Browsing Category

Cum sa…

Cum, Cum sa…,

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: “Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. “Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. “Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

“Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Cum, Cum sa…,

Cetatenii au dreptul sa primeasca despagubiri daca aparatele electrocasnice li se strica din cauza supratensiunilor retelei

Clientii sunt indreptatiti sa primeasca despagubiri atunci cand electrocasnicele acestora se strica din cauza supratensiunilor accidentale, este precizat in Regulamentul de furnizare a energiei electrice, care a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014.

In acest sens, a fost lansat recent in dezbatere publica un proiect de procedura prin care ANRE stabileste in mod concret conditiile in care se vor putea acorda despagubirile.

“Prezenta procedura stabileste conditiile de acordare a despagubirilor pentru deteriorarea unor obiecte electrocasnice, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de retea, precum si etapele privind preluarea, inregistrarea, analizarea, stabilirea cuantumurilor si a modului de solutionare a cererilor de acordare a acestor despagubiri”, scrie in documentul mentionat.

Atentie! Compensarea in bani se va face pentru orice aparat electrocasnic alimentat cu energie electrica (la tensiuni de 230V/400V). Singurele exceptii vor fi lampile electrice si receptoarele electrotermice care nu contin componente electronice (de exemplu, radiatoarele, cuptoarele, plitele si becurile incandescente).

Clientii vor avea nevoie de documente justificative

In cazul stricarii aparatelor electrocasnice din cauza supratensiunilor accidentale, clientul va depune cererea de despagubire la furnizorul de energie electrica. Ulterior, daca se va stabili ca aceasta este indreptatita, va fi necesara si depunerea unor documente justificative.

Mai exact, lista documentelor justificative ce vor fi necesare include:

  • documentele de achizitie (factura, chitanta, bonul fiscal) sau o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda pretul si data cumpararii aparatului electrocasnic;
  • documentele aferente reparatiei electrocasnicelor deteriorate (factura, chitanta, bonul fiscal) sau atestarea faptului ca reparatia nu se poate face (din partea unei firme specializate in repararea aparatelor de acest fel);
  • o confirmare scrisa de la firma care a facut reparatia potrivit careia stricaciunile au fost cauzate de supratensiuni accidentale ale retelei electrice.

Dupa depunerea cererii de despagubire, in cel mult 30 de zile lucratoare, reprezentantii operatorului de retea si ai furnizorului vor face verificari acasa la client. Acestia vor decide daca pagubele au avut drept cauza supratensiunile si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii pentru acordarea despagubirilor:

  • deteriorarea electrocasnicelor sa aiba drept cauza supratensiunile accidentale din reteaua electrica a operatorului;
  • aparatele stricate sa fie omologate;
  • clientul sa aiba incheiat un contract de furnizare/distributie a energiei electrice;
  • clientul sa solicite in scris despagubirile in termenul legal.

“Contravaloarea despagubirii pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice este suportata de OR (operatorul de retea – n.r.) si este achitata de catre acesta CC (clientului casnic – n.r.), prin intermediul furnizorului sau, dupa caz, direct CC, daca in urma investigatiei efectuate de catre OR si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa OR”, scrie in proiectul amintit.

Important! Acordarea despagubirilor se va face doar in urma solicitarii scrise a clientului, de fiecare data cand acesta sufera pagube.

Etapele de urmat pentru obtinerea despagubirilor

Clientii vor avea la dispozitie zece zile lucratoare pentru a solicita in scris despagubiri. Termenul se va calcula incepand cu data la care s-a produs supratensiunea sau data la care clientii vor afla despre acest eveniment.

“In termen de maximum zece zile lucratoare de la data aparitiei supratensiunii accidentale, care a produs deteriorarea unor receptoare electrocasnice, sau de la data luarii la cunostinta asupra producerii evenimentului, CC trebuie sa transmita furnizorului de energie electrica/OR cu care are incheiat contractul de furnizare/distributie, in scris, prin orice mijloc de comunicare stabilit prin contract, o cerere pentru acordarea despagubirilor (…)”, prevede proiectul ANRE.

Solicitarea va trebui sa contina numele titularului contractului, adresa locului de consum, datele de contact, data supratensiunii/data luarii la cunostinta a producerii evenimentului, valoarea estimata a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice si modalitatea de acordare a despagubirilor.

Dupa inregistrarea cererii, operatorul de retea va programa — impreuna cu furnizorul si clientul — data verificarii la domiciliu. Apoi, in urma investigatiilor se va decide cu privire la acordarea despagubirilor, iar clientul va fi informat in acest sens.

Acesta va avea de ales intre primirea unei despagubiri calculate de operator (in functie de valoarea electrocasnicelor stricate si durata perioadei in care au fost folosite) sau, daca este cazul, plata reparatiilor deja suportate. Totodata, clientul va fi anuntat ca are la dispozitie 35 de zile pentru a depune la furnizor documentele justificative.

Plata se va face fie prin intermediul furnizorului, fie direct clientului, prin transfer bancar, prin mandat postal sau in numerar. De asemenea, va exista si varianta scaderii banilor datorati din urmatoarele facturi de curent.

Daca se va opta pentru plata reparatiilor, valoarea despagubirii acordate de operatorul de retea va fi egala cu valoarea reparatiei (asa cum reiese din documentele justificative depuse de client).

Nota: Cererile vor fi respinse daca clientii n-au un contract incheiat pentru furnizarea energiei electrice sau daca este depasit termenul de solicitare a despagubirilor.

Cum, Cum sa…,

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

“Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

“(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

“Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

“Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

“In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Cum, Cum sa…,

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita? Termen de 3 ani

Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris

Totuși, să ținem seama de faptul că, în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare, iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile la termenul de 3 ani.

Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. 101 Cod Procedură Civilă; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare

Cum, Cum sa…,

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului “Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin “Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin “Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru “Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul “Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru “Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului “Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii — in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa — inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin “Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii — in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin “Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin “Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: “la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.

Cum, Cum sa…,

Executat silit :Cei care mostenesc un credit sunt obligati sa il plateasca?

Mai exact, daca persoana decedata are un credit, mostenitorul preia imprumutul, insa il plateste doar in anumite conditii.

