Browsing Category

Cum

Cum, Cum sa…,

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: “Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. “Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. “Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

“Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Cum, Cum sa…,

Cetatenii au dreptul sa primeasca despagubiri daca aparatele electrocasnice li se strica din cauza supratensiunilor retelei

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Clientii sunt indreptatiti sa primeasca despagubiri atunci cand electrocasnicele acestora se strica din cauza supratensiunilor accidentale, este precizat in Regulamentul de furnizare a energiei electrice, care a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014.

In acest sens, a fost lansat recent in dezbatere publica un proiect de procedura prin care ANRE stabileste in mod concret conditiile in care se vor putea acorda despagubirile.

“Prezenta procedura stabileste conditiile de acordare a despagubirilor pentru deteriorarea unor obiecte electrocasnice, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de retea, precum si etapele privind preluarea, inregistrarea, analizarea, stabilirea cuantumurilor si a modului de solutionare a cererilor de acordare a acestor despagubiri”, scrie in documentul mentionat.

Atentie! Compensarea in bani se va face pentru orice aparat electrocasnic alimentat cu energie electrica (la tensiuni de 230V/400V). Singurele exceptii vor fi lampile electrice si receptoarele electrotermice care nu contin componente electronice (de exemplu, radiatoarele, cuptoarele, plitele si becurile incandescente).

Clientii vor avea nevoie de documente justificative

In cazul stricarii aparatelor electrocasnice din cauza supratensiunilor accidentale, clientul va depune cererea de despagubire la furnizorul de energie electrica. Ulterior, daca se va stabili ca aceasta este indreptatita, va fi necesara si depunerea unor documente justificative.

Mai exact, lista documentelor justificative ce vor fi necesare include:

  • documentele de achizitie (factura, chitanta, bonul fiscal) sau o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda pretul si data cumpararii aparatului electrocasnic;
  • documentele aferente reparatiei electrocasnicelor deteriorate (factura, chitanta, bonul fiscal) sau atestarea faptului ca reparatia nu se poate face (din partea unei firme specializate in repararea aparatelor de acest fel);
  • o confirmare scrisa de la firma care a facut reparatia potrivit careia stricaciunile au fost cauzate de supratensiuni accidentale ale retelei electrice.

Dupa depunerea cererii de despagubire, in cel mult 30 de zile lucratoare, reprezentantii operatorului de retea si ai furnizorului vor face verificari acasa la client. Acestia vor decide daca pagubele au avut drept cauza supratensiunile si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii pentru acordarea despagubirilor:

  • deteriorarea electrocasnicelor sa aiba drept cauza supratensiunile accidentale din reteaua electrica a operatorului;
  • aparatele stricate sa fie omologate;
  • clientul sa aiba incheiat un contract de furnizare/distributie a energiei electrice;
  • clientul sa solicite in scris despagubirile in termenul legal.

“Contravaloarea despagubirii pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice este suportata de OR (operatorul de retea – n.r.) si este achitata de catre acesta CC (clientului casnic – n.r.), prin intermediul furnizorului sau, dupa caz, direct CC, daca in urma investigatiei efectuate de catre OR si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa OR”, scrie in proiectul amintit.

Important! Acordarea despagubirilor se va face doar in urma solicitarii scrise a clientului, de fiecare data cand acesta sufera pagube.

Etapele de urmat pentru obtinerea despagubirilor

Clientii vor avea la dispozitie zece zile lucratoare pentru a solicita in scris despagubiri. Termenul se va calcula incepand cu data la care s-a produs supratensiunea sau data la care clientii vor afla despre acest eveniment.

“In termen de maximum zece zile lucratoare de la data aparitiei supratensiunii accidentale, care a produs deteriorarea unor receptoare electrocasnice, sau de la data luarii la cunostinta asupra producerii evenimentului, CC trebuie sa transmita furnizorului de energie electrica/OR cu care are incheiat contractul de furnizare/distributie, in scris, prin orice mijloc de comunicare stabilit prin contract, o cerere pentru acordarea despagubirilor (…)”, prevede proiectul ANRE.

Solicitarea va trebui sa contina numele titularului contractului, adresa locului de consum, datele de contact, data supratensiunii/data luarii la cunostinta a producerii evenimentului, valoarea estimata a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice si modalitatea de acordare a despagubirilor.

Dupa inregistrarea cererii, operatorul de retea va programa — impreuna cu furnizorul si clientul — data verificarii la domiciliu. Apoi, in urma investigatiilor se va decide cu privire la acordarea despagubirilor, iar clientul va fi informat in acest sens.

Acesta va avea de ales intre primirea unei despagubiri calculate de operator (in functie de valoarea electrocasnicelor stricate si durata perioadei in care au fost folosite) sau, daca este cazul, plata reparatiilor deja suportate. Totodata, clientul va fi anuntat ca are la dispozitie 35 de zile pentru a depune la furnizor documentele justificative.

Plata se va face fie prin intermediul furnizorului, fie direct clientului, prin transfer bancar, prin mandat postal sau in numerar. De asemenea, va exista si varianta scaderii banilor datorati din urmatoarele facturi de curent.

Daca se va opta pentru plata reparatiilor, valoarea despagubirii acordate de operatorul de retea va fi egala cu valoarea reparatiei (asa cum reiese din documentele justificative depuse de client).

Nota: Cererile vor fi respinse daca clientii n-au un contract incheiat pentru furnizarea energiei electrice sau daca este depasit termenul de solicitare a despagubirilor.

Cum, Cum sa…,

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

“Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

“(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

“Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

“Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

“In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Cum, Cum sa…,

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita? Termen de 3 ani

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris

Totuși, să ținem seama de faptul că, în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare, iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile la termenul de 3 ani.

Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. 101 Cod Procedură Civilă; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare

Cum, Cum sa…,

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului “Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin “Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin “Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru “Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul “Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru “Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului “Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii — in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa — inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin “Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii — in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin “Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin “Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: “la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.