si pensiilor, iar deficitul ar fi fost cu siguranta inlocuit cu cresterea economica”, precizeaza IPP.

Din pacate, arata IPP, tendinta actualelor autoritati nu este orientata catre cresterea transparentei procesului de achizitii, atat in etapa de atribuire cat mai ales in cea de executie a contractelor. In acest sens, IPP cere ca toate informatiile despre toate etapele de executie ale contractelor sa fie in acelasi loc (SEAP), grupate dupa autoritate contractanta si domeniu, iar publicul sa aiba acces in timp real la aceste date.

,,In loc sa contribuie cu aceste masuri la cresterea responsabilitatii autoritatilor contractante prin expunerea activitatii lor cat mai mult catre public, ANRMAP se straduieste sa protejeze drepturile firmelor, ca si cand beneficiarii finali ai lucrarilor si serviciilor din bani publici nu sunt cetatenii acestei tari, ci conturile directorilor firmelor contractante. Reamintim ca exact in aceste zile se discuta in Parlament modificarile la cadrul legal privind achizitiile prin care ofertele si anexele contractelor de achizitii urmeaza a fi secretizate, invocandu-se absolut bizar o asa zisa “cerere” a UE in aceasta privinta (pe care insa nu a vazut-o nimeni sub forma unui document oficial)”. se precizeaza in comunicat.

Potrivit IPP, ,,exemplul zilei de astazi, in care exista suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de constructii care au primit bani fara sa fi efectuat niciun fel de lucrari, ne ofera in sine o explicatie pentru care se doreste ca acelora ce sustin din banii lor – prin taxe si impozite – bugetele nationale si locale sa le fie ascuns furtul prin achizitii devenit aproape generalizat”.

Cazuri in atentia DNA,

Raport de activitate DNA-2012

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Astfel, raportul privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, prezentat de procurorul sef Laura Oprean, arata ca anul 2012 a marcat o crestere fara precedent a numarului persoanelor condamnate definitiv – cu 150% fata de anul anterior si ca a continuat pronuntarea unor solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie, printre persoanele condamnate definitiv fiind 8 demnitari (un ministru, un deputat – secretar de stat la momentul savarsirii infractiunilor, 1 senator – comandant al S.M.F.T. la data savarsirii infractiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, 1 subprefect, 2 directori adjuncti ai unui serviciu de informatii – cu rang de subsecretari de stat).

Raport de activitate DNA-2012

De asemenea, s-a mentinut rata mare a condamnarilor si a celorlalte decizii prin care instantele de judecata au stabilit vinovatia, respectiv 90% din totalul persoanelor fata de care s-au pronuntate decizii definitive in anul 2012.

Pe fondul cresterii volumului de activitate – cu 12% a cauzelor aflate in instrumentare si cu 8% a cauzelor solutionate – Directia Nationala Anticoruptie a mentinut atentia privind solutionarea cauzelor importante si complexe finalizate prin rechizitorii. Acest aspect este reflectat de numarul de rechizitorii – 234, de mentinerea valorii produsului infractional retinut prin rechizitorii – echivalentul a 330 milioane euro si de cresterea valorii masurilor asiguratorii dispuse de procurori, in cuantum de 264 milioane de euro.

 Raport activitate ESCAPE B 25 IMPEX -1

Procurorii DNA au trimis in judecata 828 de inculpati, din care 25 persoane juridice iar 120 de inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea in judecata a 332 persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante, dintre care amintim: 7 demnitari, 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepresedinte de Consiliu judetean, 10 magistrati, 17 avocati, 31 de politisti, un director al D.G.I.P.I., 28 de lucratori vamali (din care un director D.R.A.O.V.), 7 comisari de Garda Financiara, 12 inspectori fiscali ( 3 directori si 8 inspectori D.G.F.P., 1 inspector A.N.A.F.), 1 vicepresedinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 10 directori de companii/societati nationale, 13 directori din alte institutii publice, etc.

Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale in cadrul Raportului, mai ales ca rezultatele obtinute in anul 2012 au fost mai bune decat cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpati, din care 12 persoane juridice si 1 inculpat arestat.

Comparativ, in anul 2011, au fost intocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpati. In anul 2012, prin 34 de hotarari definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpati in acest tip de dosare.

Prejudiciul total retinut in cauze privind fraude cu fonduri europene este in valoare de peste 92 milioane de lei (echivalentul a peste 20 milioane de euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior.

Raport de activitate DNA-2012

In vederea recuperarii acestui prejudiciu, au fost dispuse masuri asiguratorii in 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate in cadrul unor finantari provenite din: Fondul European de Garantare in Agricultura, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala.

O treime din rechizitorii (33%) au fost intocmite in dosare avand la baza sesizari ale DLAF si OLAF.

Ca si in anii precedenti, coruptia in institutiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activitatii DNA, dovada fiind faptul ca, din cei 803 inculpati persoane fizice trimisi in judecata, 13% isi desfasurau activitatea in institutii de aplicare a legii. In mod corelativ, au fost condamnati definitiv 5 magistrati (3 judecatori si 2 procurori), 71 de politisti (din care 8 ofiteri cu functii de conducere), 45 de inculpati din institutii financiare de control si alte institutii de control (lucratori vamali, comisari ai Garzii Financiare, inspectori fiscali, etc.). Au fost condamnati definitiv 12 avocati iar prin hotarari nedefinitive 14 avocati.

Valoarea produsului infractional recuperat in cursul anchetelor penale prin masuri de restituire este in suma de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane de euro, de circa 6 ori mai mare decat suma recuperata in anul precedent. Prin 214 hotarari judecatoresti definitive, instantele de judecata au dispus masuri de confiscare si recuperare a produselor infractionale in suma totala de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, in crestere cu 172% comparativ cu anul precedent.

La prezentarea raportului de activitate au fost prezenti reprezentantii principalelor institutii judiciare din Romania, dupa cum urmeaza: judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Daniel Marius Morar, prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Alexandra Mihaela Sinc, secretar general in cadrul Ministerului Justitiei, procuror Oana Schmidt – Haineala, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor, membri in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si Ilie – Ionel Nicula, procuror sef adjunct al D.I.I.C.O.T.

Toti invitatii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situatie care este marcata si in concluziile Raportului Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 30 ianuarie 2013.

Rodica Aida Popa, vicepresedinte al I.C.C.J., a remarcat ca activitatea procurorilor de urmarire penala si a celor de sedinta a fost confirmata prin solutiile de condamnare dispuse de judecatorii I.C.C.J. si ai celorlalte instante. De asemenea, vicepresedintele I.C.C.J. considera ca perceptia opiniei publice asupra activitatii judecatorilor si procurorilor depinde de modul in care societatea accepta sau nu un instrument de combatere a coruptiei, insa constientizarea fenomenului coruptiei depinde si de cresterea performantelor profesionale ale procurorilor. De asemenea, in acest demers, procurorii DNA au dat dovada de sacrificii personale, fapt ce reflecta pasiune, luciditate si responsabilitate.

La randul sau, presedintele C.S.M. Oana Schmidt – Haineala a apreciat ca DNA a devenit o structura moderna si matura, care raspunde unor necesitati sociale. Calitatile profesionale ale persoanelor care activeaza in DNA au facut din aceasta institutie un standard de raportare profesionala iar consecventa si fermitatea explica rezultatele prezentate.

Daniel Morar, prim – adjunct al Procurorului general al P.I.C.C.J., a remarcat ca anii anteriori – marcati de desfasurarea anchetelor de coruptie la nivel inalt – au fost urmati de perioada 2010 – 2012 in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare fata de persoane extrem de importante. Daniel Morar i-a indemnat pe procurori sa ramana si pe viitor curajosi, determinati si profesionisti, indiferent de atacurile si criticile care se aduc institutiei din partea celor vizati de aceste anchete.