In acest sens, NCC contine cateva prevederi diferite de vechea legislatie.

Astfel, Noul Cod Civil stabileste ca mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

Cu alte cuvinte, daca o persoana mosteneste doar datorii, nu si bunuri, aceasta nu este obligata sa le plateasca din banii sai

Cum, Cum sa…,

Ordin de Protectie.Cum,cand,unde.Victimele violentei in familie pot cere instantei emiterea unui ordin de protectie

Prevederile referitoare la ordinul de protectie sunt incluse in Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Ordinul se obtine in instanta, prin procedura de urgenta, valabilitatea acestuia fiind de cel mult sase luni.Model

“Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe (…) masuri – obligatii sau interdictii”, prevede actul normativ.

Mai precis, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune (atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima);
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinerepentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Si, totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.

“Pe langa oricare dintre masurile dispuse (…), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii”, este precizat in Legea nr. 217/2003.

In caz de urgenta deosebita, ordinul de protectie poate fi obtinut in aceeasi zi

Victimele violentei in familie pot adresa cererea pentru emiterea ordinului de protectiejudecatoriei din raza teritoriala a domiciliului sau a resedintei.

Conform actului normativ citat, cererea poate fi introdusa de catre victima sau de catre reprezentantul legal al acesteia, fiind scutita de taxa judiciara de timbru. In aceasta situatie, solicitarile sunt judecate de urgenta si victimele pot sa beneficieze, la cerere, de asistenta sau reprezentare prin avocat.

“In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor”, stabileste Legea nr. 217/2003.

In cadrul judecatii, probele a caror administrare necesita o perioada lunga de timp nu sunt admise, iar pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore.

In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Acesta se comunica politiei si se pune in aplicare de indata.

“Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare”, se arata in actul mentionat.

Daca incalca masurile dispuse de instanta prin ordinul de protectie, agresorul risca sa fie pedepsit cu inchisoare de la o luna la un an.

Important! La expirarea ordinului de protectie, victima poate sa ceara emiterea unuia nou, daca exista indicii ca, in caz contrar, integritatea fizica/psihica ori libertatea ii vor fi puse in pericol.

MODEL

CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE

  1. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)
    Denumirea:
    Adresa:
    Telefon:
    Fax:
    E-mail:
    Persoana desemnată cu formularea cererii:
  2. Asistenţa juridică
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │Victima are un avocat? │ DA/NU │
    │În caz negativ, doreşte să i se acorde asistenţă juridică prin avocat?│ DA/NU │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

III. Date privind victima violenţei în familie
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Numele:                                │Prenumele:                            │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Sexul: F/M                             │                                      │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Act de identitate: CI/BI/Paşaport      │Serie       nr.                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│CNP                                    │                                      │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Adresa*1): Doreşte să rămână secretă? DA/NU                                   │
│Telefon*2): Doreşte ca numărul să rămână secret? DA/NU                        │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
———-
*1) Dacă victima declară că doreşte să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanţia că va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.

  1. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)
    ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
    │Numele: │Prenumele: │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Sexul F/M                              │                                      │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
    ├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
    │Adresa                                                                        │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Telefon                                                                       │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
  2. Relaţia dintre victima violenţei în familie şi persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie (pârât)
    1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamaţie etc. împotriva aceleiaşi persoane? DA/NU
    În caz afirmativ, se va indica numărul acestora.
    2. Ştiţi dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracţiune sau contravenţie? DA/NU
    În caz afirmativ, indicaţi, dacă ştiţi, instanţa la care se află dosarul şi numărul acestuia.
    3. Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?
    4. Situaţia familială – persoane care convieţuiesc în locuinţă
    ┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
    │ Numele şi prenumele │    Data naşterii    │   Gradul de rudenie    │
    ├───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤
    │                               │                     │                        │
    └───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘
  3. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecţie
    1. Relatarea faptelor şi locul desfăşurării lor
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ │
    │ │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. Ce alte acte de violenţă s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. A avut loc vreun act de violenţă în prezenţa minorilor?
    4. Există vreo situaţie de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luaţi fără drept de pârât?
    5. Pârâtul deţine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?
    6. Există martori la faptele descrise?
    7. Ce alte probe pot susţine declaraţiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

VII. Asistenţa medicală a victimei
1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU
2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.
VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecţie
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta│      │
│este titularul dreptului de proprietate;                               │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa familiei;│DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţă al pârâtului, dacă este posibil,   │      │
│doar asupra unei părţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul să nu  │      │
│vină în contact cu victima;                                            │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de victimă;                                                       │DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia;            │DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a         │      │
│persoanei protejate;                                                   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor     │      │
│locuri.                                                                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localităţi sau  │      │
│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează      │      │
│periodic;                                                              │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localităţi şi zone.         │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin             │      │
│corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;                        │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;          │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii     │      │
│copiilor, persoana către care se propune încredinţarea.                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│i) suportarea de către pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru    │      │
│locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai      │      │
│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii   │      │
│de a rămâne în locuinţa familială.                                     │DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară şi ce reprezintă?│      │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

  1. Alte măsuri
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
    │1. Victima are o activitate remunerată? │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se va indica, cu aproximaţie, suma pe care o primeşte│ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │2. Pârâtul are loc de muncă sau desfăşoară o activitate remunerată?    │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o │      │
    │primeşte, dacă se cunoaşte.                                            │      │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │3. Există alte surse de venituri ale familiei?                         │DA/NU │
    │În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaşte.    │      │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
  2. Alte precizări considerate ca relevante

Data
………………………..
Semnătura
………………………..
Domnului preşedinte al Judecătoriei……………………….

Cum, Cum sa…,

15 februarie 2015 : Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au trei saptamani pentru a face acest lucru. Termenul expira in 15 februarie

Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 79/2012) obliga societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma “societate comerciala” sa inlocuiasca aceasta sintagma cu termenul “societate”.

 

Aceasta prevedere a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, iar firmele au termen pana la15 februarie 2015 sa o puna in practica prin modificarea actului constitutiv. (Va reamintim ca noul Cod de procedura civila, deci inclusiv aceasta prevedere, ar fi trebuit sa intre in vigoare inca de la 1 septembrie 2012, insa data a fost amanata pana la 1 februarie 2013 si, ulterior, pana la 15 februarie 2013.)

