Browsing Category

Codul Fiscal 2014

Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul Fiscal 2016,

Cum te aperi pentru datoriile fiscale la Anaf

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit Codului de procedură fiscală, atunci când debitorul nu-şi plăteşte de bunăvoiedatoriile fiscale, autorităţile sunt îndreptăţite să treacă la executarea silită a acestora. Procedura de executare silită revine organului fiscal care administrează creanţele fiscale, iar singura situaţie în care acesta nu demarează acţiunile de executare silită pentru stingerea obligaţiilor fiscale datorate este cea în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor.

Vă reamintim că, în conformitate cu legislaţia fiscală aplicabilă în prezent, creanţa fiscală este definită ca fiind dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie. Astfel, sunt datorii fiscale taxele, impozitele, contribuţiile sociale şi accesoriile acestora, percepute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale în baza unor raporturi juridice de drept public.

De asemenea, este important să precizăm că dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. După împlinirea acestui termen, datoriile se prescriu şi nu mai pot fi recuperate.

Care sunt modalităţile de executare silită

Conform prevederilor în vigoare, obiectul executării silite este reprezentat în principiu de orice bun ce se află în proprietatea debitorului și poate fi urmărit. Totodată, valorificarea veniturilor şi bunurilor aflate în proprietatea debitorului se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare, cu excepţia cazului în care din motive obiective în legătură cu situaţia patrimonială a debitorului acest nivel nu poate fi respectat.

Codul de procedură fiscală reglementează, prin intermediul art. 227, şi ordinea în care sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile urmăribile proprietate a debitorului. Concret, aceasta este următoarea:

  • bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
  • bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă de venit;
  • bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
  • ansamblu de bunuri în condiţiile prevederilor art. 246, adică situaţia în care bunurile mobile şi/sau imobile pot fi valorificate individual şi/sau în ansamblu dacă organul de executare silită apreciază că astfel acestea pot fi vândute în condiţii mai avantajoase;
  • maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc activităţii care constituie principala sursă de venit;
  • produse finite.

De asemenea, trebuie să amintim că executarea silită poate fi realizată prin mai multe moduri, astfel:

  • executarea silită prin poprire, asupra sumelor de bani;
  • executarea silită mobiliară, asupra bunurilor mobile;
  • executarea silită imobiliară, asupra bunurilor imobile.

De altfel, prima dintre cele trei variante este şi cea mai des întâlnită în practică, după cum specialiştii contactaţi de redacţia noastră au explicat: “Mai exact, este vorba desprepoprirea bancară, care se înființează printr-o adresă transmisă terțului poprit de către organele de executare silită. Poprirea bancară se realizează atât asupra conturilor în lei, cât și asupra conturilor în alte valute“.

Nu în ultimul rând, există posibilitatea executării prin poprire, simultan, a mai multor conturi bancare sau mai multor terți popriți.

Cum poate fi contestată executarea silită a datoriilor fiscale

Persoanele interesate prin executare au la dispoziţie, în baza Codului de procedură fiscală, varianta contestării executării silite. Totuşi, contestaţia la executare este un mijloc procedural de ultimă instanţă prin care contribuabilul se poate apăra împotriva organelor fiscale şi care poate fi folosit doar în cazul în care contestarea titlului executoriu nu se poate face pe altă cale procedurală.

Executarea silită poate fi suspendată

Pentru a proteja drepturile datornicilor, legislaţia în vigoare prevede posibilitatea suspendării executării silite a datoriilor nefiscale. Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că suspendarea executării silite reprezintă, în fapt, o amânare a acesteia, având un efect dilatoriu, în timp ce oprirea executării reprezintă o încetare a acesteia cu efect definitiv.

Aşa cum cei doi avocaţi de la Niculeasa ne-au precizat, noul Cod de procecură fiscală se păstrează în liniile actului normativ anterior în ceea ce priveşte cazurile de suspendare. Astfel, executarea silită se suspendă în următoarele cazuri, prevăzute expres la art. 233 din documentul amintit:

  • când suspendarea a fost dispusă de instanţă sau de creditor, în condiţiile legii;
  • la data comunicării aprobării înlesnirii la plată, în condiţiile legii;
  • în cazul prevăzut la art. 244, respectiv suspendarea executării silite a bunurilor imobile;
  • pe o perioadă de cel mult şase luni, în cazuri excepţionale, şi doar o singură dată pentru acelaşi debitor, prin hotărâre a Guvernului;
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

De asemenea, executarea silită se suspendă şi în cazul în care, ulterior începerii executării silite, se depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită. În acest caz, executarea silită se suspendă la data depunerii cererii.

O prevedere importantă care trebuie avută în vedere este cea potrivit căreia, pe perioada suspendării executării silite, actele de executare efectuate anterior, precum şi orice alte măsuri de executare, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor ori sumelor din conturile bancare, rămân în fiinţă. Spre exemplu, sumele deja poprite în conturile bancare rămân indisponibilizate pe perioada suspendării.

Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul Fiscal 2016,

Nici nu a fost adoptat bine Codul fiscal 2016 si deja este neconstitutional.In parte,cei drept

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți ca fiind neconstituționale prevederile unui articol din Codul de procedură fiscală, stabilind că statul trebuie să plătească dobândă pentru toată perioada în care reține sumele pe care le are de restituit sau de rambursat contribuabililor.

fisc online formulare

contribuabililor”.

Dispozițiile art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală la care se raportează prevederile art.124 alin. (1) din același cod au următorul conținut: „(1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare. (2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.124 alin. (1) raportate la cele ale art.70 din Ordonanța Guvernului nr.92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale.

Curtea a reținut că normele criticate generează îmbogățirea fără justă cauză a statului în detrimentul patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilității folosirii sumei de bani percepută nelegal și privarea persoanei de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata respectivei sume.

Această pierdere este direct proporțională cu durata indisponibilizării sumei plătite fără temei juridic pe perioada cuprinsă între data plății sumei nedatorate și data restituirii acesteia și are drept consecință încălcarea dreptului de proprietate al contribuabilului, consacrat de art.44 din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.

Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015,

De la contabilitatea simpla la cea dubla: Ce trebuie sa faca PFA?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Conform dispozitiilor care vor intra in vigoare pe 1 martie 2015, PFA care conduc evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla vor putea trece la cotabilitatea in partida dubla de la inceputul exercitiului financiar ulterior celui in care au decis aceasta trecere.

Persoanele fizice infiintate dupa 1 martie vor putea opta pentru tinerea contabilitatii in partida dubla de la data infiintarii acestora.

De asemenea, persoanele fizice care vor opta pentru conducerea contabilitatii in partida dubla vor organiza si conduce contabilitatea proprie in baza reglementarilor contabile in vigoare, aplicabile operatorilor economici, pana la nivel de balanta de verificare, insa nu vor intocmi situatii financiare anuale. Evidenta contabila astfel tinuta va trebui sa permita determinarea informatiilor necesare pentru indeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia in vigoare, se mentioneaza in ordinul MFP.

Cei care vor opta pentru contabilitatea in partida dubla vor intocmi Registrul-jurnal si Registrul-inventar.

Mai mult decat atat, PFA vor prelua, pe baza inventarului si a informatiilor privind creantele si datoriile, ca solduri initiale, la inceputul exercitiului financiar pentru care au optat sa treaca la conducerea contabilitatii in partida dubla, sumele din documentele intocmite pentru tinerea contabilitatii in partida simpla, respectiv din: Registrul-inventar, Registrul-jurnal de incasari si plati, fisa mijlocului fix, extras de cont si alte documente, se arata in noile prevederi.

Potrivit actului normativ, deschiderea conturilor de imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati banesti si datorii, in vederea preluarii in contabilitatea in partida dubla a acestor elemente, se va efectua cu ajutorul contului 455 “Sume datorate actionarilor/asociatilor”. Prin exceptie de la functiunea acestui cont prevazuta in reglementarile aplicabile operatorilor economici, la trecerea de la contabilitatea in partida simpla la contabilitatea in partida dubla se vor efectua urmatoarele inregistrari:

  • in creditul contului 455 “Sume datorate actionarilor/ asociatilor” se vor inregistra soldurile conturilor de natura activelor (imobilizari, stocuri, creante, disponibilitati banesti);
  • in debitul contului 455 “Sume datorate actionarilor/ asociatilor” se vor inregistra soldurile conturilor de natura datoriilor.

Diferenta dintre valoarea activelor si valoarea datoriilor din contul 455 “Sume datorate actionarilor/asociatilor” se va reflecta in soldul acestuia, astfel:

  • sold creditor – cand valoarea activelor este mai mare decat valoarea datoriilor;
  • sold debitor – cand valoarea activelor este mai mica decat valoarea datoriilor.

Numarul de formulare utilizate pentru contabilitatea in partida simpla se reduce

Pe langa prevederile privind posibilitatea ca PFA sa conduca contabilitatea in partida dubla, Ordinul MFP nr. 170/2015 aduce o serie de noutati si in ceea ce priveste contabilitatea in partida simpla, inlocuind de luna viitoare Ordinul MFP nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice.

Astfel, noile dispozitii reduc numarul de formulare utilizate de persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla, de la 15 la 10. Concret, Nomenclatorul registrelor si formularelor financiar-contabile cuprinde:

  • Registrul-jurnal de incasari si plati;
  • Registrul-inventar;
  • Fisa mijlocului fix;
  • Factura;
  • Aviz de insotire a marfii;
  • Lista de inventariere;
  • Chitanta;
  • Chitanta pentru operatiuni;
  • Dispozitia de plata/incasare catre casierie;
  • Statul de salarii.