De asemenea, acesta a recomandat procurorilor DNA sa participe la selectia organizata de Ministerul Justitiei pentru ocuparea functiilor de conducere la DNA, considerand ca experienta in combaterea coruptiei si rezultatele obtinute sunt argumente in ocuparea unei astfel de functii. Daniel Morar a apreciat in mod deosebit activitatea procurorilor din cadrul Sectiei judiciar penale care au sustinut in instante dosare extrem de grele.

Alexandra Mihaela Sinc, Secretar General in cadrul Ministerului Justitiei, a transmis mesajul Ministrului Justitiei care i-a felicitat pe procurorii DNA pentru munca depusa, impresionanta ca rezultate si efort. De asemenea, Alexandra Mihaela Sinc a comunicat ca, la nivelul Ministerului Justitiei, se realizeaza o analiza a propunerilor de modificari legislative referitoare la competentele DNA si a exprimat preocuparea ministerului pentru evitarea suprapunerilor de competente. In plus, aceasta a comunicat ca MJ este preocupat de reducerea duratei de solutionare a cauzelor penale.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Cazuri in atentia DNA,

Avocat penal – Marius Petcu condamnat cu executare

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Decizia Curtii Supreme este definitiva, astfel ca Marius Petcu urmeaza sa fie incarcerat pentru a executa pedeapsa de sapte ani de inchisoare.

marius petcu

Instanta suprema a admis, cu majoritate, recursul procurorilor numai in ceea ce priveste incadrarea juridica, mentinand restul deciziei din 22 mai 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, a fost condamnat la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.

Totodata, doi din cei trei magistrati din completul de judecata de la instanta suprema au respins ca nefondat recursul declarat de Marius Petcu.

Unul dintre magistratii din completul de judecata a avut o opinie separata in cauza, dispunand admiterea recursului procurorilor si pe cel al lui Petcu, casarea sentintei din 22 mai 2012 si trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti.

In 22 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti l-a condamnat pe Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Fratia si al Federatiei Sanitas, la sapte ani de inchisoare cu executare in dosarul in care este acuzat de coruptie.

Marius Petcu

Instanta a mentinut, dupa rejudecare, pedeapsa de sapte ani de inchisoare cu executare dispusa de Tribunalul Bucuresti in 8 decembrie 2011, dar a dispus ca la acuzatia de luare de mita adusa lui Petcu sa fie retrasa forma continuata a infractiunii.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata la instanta suprema, care marti a dat o sentinta definitiva in acest dosar.

Judecatorul Tribunalului Bucuresti arata, in motivarea deciziei din 8 decembrie 2011, ca Marius Petcu este lacom de bani, desi are o avere impresionanta, este lipsit de scupule si a avut o atitudine nesincera, aspecte ce necesita stabilirea unei pedepse exemplare.

Condamnare Marius Petcu

Tribunalul a dispus la acel moment ca timp de zece ani dupa executarea pedepsei Marius Petcu sa aiba interdictie de a alege si de a fi ales in autoritatile publice, sa ocupe o functie care implica exercitiul autoritatii de stat sau o functie sindicala, apreciind ca gravitatea faptei acestuia reclama ca fostul lider sindical sa fie indepartat din miscarea sindicala pe durata maxima prevazuta de lege.

Marius Petcu a stat in arest preventiv din 31 martie pana in 20 iunie 2011, cand a fost eliberat sub control judiciar. Liderul sindical a fost arestat dupa ce in 24 martie 2011 a fost prins luand mita 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, suma ce ar fi reprezentat o parte din banii ceruti pentru ca firma omului de afaceri sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Cazuri in atentia DNA,

Avocat penal Bucuresti – Omul de afaceri Ioan Niculae si alte trei persoane, audiati la DNA

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Judecatoria Sectorului 1 a inceput, miercuri, dezbaterile in dosarul in care liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac de la InterAgro si Gheorghe Teodorescu de la Insomar sunt acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice. La termenul de miercuri al procesului, instanta i-a audiat pe cei patru inculpati.