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma “societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

Cum, Cum sa…,

Cand,Ce Valoare,Unde,In ce Conditii se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.

Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).

Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:

  • cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
  • cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.

Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.

Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.

Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).

Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare

Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.

De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.

“Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.

Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:

  • sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
  • sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:

  • copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
  • actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de data nasterii copilului;
  • dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
  • orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.

Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.

In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia

In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.

De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita “primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:

  • copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in cazul copilului cu handicap);
  • a murit copilul;
  • beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul local.

In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:

  • beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
  • beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
  • beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe o perioada mai lunga de 30 de zile;
  • copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
  • beneficiarul moare;
  • beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
  • se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
  • beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut de lege.

Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.

Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…,

Înstrăinarea bunului ce face obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare către o altă persoană

Antecontract vânzare-cumpărare precontract. Model

Acte necesare pentru încheierea unui antecontract (precontract) de vânzare-cumpărare:

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate (după caz: contract vânzare-cumparare, proces verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor);
  • extras de carte funciară pentru informare.

Modele

  • Antecontract Prima Casă;
  • Antecontract (promisiune) vânzare-cumpărare teren cu construcţie (casă);
  • Descarcă model antecontract vânzare-cumpărare.

Explicaţii

antecontract_precontractAntecontractul de vânzare-cumpărare îmbracă în practică atât form a juridică a unei (1) promisiuni unilaterale, cât şi a unei (2) promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.

(1) Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract unilateral prin care promitentul proprietar se obligă faţă de o altă persoană să îi vândă acesteia în viitor un anumit bun al său. Această persoană îşi rezervă dreptul să-şi exprime ulterior, în cadrul unui termen, consimţământul de a cumpăra bunul în cauză. Contractul poate fi transformat într-unul sinalagmatic prin obligarea beneficiarului promisiunii la plata unei sume de bani în contul dreptului său de opţiun

(2) Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă situaţia în care ambele părţi se obligă să încheie în viitor, în condiţiile stabilite de antecontract, contractul propriu-zis de vânzare-cumpărare. Principala deosebire faţă de promisiunea unilaterală este că în acest caz ambele părţi pot cere încheierea contractului.  Precontractului de vânzare-cumpărare îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ. (regulile aplicabile convenţiilor).

Domeniu de aplicare

  Acest tip de act asigură părţilor posibilitatea să realizeze operaţiunea juridică avută în vedere, după ce au negociat în prealabil şi au efectuat anumite analize ale situaţiei de fapt. Părţile beneficiază astfel de mijlocul juridic prin care să prefigureze sau să proiecteze condiţiile în care se va încheia viitorul contract de vânzare-cumpărare. Antecontractul de vânzare-cumpărare duce numai la naşterea unui drept de creanţă şi a unei obligaţii corelative pentru ambele părţi ale antecontractului, dar dreptul de proprietate asupra lucrului rămâne netransmis. Astfel, dacă promitentul vânzător vinde bunul unui terţ şi, drept urmare, îşi încalcă obligaţiile contractuale, promitentul cumpărător are doar un drept la daune-interese. Însă, el nu poate solicita chiar încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi transferul proprietăţii bunului (adică executarea în natură a obligaţiei de către promitentul vânzător). Totuşi, potrivit art. 5 alin. 2 al Titlului X (Circulaţia juridică a terenurilor) din Legea nr. 247/2005, atunci când bunul se află încă în patrimoniul promitentului vânzător, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă. Instanţa va putea pronunţa în acest caz o hotărâre care să substituie contractul. O excepţie de la această situaţie este atunci când părţile au prevăzut în precontract o clauză de dezicere în favoarea uneia sau a ambelor părţi. Această clauză trebuie formulată în sensul că poate să producă efecte fără intervenţia instanţei, astfel antecontractul poate fi rezolvit fără ca judecătorul să mai poată pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este forma de antecontract de vânzare-cumpărare cea mai des întâlnită în practică.

Caractere juridice. Forma

  Antecontractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros şi comutativ (părţile cunosc sau pot cunoaşte dinainte întinderea drepturilor şi obligaţiilor lor). Antecontractul este liber de formă, deci nu trebuie sa îmbrace forma ad validitatem. Aceasta pentru că precontractul are ca obiect obligaţia părţilor de a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare. Forma scrisă este necesară numai pentru probaţiunea actului juridic (ad probationem).
Obiectul oricărui precontract de vânzare-cumpărare îl constituie o obligaţie de a face şi nu de a da. Astfel, la momentul încheierii antecontractului, promitentul vânzător poate să nu deţină în proprietate bunul respectiv. El se obligă prin antecontract să-l procure până la momentul încheierii contractului propriu-zis. Dacă documentaţia cadastrală a fost întocmită, trebuie indicat în contract şi numărul cadastral.

Obiectul contractului

  În cazul unui antecontract care are ca obiect un imobil format din teren cu construcţie, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare este obligatorie conform legii. De altfel, orice act cu privire la drepturi reale poate fi înscris în Cartea Funciară doar dacă este încheiat în formă autentică ( vezi Legea nr. 7/1996). Prin urmare, chiar şi contractele de vânzare-cumpărare care au construcţii ca obiect exclusiv  trebuiesc încheiate în formă autentică ca să poată fi înscrise în Cartea Funciară. Totuşi, pentru antecontractul de vânzare-cumpărare este suficientă forma scrisă, nefiind necesară încheierea sa în formă autentică. In acest sens, jurisprudenţa şi doctrina au stabilit că un contract de vânzare-cumpărare nul al unui teren (încheiat fără respectarea formei autentice) poate dobândi, conform principiului conversiunii actelor juridice, valoarea de antecontract de vânzare-cumpărare.