Pe noua lista nu se mai regases bonul de consum, fisa de magazie, lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice), chitanta pentru operatiuni in valuta, Registrul de casa (in valuta), borderourile de achizitie, jurnalul privind operatiuni diverse, fisa pentru operatiuni diverse, documentul cumulativ. In schimb au fost introduse factura, avizul de insotire a marfii, chitanta, chitanta pentru operatiuni, dispozitia de plata/incasare catre casierie, statul de salarii.

Totusi, recentele reglementari stabiles ca, in functie de necesitati, persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla vor putea utiliza si alte formulare financiar contabile prevazute in Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3512/2008, precum si in alte acte normative.

Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar nu vor mai trebui parafate de ANAF

Ordinul care va intra in vigoare pe 1 martie elimina obligatia parafarii Registrului-jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar la ANAF.

In plus, structura celor doua documente se va modifica. Astfel, normele de intocmire si utilizare a Registrului-jurnal de incasari si plati vor cuprinde, spre deosebire de cele actuale, continutul incasarilor si continutul platilor aferente operatiunilor desfasurate.

Mai exact, incasarile din Registrul-jurnal de incasari si plati vor cuprinde:

  • sumele incasate din desfasurarea activitatii;
  • aporturile in numerar si prin conturi bancare facute la inceperea activitatii ori in cursul desfasurarii acesteia;
  • sumele primite sub forma de credite bancare sau de alte imprumuturi;
  • sumele primite ca despagubiri;
  • sumele primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii;
  • sumele primite reprezentand forme de sprijin cu destinatie speciala din fonduri externe nerambursabile (subventii);
  • alte sume incasate (de exemplu restituiri de impozite, taxe si penalitati).

In ceea ce priveste platile, acestea vor cuprinde:

  • platile efectuate in cadrul activitatii desfasurate in scopul realizarii de venituri;
  • sumele reprezentand restituirea aporturilor in numerar si prin conturi bancare;
  • sumele reprezentand rambursarea de credite bancare sau de alte imprumutiri;
  • alte plati efecutate (de exemplu penalitati, amenzi platite).

Totodata, va fi introdusa posibilitatea ca Registrul inventar sa se poata completa prin preluarea totalurilor din listele de inventariere a elementelor grupate dupa natura lor, se precizeaza in prevederile recent publicate in Monitorul Oficial.

In prezent, documentul se completeaza prin inscrierea tuturor elementelor patrimoniale inventariate.

Mai mult decat atat, formularul Registrul-inventar se va simplifica, prin mentinerea a 3 coloane din cele 10 cuprinse in actualele reglementari, respectiv numar criteriu, denumirea elementelor inventariate si valoarea de inventar.

Documentele justificative vor cuprinde si codul de inregistrare fiscala

Documentele justificative care se evidentiaza in contabilitatea in partida simpla angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit si trebuie sa contina ca element principal si codul de inregistarea fiscala atunci cand este cazul, lucru care nu era prevazut pana acum in legislatie. In aceste conditii, documentele justificative vor trebui sa cuprinda din 1 martie urmatoarele elemente principale:

  • denumirea documentului;
  • denumirea/numele si prenumele si, dupa caz, sediul/adresa persoanei care intocmeste documentul;
  • numarul documentului si data intocmirii acestuia;
  • codul de inregistrare fiscala (cand este cazul);
  • mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul);
  • continutul operatiunii economico-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al efectuarii acesteia;
  • datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate; numele, prenumele si semnatura persoanei care a intocmit documentul, dupa caz;
  • alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.

Totodata, noile dispozitii stabilesc ca persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla nu vor intocmi situatii financiare anuale.

In acelasi timp, elementele patrimoniale se vor evidentia in contabilitate la valoarea de intrare, respectiv la cost de achizitie, de productie sau la pretul pietei, in baza documentelor justificative care atesta dobandirea acestora

Aceleasi reguli prevad ca operatiunile efectuate in valuta se vor evidentia in contabilitate in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar de la data efectuarii operatiunii, adica cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ultima zi bancara anterioara operatiunii, disponibil ca informatie la momentul efectuarii operatiunii (incasare, plata, emitere de documente). Sumele aferente operatiunilor in valuta se vor inregistra in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b) in lei, cu mentionarea in coloana de explicatii a valorii in valuta.

In legislatia in vigoare se mentioneaza ca evidenta contabila in partida simpla a operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

De asemenea, termenul legal de pastrare a documentelor justificative utilizate de persoanele care conduc contabilitatea in partida simpla se va reduce de la 10 la 5 ani, cu exceptia statelor de salarii care vor fi pastrate 50 de ani.

In ceea ce priveste arhivarea electronica a documentelor financiar-contabile, aceasta se va realiza cu respectarea conditiilor prevazute de Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3512/2008.