Ioan Niculae a declarat in fata judecatorului de caz ca nu se considera ,,deloc” vinovat de acuzatiile facute de DNA pe numele sau si ca mentine toate declaratiile date pana la aceasta faza a procesului penal. Niculae a aratat, in continuare, ca a aflat despre contractul incheiat intre Interagro si Insomar doar dupa ce a fost chemat la Directia Nationala Anticoruptie si ca el nu este vinovat de acuzatiile ce ii sunt aduse.

Presedintele grupului Interagro a mai aratat, referitor la contractul cu Insomar, despre care DNA sustine ca ar acoperi o parte din banii dati de Niculae pentru finantarea partidului, ca acesta a fost facut in perioada de criza economica si a vizat exclusiv segmentul imobiliar al afacerilor sale. Concret, a explicat Niculae, grupul controlat de acesta a cerut studiul Insomar pentru ca Interagro sa decida daca deruleaza in continuare proiectele imobiliare incepute, unul dintre acestea fiind un hotel de cinci stele din Azuga, pentru care obtinuse autorizatie de construire.

Ioan Niculae a mai spus ca, dupa ce a primit studiul Insomar la nivelul companiei, s-a decis stoparea tuturor proiectelor imobiliare care se aflau in derulare la acea vreme, intre care si a ridicarii hotelului de la Azuga. In final, omul de afaceri a declarat ca este nevinovat si ca acest aspect i-ar fi fost confirmat chiar de catre anchetatorul sau, in prezenta avocatilor, la momentul cand a fost chemat la DNA sa studieze materialul de urmarire penala.

Urmatorul termen al dosarului a fost stabilit pentru 20 martie. La acea data, Judecatoria Sectorului 1 a stabilit citarea lui Mircea Geoana si a lui Viorel Hrebenciuc. Cei doi sunt citati pentru a da declaratii ca martori in dosarul ,,Mita la PSD”.

DNA i-a trimis in judecata, in 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae si pe directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toti fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.

Potrivit rechizitoriului trimis instantei de procurorii anticoruptie, in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.

Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel, au sustinut procurorii anticoruptie, se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare la finantarea partidelor politice.

In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae a solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA), au aratat procurorii in rechizitoriu.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Cazuri in atentia DNA,

Hotararea din dosarul bancherilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In motivarea arestarii preventive se arata ca eliberarea acestora poate crea o reactie sociala negativa, prin prisma functiilor detinute de acestia si a prejudiciului urias provocat.Arestarea preventiva a celor doi directori a fost efectuata in dosarul fraudelor bancare estimate la 85 de milioane de euro.

In documentul citat, instanta noteaza ca “in ce-i priveste pe Adrian Martis si Andrei Mihail Nanu, avand in vedere amploarea activitatii infractionale, pozitia pe care au ocupat-o in BRD, faptul ca s-au folosit de functia pe care o detineau, avand in vedere legatura cu ceilalti membri ai gruparii, contributia determinanta la producerea prejudiciului, faptul ca au urmarit obtinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciaza ca fapta prezinta o gravitate deosebita si, date fiind elementele mai sus mentionate, lasarea in libertate a acestora este de natura sa creeze o reactie sociala negativa”.

Cazuri in atentia DNA,

Dosare DNA – 32 de inculpati condamnati definitiv in noiembrie in dosarele procurorilor anticoruptie

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Directia Nationala Anticoruptie informeaza ca in noiembrie, in dosare de coruptie instrumentate de DNA, au ramas definitive un numar total de 18 hotarari judecatoresti prin care au fost condamnati 32 de inculpati.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis miercuri AGERPRES, printre persoanele condamnate se afla un judecator, un avocat, un

director de directie judeteana drumuri si poduri, doi ofiteri SRI din conducerea unei sectii judetene, un ofiter sef sectie penitenciar, un ofiter de politie, un medic militar – sef de centru medical militar judetean, precum si un primar de oras, un primar de comuna, un sef serviciu expertize casa judeteana de pensii, doi inspectori finante publice si trei profesori de liceu.
Sursa citata precizeaza ca inculpatii au primit pedepse cuprinse intre sapte ani inchisoare si un an inchisoare cu suspendare conditionata.
DNA mentioneaza ca in conformitate cu HG din 31 octombrie 2007 privind aprobarea Planului de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare si verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, modificata prin HG din 5 februarie 2010, informeaza opinia publica asupra deciziilor definitive pronuntate in dosarele de competenta sa prin publicarea acestora pe pagina de Internet a institutiei.