Alte clauze

  Încheierea contractului de vânzare-cumpărare poate fi condiţionată şi de îndeplinirea altor obligaţii de către promitentul vânzător, cum sunt: obţinerea în intervalul de timp agreat de părţi a unor coeficienţi de urbanism mai buni decât cei aplicabili imobilului la momentul încheierii antecontractului (prin obţinerea unor planuri de urbanism zonal/planuri urbanistice de detaliu), decontaminarea terenului (conform legilor din domeniul protecţiei mediului); obligaţia de a obţine o dovadă că imobilul nu cade sub incidenţa protecţiei monumentelor; obligaţia de scoatere a terenului din circuitul agricol şi/sau de introducere în intravilanul localităţii etc.

Moneda şi cursul de schimb

  În practică, este uzuală folosirea EURO ca monedă de referinţă pentru exprimarea preţului. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă părţile sunt persoane fizice sau juridice rezidente (nefiind incidente excepţiile de la prevederile regulamentului valutar al BNR), plata preţului se face obligatoriu în RON şi trebuie să includă TVA. Părţile pot conveni ca şi curs de schimb EURO-RON atât pe cel practicat de Banca Naţională a României, cât şi orice alt curs la vânzare-cumpărare practicat de o bancă comercială autorizată pe teritoriul României.

Avansul si cheltuielile autentificării

  Plata unui avans  la încheierea precontractului de vânzare-cumpărare este facultativă. Includerea în contract a acestei obligaţii pentru promitentul cumpărător este însă uzuală în scopul dovedirii seriozităţii şi interesului real în achiziţionarea imobilului. Ambele părţi sau doar una dintre ele pot suporta cheltuielile legate de autentificarea precontractului, în proporţia convenită.

Documentaţia topografică şi cadastrală de specialitate

  Dacă această documentaţie lipseşte, este recomandat să introduceţi o clauză ce îl obligă pe promitentul vânzător să o întocmească pe propria cheltuială astfel încât această documentaţie să poată fi predată promitentului cumpărător la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Clauza penală

  La încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare este bine să includeţi o clauză penală pentru nerespectarea condiţiilor din antecontract. Modul de calcul şi cuantumul penalităţilor incluse în clauza penală pot fi stabilite liber de către părţi, prin acord comun.

Cum, Cum sa…,

Educatie Financiar-Bancara:Ce greseli trebuie sa evitam cand folosim cardul in vacanta de Craciun si Anul Nou

Inainte de a pleca in vancanta de iarna pentru a petrece sarbatorile de Craciun si Anul Nou, trebuie sa fim atenti si la aspectele financiare, pentru ca acestea sa nu ne strice buna dispozitie si sa ne bucuram de o calatorie perfecta.

Pentru ca acesta este sezonul cadourilor, prima grija se indreapta spre gasirea si plata acestora. Iar cum ofertele magazinelor online sunt tot mai numeroase si mai atractive, platim tot mai des cu cardul pe internet.

Cardul e indispensabil in perioadele de sarbatori petrecute in tara sau in strainatate, cel putin din 3 motive:

1. Avem acces oricand si de oriunde la banii din cont, fie platind cu cardul la POS-urile magazinelor sau online, fie retragand bani de la ATM-uri. Astfel, nu depindem de programul unitatilor bancare, care oricum sunt inchise sau au program scurt de sarbatori.

2. Banii din contul la care e atasat cardul sunt in siguranta: nu trebuie sa plecam in vacanta cu portofelul plin de bancnote, pe care riscam sa le pierdem sau sa ni se fure. Luam doar strictul necesar pentru platile marunte sau acolo unde nu se poate plati cu cardul.

3. Cand suntem in strainatate, scapam de problema schimbului valutar. Platind cu cardul in lei, operatiunea se realizeaza in moneda tarii in care ne aflam (euro, de exemplu, daca suntem intr-o tara din Europa), la cursul de schimb din ziua respectiva al bancii romanesti care a emis cardul sau la cursul MasterCard/Visa, apropiat de cel al BNR.

4. Putem efectua oricand si de oriunde plati online cu cardul, atat pentru cumparaturi in magazine cat si pentru diverse servicii, precum bilete de avion, rezervarea camerelor de hotel, bilete la spectacole, fara a fi nevoie sa ne deplasam pentru a plati cu numerar.

Cardul e in portofel, dar vom putea face plati cu el fara probleme?

Pentru a evita situatia neplacuta de a nu putea folosi cardul atunci cand suntem plecati in vacanta, trebuie sa evitam cateva greseli, sau mai degraba mici probleme pe care de regula suntem tentati sa le trecem cu vederea, dar care sunt atat de importante. Si anume trebuie sa verificam urmatoarele lucruri la cardul nostru:

1. Daca e valabil sau nu cumva expira tocmai in aceasta luna. E tare frustrant sa-ti apara mesajul ca nu poate fi realizata o tranzactie pentru ca nu mai este valabil cardul, desi ai bani in cont!

2. Daca avem suficienti bani in contul de card (daca mergem in strainatate, nu e necesar sa avem euro, dolari sau alte valute, intrucat putem plati fara probleme si cu un card in lei, schimbul valuar fiind efectuat automat);

3. Daca avem codul PIN memorat, nu scris sau salvat undeva. Fara codul PIN, cardul nu poate fi folosit. Iar cu codul PIN scris pe o hartie sau in agenda din poseta sau geanta pierduta sau furata, exista riscul sa pierdem si banii de pe card!

4. Daca ultimele 3 cifre de pe spatele cardului (CVV2/CVC2) sunt vizibile, acestea fiind necesare pentru plarile online;

5. Daca avem parola 3D Secure pentru plati pe internet, necesara, de asemenea, pentru platile online.

Nu trebuie sa facem plati online fara parola de securitate

Pentru a face cumparaturi online rapid si in siguranta, adica sa nu ne trezim ulterior ca am fost victima unor hakeri, trebuie sa ne inrolam cardul in serviciul 3D Secure (MasterCard Secure Cod sau Verified by Visa), care inseamna primirea unei parole de siguranta pentru platile online.

Inainte de a pleca in vacanta, contactati banca de la care aveti cardul pentru a va inrola in serviciul 3D Secure, iar daca sunteti deja inrolat, sa va asigurati ca stiti parola, astfel incat, in cazul in care va trebui sa faceti o plata online in vacanta, in tara sau in strainatate, sa nu aveti niciun fel de probleme.