Cazuri in atentia DNA,

Dosarul retetelor false – Trimiteri in judecata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti transmis joi, cei 33 de inculpati, printre care si medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victorita Botoaga, Laurentia Nicoleta Gales, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Simona Ana Comanoiu Mudava si Doina Spataru, sunt acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.

,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei”, se arata in comunicat.

Din probele administrate in cauza s-a desprins ca farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie) care prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca acestea erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.

,,Prin completarea rubricilor retetelor mentionate, medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica `Am primit`, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau `spalate` prin introducerea intr-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.

Sursa citata precizeaza ca farmacistii implicati obtineau un profit personal, deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, iar medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor, dar in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie si nu dintr-o farmacie concurenta; fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

Cazuri in atentia DNA,

Violeta Oancea ii reprezinta in instanta pe fratii Hassan si Mehdi Awdi

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

ICCJ a admis recursul Violetei Oancea si a dispus eliberarea acesteia in 3 decembrie 2012. Curtea a dispus in schimb masura obligarii de a nu parasi tara pe o perioada de 30 de zile.

 

Violeta Oancea a fost retinuta de procurorii DIICOT, pentru fals si spalare de bani, in legatura cu provenienta unei sume de 50.000 de euro, au declarat surse judiciare. Ea este invinuita ca ar fi consemnat un imprumut de 50.000 de euro, bani ce ar proveni din trafic de persoane, serviciul fiind pentru niste cetateni italieni, spun sursele citate.

,,Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul teritorial Buzau, au dispus retinerea pentru 24 de ore a inculpatei Oancea Violeta, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalarea banilor si favorizarea infractorului”, se arata intr-un comunicat remis joi presei de catre Biroul de presa al DIICOT.

Cazuri in atentia DNA,

Avocat penal Bucuresti – CAB a respins cererea lui Sorin Blejnar de ridicare a interdictiei de a parasi tara

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au decis pe 26 octombrie, definitiv, ca fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar, nu poate parasi tara, acesta fiind urmarit penal pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Instanta suprema a admis recursul procurorilor anticoruptie si a casat decizia Curtii de Apel Bucuresti, care incuviintase pe 10 octombrie cererea lui Sorin Blejnar de ridicare a masurii interdictiei de a parasi tara impusa de procurorii anticoruptie, in dosarul in care au inceput urmarirea penala pe numele acestuia pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Magistratii CAB au respins, pe 8 octombrie, o cerere similara a fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, iar acesta a ramas cu interdictia de a parasi tara pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 4 octombrie.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au decis, pe 5 septembrie, prelungirea cu 30 de zile a masurii interdictiei de a parasi tara dispusa in cazul fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, si al fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, cercetati penal intr-un dosar de evaziune fiscala.

Cazuri in atentia DNA,

A apărut documentul care a stat la baza arestării omului de afaceri Nelu Iordache

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Nota de control întocmită de procurorii Departamentului de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) în cazul Romstrade, firma aşa-numitului “rege al asfaltului”, Nelui Iordache, a fost încheiată în doar două exemplare. Unul a rămas la DLAF, iar un altul a fost transmis Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

 Documentul arată că Nelu Iordache a schimbat destinaţia a 25 de milioane de lei, bani proveniţi din bugetul general al Comunităţii Europene şi cofinanţarea aferentă, în alte scopuri decât cele prevăzute în contract. Din acest motiv, Nelu Iordache a fost arestat la data de 3 Decembrie.