Ganditi-va, de exemplu, ca veti avea nevoie, pe parcursul calatoriei, de un bilet de avion, de inchirierea unei masini sau de rezervarea unui hotel, pentru care plata cu cardul online ar putea fi, in unele situatii, singura optiune, pe care nu trebuie sa o ratati.

Trebuie sa evitam sa retragem bani de la bancomate

Daca avem nevoie de valuta cash pentru a plati in strainatate, putem sa retragem euro, dolari sau alte bancnote straine de la bancomatele din diverse tari, chiar daca avem un card in lei.

Atentie! Pentru aceasta operatiune, comisioanele sunt de minim 1% din suma retrasa.

Chiar si asa, s-ar putea sa ne simtim mai confortabil si in avantaj decat sa mergem la casele de schimb valutar.

Oricum, ca si in Romania, retragerea de numerar este mai costisitoare decat plata direct cu cardul, care este scutita de comision.

Nu uitati! Platile cu cardul la magazinele din strainatate sau pe internet sunt scutite de comision, la fel ca la magazinele din Romania.

Cum, Cum sa…,

De ce,Cum se Face ONG: Când Şi Cum Trebuie Schimbată Sau Modificată Denumirea?

“Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice denumirea, în condiţiile încadrării în prevederile art. 7 alin. (3), (31) şi alin. (33) – (35) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”

Citatul de mai sus provine din textul articolului II din Legea nr. 22/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 188 /2014, lege dată pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Actul normativ de bază a suferit o serie de alte modificări şi completări, anterior, iar dispoziţiile privind schimbarea denumirii care poate produce confuzii au făcut obiectul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale din care puteţi afla istoricul şi întreaga evoluţie a modificărilor legislative pe această temă.

Cert este că discutăm pe aceste ultime modificări, aduse prin Art. I din Legea nr. 22/2014, pe care le găsiţi reproduse în Caseta foto de mai jos, introduse în textele relevante ale articolului 7 din O.G. nr. 26/2000.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 22/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

ONG
Sursa foto: Lege5.ro

Aceeaşi lege mai prevede că neîndeplinirea obligaţiei de modificare a denumirii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială. Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul persoanelor juridice în cauză, la cererea oricărei persoane interesate.

Unele aspecte controversate, soluţionate de Curtea Constituţională

Din jurisprudenţa CCR este bine de reţinut câteva lucruri care elimină eventuale neclarităţi. Mai întâi, faptul că modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei şi punerea de acord a acestei denumiri cu dispoziţiile reglementării de bază se realizează cuautorizarea instanţei judecătoreşti. Judecătorul verifică legalitatea actelor depuse şi dispune, prin încheiere, înscrierea modificării referitoare la denumirea asociaţiei sau fundaţiei în registru.

Au existat, în acest sens, interpretări critice prin care s-a apreciat că ordonanţa ar desfiinţa hotărâri judecătoreşti, fiind astfel încălcată autoritatea de lucru judecat. Or, CCR a arătat că nu se desfiinţează hotărâri judecătoreşti, respectiv încheierile prin care se dispune înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru, şi nici nu se intervine asupra executării acestor hotărâri judecătoreşti.

Prin amendamentele pe această temă, în diverse etape de modificare a ordonanţei, principiul a rămas acelaşi, în sensul că asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite au obligaţia să îşi modifice denumirea, punând-o de acord cu noile dispoziţii, într-un anumit termen “de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială”.

Curtea a considerat că această normă nu echivalează cu o imixtiune a legislativului în activitatea puterii judecătoreşti, de vreme ce hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru înainte de intrarea în vigoare a legii criticate au fost, sunt şi vor fi executate până la dizolvarea sau lichidarea acestora, în condiţiile cap. IX – “Dizolvarea şi lichidarea” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Într-o astfel de situaţie în care se are în vedere modificarea – în ceea ce priveşte denumirea – a actului constitutiv sau a statutului asociaţiei sau fundaţiei, se vor pronunţa noi hotărâri judecătoreşti, cu un obiect diferit faţă de cele prin care s-a dispus înregistrarea în registru, şi anume încheieri prin care se dispune înscrierea în registru a modificărilor privind denumirea asociaţiei sau fundaţiei, fără ca legea criticată să reglementeze cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei respective.

Astfel, nu se stabilesc cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive, ci se are în vedere reglementarea unor cauze noi având ca obiect cererile prin care se solicită modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei, pentru a o pune de acord cu noile prevederi legale.

Am considerat util să aducem aceste aspecte în atenţie, în contextul în care recent CCR a dat Decizia nr. 470/2014 (publicată în Monitorul oficial nr. 839/2014) referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi ale art. II din Legea nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Deşi temeiul legal este diferit – dar interesant pentru cei interesaţi – CCR face trimitere la jurisprudenţa sa pe cazul general al amendamentelor la O.G. nr. 26/2000. Din această materie este interesant de văzut trimiterea la Decizia nr. 56/2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin această decizie, în vigoare începând cu 13 martie 2014 – data publicării în Monitorul Oficial nr. 179/2014 – au fost respinse obiecţiunile la actul normativ care avea să devină Legea nr. 22/2014, din care am citat în articolul de faţă

Cum, Cum sa…,

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Cum, Cum sa…,

Cum Se Interpreteaza Demisia:Un Drept sau O Obligatie.Cum,cand,unde?

Cum imi dau demisia
Cum imi dau demisia

Trebuie stiut, insa, faptul ca, din punct de vedere legal, demisia este un drept exclusiv al salariatului, care trebuie sa fie exercitat liber si neconditionat de nimeni.

Prin urmare, salariatul care este constrans sa demisioneze poate obtine in instanta anularea demisiei sale daca dovedeste ca aceasta nu a fost rezultatul liberei sale vointe si ca si-a dat consimtamantul ca urmare a unor acte de presiune efectuate de angajator asupra sa.

Vezi mai jos ce conditii trebuie sa indeplineasca demisia pentru a fi considerata legala.

Demisia – dreptul unilateral al salariatului

Potrivit Codului Muncii, demisia este un drept exclusiv al salariatilor, care rezulta deci din exprimarea libera a consimtamantului acestora, si nu ca urmare a constrangerilor angajatorului de natura sa afecteze (vicieze) liberul consimtamant al salariatilor.

Prin urmare, salariatii care au consimtit sa demisioneze ca urmare a constrangerilor angajatorului pot solicita in instanta anularea demisiei lor.

atentieAtentie: Nu orice influenta a angajatorului asupra demisiei salariatului poate fi considerata o constrangere a salariatului de a demisiona in sensul vicierii liberului sau consimtamant; in fond, demisia este, in cele mai multe din cazuri, influentata de comportamentul angajatorului, ea survenind, in mod firesc, ca urmare a nemultumirilor salariatului legate de locul sau de munca. Pentru a reusi anularea actului demisiei in fata instantei, salariatul trebuie sa dovedeasca ca i-a fost viciat (afectat) consimtamantul prin violenta (in sensul amenintarii salariatului cu un rau de natura patrimoniala ori fizica).

Conditiile unei demisii legale

Pentru a fi corecta si legala, demisia trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

  • sa fie formulata in scris si inregistrata la angajator – in cazul refuzului angajatorului de a o inregistra, notificarea de demisie poate fi transmisa prin posta/curier/executor judecatoresc sau se poate dovedi ca a fost inaintata spre inregistrare, prin orice mijloc de proba
  • sa se realizeze cu respectarea termenului de preaviz

Termenul de preaviz care trebuie acordat de salariat in cazul demisiei este cel prevazut in contractul de munca, fara ca acesta sa poata depasi, insa, termenul maxim prevazut de lege, si anume (i) 20 de zile lucratoare, pentru functiile de executie sau (ii) 45 de zile lucratoare, pentru functiile de conducere.

In mod exceptional, salariatul nu va fi obligat sa acorde preaviz: (1) atunci cand angajatorul renunta in mod expres la intregul termen de preaviz sau (2) atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul de munca (spre exemplu, obligatia de plata a salariului). Desigur, angajatorul poate renunta si doar partial la termenul de preaviz, caz in care, salariatul care demisioneaza va trebui sa respecte un termen de preaviz inainte de a parasi compania, insa un termen mai mic fata de cel stipulat in contract.

atentieAtentie: Preavizul la demisie nu poate fi niciodata mai mare de 20, respectiv 45 de zile lucratoare, nici macar daca salariatul si-ar da consimtamantul scris in acest sens.

Nu in ultimul rand, trebuie stiut faptul ca legea nu prevede un model standard care sa fie respectat pentru demisie; prin urmare, salariatul poate intocmi scrisoarea/notificarea de demisie in ce modalitate doreste, fara a trebui sa foloseasca vreo exprimare deosebita.

De asemenea, legea nu impune salariatului obligatia de a-si motiva demisia ori de a obtine o aprobare din partea angajatorului cu privire la demisie. Asadar, in niciun caz angajatorul nu se poate impotrivi demisiei salariatului, nici printr-un refuz de a o inregistra, nici printr-un refuz de a o aproba.

Cum, Cum sa…,

Orice persoana are posibilitatea de a verifica daca s-a votat sau nu in numele ei la alegerile prezidentiale

1. Mai intai, trebuie trimisa o solicitare catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in care sa intrebi daca pe listele electorale exista vreo semnatura in dreptul CNP-ului tau. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, institutia este obligata sa dea un raspuns in zecesau cel mult 30 de zile.

2. Apoi, daca raspunsul la solicitare este pozitiv, desi stii ca n-ai votat, urmatorul pas este sa faci o a doua solicitare. De data asta, solicitarea va fi pentru obtinerea unei copii dupa fila pe care apare semnatura ta. Odata ce obtii aceasta copie se poate face o plangere penala pentru fals in inscrisuri oficiale si frauda electorala.

Solicitarile pot fi trimise prin e-mail la una dintre adresele de pe pagina de contact a AEP

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Cum, Cum sa…,

Avocatul contribuabilului:Ce impozite si taxe platesti la stat, daca obtii venituri din chirii?

Conform ghidului ANAF, veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. Aceste venituri se stabilesc pe baza unui contract incheiat intre parti, in forma scrisa.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Astfel, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, au obligatia sa inregistreze contractul de inchiriere la organul fiscal, in termen de 15 zile de la data incheierii contractului intre parti, se arata in documentul citat. Odata cu inregistrarea contractului trebuie depus si formularul 220 “Declaratia privind venitul estimat/norma de venit”.

In cazul in care bunul inchiriat este detinut in comun, contractul se va inregistra de catre fiecare coproprietar la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. Documentele se vor prezenta in copie si original, urmand ca dupa verificarea realitatii datelor de catre functionarul public de la ghiseu, actele in original sa fie restituie contribuabilului.

In ghidul ANAF se mentioneaza ca documentele necesare pentru inregistrarea contractului de inchiriere sunt:

3 exemplare de contract de inchiriere (un original si doua copii);
dovada detinerii proprietatii (copie si original);
declaratie de venit estimat/norma de venit (formular 220 in doua exemplare);
act de identitate proprietarproprietari (copie si original).
Formularul 220 se depune in termen de 15 zile de la incheierea contractului de inchiriere

Potrivit ghidului oficial al Fiscului, contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare, sunt obligati sa depuna formularul 220 “Declaratie privind venitul estimat/norma de venit” in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.

In cazul contribuabililor pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si care au optat pentru determinarea venitului net in sistem real, acestia vor depune formularul 220 completat in mod corespunzator, se ara in documentul citat.

Daca persoanele fizice obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din mai multe surse, respectiv contracte de inchiriere, atunci acestea vor depune cate o declaratie estimativa pentru fiecare sursa. In situatia inchirierii bunurilor detinute in comun, fiecare coproprietar va completa si va depune cate o declaratie, corespunzator cotei care ii revine din proprietate.

Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…,

Avocat Coltuc :Despagubiri pentru deponentii CEC care nu mai pot dovedi data constituirii depozitului

Avocat Coltuc :Despagubiri pentru deponentii CEC care nu mai pot dovedi data constituirii depozitului

Ministerul Finantelor Publice propune, in dezbatere, un proiect de Ordonanta pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme.