  Surse din DNA, citate de tirmagazin.ro, susţin că în umătoarele zile este posibil să asistăm la o serie de arestări în cazul Romstrade. Numele vehiculate sunt cele ale prietenilor şi asociaţilor lui Nelu Iordache: Dragoş Niia, Florian Toader, Carmen Eremia şi Paul Radu.

De asemenea, cea mai spectaculoasă arestare preconizată pare să fie cea a Danielei Drăghia, fost director general interimar al CNADNR, persoana care a făcut, fără justificări temeinice, plăţi de valori foarte mari către firma Romstrade, patronată de Nelu Iordache.

Cazuri in atentia DNA,

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Valeriu-Adrian Mihai, avocat

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada februarie 2011-iunie 2012, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a pretins de la un denuntator 8.000 de euro din care a primit 2.500 de euro si acte de instrainare fictiva de bunuri pentru suma de 20.000 de lei (cu rol de a garanta primirea ulterioara a banilor).

In schimb, inculpatul Mihai Valeriu Adrian a promis ca va interveni pe langa organele judiciare penale, astfel incat denuntatorul sa beneficieze de injumatatirea pedepsei in dosarul penal in care era cercetat in acea perioada.

De asemenea, in perioada ianuarie – martie 2006, inculpatul Mihai Valeriu-Adrian a pretins si primit de la un alt denuntator suma de 2.000 de euro, in schimbul promisiunii ca va interveni pe langa judecator din cadrul Judecatoriei Constanta, investit cu judecarea unui dosar in care denuntatorul era judecat si pentru a-l determina sa pronunte o solutie favorabila denuntatorului.

In vederea confiscarii, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui autoturism apartinand inculpatului Mihai Valeriu Adrian.

La data de 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti a dispus fata de inculpatul Mihai Valeriu Adrian arestarea preventiva pe un termen de 29 de zile (detalii in comunicatul nr. 753/VIII/3 din data de 17 octombrie 2012). La data de 23 octombrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus cercetarea in stare de libertate a inculpatului si luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi tara pe un termen de 30 de zile, masura ce a fost prelungita ulterior de catre procuror.

Cazuri in atentia DNA,

Cornel Penescu, achitat in dosarul ,,mita catre Garda Financiara”

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In noiembrie 2011, omul de afaceri Cornel Penescu si fostul director al Pic, Gheorghita Pieca, au fost condamnati de Tribunalul Teleorman la cinci luni de inchisoare cu suspendare in procesul ,,mita catre Garda Financiara”. Instanta i-a condamnat si pe comisarii Garzii Financiare Arges, Iulian Popescu si Nicusor Martoiu, la cate un an de inchisoare cu suspendare, pentru luare de mita.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Pitesti au contestat decizia la Curtea de Apel Bucuresti, considerand ca pedepsele dispuse de Tribunalul Teleorman sunt prea mici.

In 2009, Cornel Penescu a fost acuzat de DNA de faptul ca le-ar fi dat mita, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, lui Nicusor Liviu Martoiu si Popescu Iulian, comisari superiori in cadrul Garzii Financiare – Sectia Arges.

Potrivit anchetatorilor, in 20 martie 2007, Martoiu si Popescu ar fi primit cate 1.000 de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, pentru a face un control superficial, astfel incat sa nu constate neregulile existente si sa nu dea sanctiuni celor doua firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL si SC Onita SRL.

Cazuri in atentia DNA,

,,Trofeul calitatii”, amanat de ICCJ pentru 14 ianuarie 2013 anunta Cab.av.Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

ICCJ a amanat luni si contestatia in anulare depusa de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, condamnata in acelasi dosar.
Completul de cinci judecatori al ICCJ a publicat pe 26 noiembrie motivarea deciziei prin care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”. Avocatii fostului premier au spus ca au nevoie de o perioada mai lunga pentru a studia temeinic aceasta motivare si pentru a formula opiniile legate de documentul instantei supreme.