Potrivit notei de fundamentare, ordonanta stabileste modalitatea de acordare a despagubirilor pentru persoanele fizice care nu pot prezenta documentele doveditoare care sa ateste data constituirii depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – SA, astfel incat si aceasta categorie de depunatori sa primesca despagubiri odata cu ceilalti, respectiv la data scadentei emisiunii de titluri de stat stabilita prin Hotararea Guvernului nr.392/2014, respectiv 3 septembrie 2014. Astfel, pentru persoanele fizice care nu pot prezenta documentele doveditoare care sa ateste data constituirii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – SA., calculul despagubirii se face de la data transferului la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. pana la data de 31 decembrie 2013.

In vederea despagubirii acestor deponenti, Ministerul Finantelor Publice va proceda la o emisiune de titluri de stat in limita unui plafon de 5.000.000 lei.

Emisiunea de titluri de stat va avea loc la data de 11 august 2014 cu scadenta in data de 3 septembrie 2014. Titlurile de stat sunt nenegociabile si nepurtatoare de dobanda.

Valoarea nominala individuala a fiecarui titlu de stat este egala cu valoarea individuala a despagubirii, calculata de B.R.D. Groupe Societe Generale SA, pe numele fiecaruia dintre deponenti.

In calculul despagubirilor nu vor fi incluse depunerile de sume efectuate la Banca Romana pentru Dezvoltare -B.R.D. – S.A.., ulterior datei transferului depozitelor de la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. la Banca Romana pentru Dezvoltare- B.R.D.- S.A.

1.     Valoarea totala a despagubirii este calculata de catre B.R.D. Groupe Soci6t6 Generale S.A. prin indexarea sumelor transferate de la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A, la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D.- SA, dupa cum urmeaza: din suma transferata la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D.- S.A., se va deduce dobanda legala bonificata de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A. pe perioada in care a fost acordata, valoarea rezultata se indexeaza cu indicii preturilor de consum comunicati de Institutul National de Statistica, ulterior deducandu-se dobanda legala bonificata de B.R.D. Groupe Societe Generale S.A.. pe perioada in care a fost acordata.

2.     La data scadentei emisiunii de titluri de stat, Ministerul Finantelor Publice va proceda la rascumpararea acestora, prin plata catre B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. a sumei reprezentand valoarea nominala totala a titlurilor de stat emise. Aceasta plata se va face in contul B.R.D. Groupe Societe Generale SA, iar banca evidentiaza incasarea intr-un cont destinat in mod special actiunii de despagubire, cont nepurtator de dobanda si de comisioane, din care se vor pune la dispozitia persoanelor fizice sumele aferente despagubirilor individuale.

3.     Pentru a intra in posesia sumelor reprezentand valoarea despagubirii, toti deponentii indreptatiti, mandatarii sau succesorii legali ai acestora se vor prezenta la orice unitate a B.R.D. Groupe Societe Generale SA, cu un act de identitate valabil, acte de stare civila, procura speciala autentificata pentru a face dovada mandatului, certificat de mostenitor si alte documente legale, dupa caz.

4. Sursele utilizate pentru rascumpararea ia scadenta a titlurilor de stat sunt asigurate de Ministerul Finantelor Publice in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare privind datoria publica.

5. In cazul in care in termen de 90 de zile de la data scadentei emisiunii de titluri de stat prevazuta la art.3^1 alin.1, deponentii respectivi fac dovada datei constituirii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A., B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. va calcula diferenta corespunzatoare despagubirii, acestia urmand a fi despagubiti prin emisiuni de titluri de stat, ale caror elemente tehnice se stabilesc la propunerea Ministerului Finantelor Publice si se aproba prin hotarare a Guvernului.”

Masurile propuse au in vedere necesitatea crearii cadrului legal necesar acordarii despagubirilor tuturor categoriilor de deponenti , astfel incat sa fie alocate resursele financiare pentru ca toti cei indreptatiti sa poata beneficia in mod echitabil si la aceeasi data de masurile cu caracter reparatoriu.

Cadrul legislativ actual

In baza prevederilor O.U.G. nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, cu modificarile si completarile ulterioare, deponentii C.E.C. Bank S.A. au beneficiat la data de 30 octombrie 2008 de acordarea efectiva a despagubirilor calculate prin efectuarea indexarii sumelor existente in conturile active pana la data de 31 iulie 2007.

Prin Legea nr.232/2008 de aprobare a O.U.G. nr.156/2007, a fost aprobata acordarea de despagubiri banesti si persoanelor fizice „care dupa 22 decembrie 1989 si-au transferat depunerile existente la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A. cu acelasi scop”.

Legea nr. 9/2014 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite ia Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme, reglementeaza acordarea despagubirii pentru deponentii care si-au transferat depozitele de la C.E.C. S.A. la B.R.D. S.A.. Astfel, calculul despagubirilor se efectueaza in functie de data depunerii la CEC SA a sumelor individuale, respectiv inainte de 1 ianuarie 1990, sau dupa aceasta data.

Prin Hotararea Guvernului nr.392/2014 s-au aprobat elementele tehnice si modalitatea de stabilire a despagubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme precum si pentru punerea in executare a hotararilor judecatoresti.

Din verificarea de catre B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. a dosarelor depuse s-a constat ca un numar de 96 de solicitanti de despagubiri nu pot face dovada datei efectuarii depozitului la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. astfel ca acestia nu ar putea fi despagubiti in conditiile prevederilor Legii nr. 9/2014 si ale Hotararii Guvernului nr.392/2014, care statueaza doua modalitati de calcul, in functie de data depunerii de sume la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A..

Ordonanta pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. in vederea achizitionarii de autoturisme stabileste modalitatea de acordare a despagubirilor pentru persoanele fizice care dupa 22 decembrie 1989 si-au transferat depozitele la Banca Romana pentru Dezvoltare – B.R.D. – S.A., si nu pot prezenta documentele doveditoare, care sa ateste data constituirii depozitul la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. S.A.

Cum, Cum sa…,

“Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

“Recuperarea prejudiciilor cauzate prin taieri ilegale de arbori.Unde si cum ma judec?”