Cazuri in atentia DNA,

Titi Holban si Ionel Palar, audiati in ,,Dosarul prostitutiei de lux”

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Deputatul PNL Titi Holban a declarat: ,,Odata ce nu sunt invinuit nu am nicio treaba. Sunt simplu martor pentru ca o cunosc pe Marta”. El a afirmat, marti, ca a fost audiat aproape15 minute de procurorii DIICOT, aratandu-i-se mai multe liste cu nume, fara sa recunoasca vreunul, si ca nu crede ca va avea de suferit de pe urma scandalului intrucat nu apare ca invinuit. El a precizat ca nu a recunoscut niciun nume, adaugand ca nu cunoaste pe nimeni in afara de Andreea Marta. Liberalul buzoian a mai spus ca daca va mai fi chemat la audieri va merge pentru ca nu ascunde nimic si trebuie sa lamureasca lucrurile in acest scandal.

,,Am fost ieri (luni) la audieri, trebuia sa ma duc, sa respect legea. Mi s-a prezentat de ce sunt chemat, mi-au aratat niste liste cu nume, iar din tot ce era acolo, n-am cunoscut pe nimeni. Maxim un sfert de ora au durat audierile. Nu stiu daca voi mai fi chemat la audieri, dar daca voi fi ma voi prezenta”, a declarat Titi Holban.

Parlamentarul buzoian a afirmat, totodata, ca nu crede ca va avea de suferit de pe urma acestui scandal intrucat nu are decat calitatea de martor nicidecum de invinuit.

,,Nu cred ca am de suferit de pe urma acestui scandal, nu e nimic adevarat. Odata ce nu sunt invinuit nu am nicio treaba. Sunt un simplu martor in urma unor interceptari telefonice. Am vorbit cu Marta pe telefon de la Parlament si asa am fost interceptat, altfel nu-mi explic, vorbeam cu ea de doua-trei ori pe an”, a mai spus Holban.

Deputatul de Buzau Titi Holban candideaza la alegerile din 9 decembrie pentru cel de-al doilea mandat in Colegiul 3 zona Ramnicu Sarat.

Deputatul PNL Ionel Palar nu a dorit sa ofere nicio declaratie.

In acest dosar mai sunt de consemnat declaratiile ultimilor martori, cazul fiind in faza de finalizare, iar pana la sfarsitul anului anchetatorii vor sa-l trimita instantei, care se va pronunta asupra vinovatiei acuzatilor, au declarat, marti, surse judiciare.

Andreea Marta a fost pusa sub acuzare in acest caz de prostitutie in urma plangerilor unor femei, care lucrau pentru ea, fiind nemultumite de sumele primite dupa prestarea serviciilor sexuale.

In dosarul prostituatelor de lux sunt vizati Andreea Marta, sotia lui Codrut Marta (fostul sef de cabinet al lui Sorin Bljenar), sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, si taximetristul Valentin Panait, toti fiind arestati din 19 pana in 30 iulie 2012, cand judecatorii au stabilit ca pot fi cercetati in stare de libertate.

Potrivit DIICOT, incepand cu anul 2010, surorile Andreea Elena Marta (fosta Lungu), de 28 ani, si Maria Magdalena Lungu, de 38 de ani, au coordonat un grup infractional organizat, in sensul ca au racolat persoane cu o situatie materiala foarte buna si le-ar fi facilitat intalniri cu diferite tinere in vederea practicarii prostitutiei, in schimbul unor importante sume de bani.

Activitatile de prostitutie si proxenetism aveau loc de cele mai multe ori in hoteluri de lux din Bucuresti sau in alte locuri alese de clienti, in judetele Tulcea, Brasov si Calarasi, precum si la Monte Carlo, Nisa, Milano sau Dubai.

,,Clientii erau racolati de catre membri gruparii din mediul oamenilor de afaceri, politicieni si sportivi, care erau dispusi sa cheltuiasca sume foarte mari de bani, prin organizarea unor petreceri private, in special in strainatate si in cluburi exclusiviste”, preciza Politia Romana.

In urma investigatiilor efectuate in baza delegarii autoritatilor judiciare au fost identificate 30 de prostituate.