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 445 din 18 iunie 2014 a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 3 din 12 mai 2014 (Decizia nr. 3/2014) privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000), raportat la dispoziţiile art. 254 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 188/1999), şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006).

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău se arată că nu există un punct de vedere unitar în practica judiciară cu referire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, raportat la dispoziţiile art. 254 din Codul muncii, art. 84 lit. a), art. 85 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, în privinţa competenţei materiale de soluţionare şi a admisibilităţii acţiunilor formulate de autoritatea publică în domeniul silviculturii pentru recuperarea de la personalul cu atribuţii de pază a fondului forestier a contravalorii pagubelor produse prin tăieri ilegale de arbori.

2. Optica jurisprudenţială

a) Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecată au considerat că judecarea acestor cereri este de competenţa instanţelor de jurisdicţia muncii, potrivit dispoziţiilor titlului XII “Jurisdicţia muncii” din Codul muncii, şi că acţiunile sunt admisibile, examinând pe fond cauzele cu care au fost învestite.

În acest sens, instanţele au reţinut că, potrivit art. 48 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi gravitatea faptei săvârşite.

Au reţinut aceste instanţe că răspunderea patrimonială a salariaţilor pentru pagubele produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, reglementată de art. 254 alin. (1) din Codul muncii, este, în fond, o răspundere civilă contractuală.

Prin urmare, s-a apreciat că dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 se interpretează ca făcând trimitere la răspunderea patrimonială reglementată de Codul muncii, având în vedere că, prin semnarea unui contract individual de muncă, între părţi s-a născut un raport juridic de dreptul muncii.
Totodată s-a reţinut că, potrivit art. 58 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic se împarte în două categorii, respectiv funcţionarii publici, numiţi în funcţie printr-un act administrativ, şi personalul contractual, care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat în condiţiile art. 10 din Codul muncii.

Conform dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999, în măsura în care ordonanţa de urgenţă nu dispune altfel, şi în sensul că dispoziţiile respective vizează alte aspecte decât cele care privesc răspunderea patrimonială în cazul căreia sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, act normativ ce reglementează modalităţile de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora

S-a reţinut că angajarea răspunderii patrimoniale a personalului silvic contractual cu atribuţii de pază a pădurilor nu se poate realiza prin emiterea ordinului sau dispoziţiei de imputare, în condiţiile art. 84-85 din Legea nr. 188/1999, întrucât aceste persoane nu se află într-un raport de serviciu cu autoritatea silvică, născut şi exercitat în baza actului administrativ de numire, ci îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă. În acest sens, au fost avute în vedere şi prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că a treia orientare jurisprudenţială este în litera şi în spiritul legii.

4. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursurilor, pronunţând următoarea soluţie:
”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispoziţiile art. 254 şi art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările ulterioare, acţiunile în răspundere patrimonială formulate împotriva personalului silvic cu atribuţii de pază a pădurilor pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, în condiţiile art. 1 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, sunt de competenţa materială a instanţelor de conflicte de muncă”.

Cum, Cum sa…,

“Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

“Cum se obTine ORDIN DE PROTECTIE violenta in familie şi ce riscă cei care-l încalcă?”

    Ce este ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie este o hotărâre judecătorească emisă în procedură de urgenţă prin care sunt luate măsuri imediate şi necesare în scopul de a proteja integritatea fizică şi psihică a victimei violenţei în familie.

Ce măsuri de protecţie se pot lua printr-un ordin de protecţie?

Potrivit art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse (mai sus arătate), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

Care este durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie?

Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de către judecător, fără a putea depăşi şase luni de la data emiterii ordinului.

Reţinem că, dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de şase luni de la data emiterii ordinului.

La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol.

Cum se procedează pentru obţinerea unui ordin de protecţie?

Victima (personal) sau un reprezentant legal al acesteia poate formula şi depune la instanţa competentă cererea pentru emiterea ordinului de protecţie.

Reţinem că, potrivit art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea poate să  fe introdusă în numele victimei şi de:

a) procuror;

b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;

c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.

În cazurile prevăzute la art. 25 alin. 3 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, victima poate renunţa, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie.

Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa la Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, cererea respectivă fiind scutită de taxa judiciară de timbru.

În ceea ce priveşte instanţa competentă, cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.

Care este procedura de judecată în cazul emiterii  unui ordin de protecţie?

Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.

Instanţa are obligativitatea citării părţilor, iar aceasta se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.

Reţinem că, la cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat. În schimb, asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.

Legiuitorul permite ca, în caz de urgenţă deosebită, instanţa să emită ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.

Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.

Aşa cum deja am arătat în rândurile anterioare, judecata se face de urgenţă şi cu precădere şi nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

Dacă odată cu soluţionarea cererii instanţa constată existenţa uneia dintre situaţiile care necesită instituirea unei măsuri de protecţie specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuţii privind protecţia copilului.

În ceea ce priveşte pronunţarea (hotărârea ce se pronunţă în cauza respectivă), reţinem că aceasta se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului de protecţie se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit legii, ordinul de protecţie este executoriu, iar la cererea victimei sau din oficiu, atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

Hotărârea prin care s-a dispus ordinul de protecţie poate fi atacată cu o cale de atac?

Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusă numai recursului, în termen de trei zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanţa de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni, al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

În ceea ce priveşte judecarea recursului, acesta se judecă cu citarea părţilor, iar participarea procurorului este obligatorie.

Cum se pune în executare ordinul de protecţie?

Ordinul de protecţie se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificarile ulterioare, se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliţiei.

Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexă a acesteia, cu consimţământul persoanei protejate sau, în lipsă, cu cel al altui membru al familiei.

Reţinem că organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.

Ce riscă persoana împotriva căreia s-a solicitat ordinul de protecţie dacă nu respectă hotărârea judecătorească?

Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu modificările ulterioare, şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Legiuitorul arată că împăcarea înlătură răspunderea penală.

Poate fi solicitată revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse?

Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.

Reţinem că revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;

b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;

c) dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de revocare, aceasta are loc cu citarea părţilor şi a unităţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cărui revocare se solicită, iar  participarea procurorului este obligatorie.