Browsing Category

Cum sa…

Cum, Cum sa…,

Cum primesc Diurna.Diurna pentru Deplasare in interes de serviciu

Salariatii care se deplaseaza in interes de serviciu au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, conform Codului muncii. Aceasta indemnizatie de delegare, denumita si diurna, se acorda pe zi calendaristica atat pentru deplasarile in interiorul tarii, cat si pentru cele in strainatate, intr-un cuantum stabilit expres de lege. Afla din materialul de mai jos care sunt conditiile de acordare a diurnei, daca este sau nu supusa impozitului pe venit, precum si in baza a ce documente contabile se va realiza decontarea ei.

Diurna este un drept legal al oricarui salariat angajat in baza unui contract de munca, dupa cum se arata si in Codul Muncii: “Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil”.

Acelasi act normativ stabileste ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. “Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia”, se mentioneaza in legislatia muncii.

In cazul societatilor comerciale, drepturile banesti pe perioada delegarii si detasarii se acorda in conditiile prevazute in contractele colective sau individuale de munca.

In cazul in care societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca, atunci stabilirea diurnei si a celorlalte conditii pe perioada deplasarii se poate face printr-un act aditional la contractul individual de munca.

Diurna se acorda atat in tara, cat si in strainatate

Conform normelor autohtone, diurna se acorda pe zi calendaristica.

In interiorul tarii, diurna este stabilita la nivelul legal acordat institutiilor publice, indexata cu 2.5, si se va acorda in cazul in care delegarea se realizeaza intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, se arata in HG nr. 1860/2006. Indemnizatia se va acorda salariatului indiferent de functia pe care acesta o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.

Numarul zilelor calendaristice in care persoana se afla in delegare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 de ore cat o zi de delegare.

Pentru delegarea cu o durata de o singura zi, precum si pentru ultima zi, in cazul delegarii de mai multe zile, indemnizatia se acorda numai daca durata delegarii este de cel putin 12 ore. Nivelul stabilit pentru institutiile publice este, incepand din 27 ianuarie 2015, de  de 17 lei/zi.

In ceea ce priveste diurna externa, aceasta este reglementata de HG nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. Diurna este stabilita la nivelul legal al diurnei stabilit pentru fiecare tara in parte indexat cu 2.5.

Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, de si pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei.

In cazul calatoriilor cu trenul sau masina, se va lua in considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.

In schimb, pentru fractiunile de timp care nu insumeaza 24 de ore, diurna se acorda astfel: 50% pana la 12 ore si 100% pentru perioada care depaseste 12 ore.

Diurna acordata pentru deplasarile in strainatate acopera inclusiv costul transportului in interiorul localitatii.

Atentie! Potrivit normelor legale, nu se vor acorda tichete de masa pentru perioada in care salariatul se afla in delegare/detasare si primeste indemnizatie zilnica de delegare (diurna).  Acesta prevedere este cuprinsa de HG nr. 5/1999, care aproba normele de aplicare a Legii tichetelor de masa. “Nu se considera zile lucrate perioadele in care salariatii sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si primesc indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau de detasare”, se precizeaza in actul normativ citat.

Cum se realizeaza decontarea banilor primiti ca diurna?

Persoana trimisa in delegare sau detasare are dreptul sa primeasca, in conditiile legii, un avans in numerar, stabilit in raport cu numarul zilelor de deplasare, dar nu mai mult decat totalul cheltuielilor de delegare sau de detasare pentru 30 de zile calendaristice, prevederea fiind cuprinsa de HG 1860/2006. De asemenea, si sumele in valuta cuvenite personalului trimis in strainatate se acorda sub forma de avans, asa cum se arata in HG 518/1995.

Totusi, prin exceptie, in practica, pot exista situatii in care compania poate sa acorde diurna si dupa delegarea sau detasarea persoanelor.

Acordarea avansului in lei si justificarea acestuia se fac in conditiile prevazute de reglementarile legale privind operatiunile de incasari si plati in numerar prin casierie. Astfel, inainte de deplasare, compartimentul financiar-contabil va intocmi, in doua exemplare, pentru persoana trimisa in delegare/detasare, o Dispozitie de plata (incasare), potrivit Ordinului Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Mai departe, salariatul care va efectua deplasarea, pentru fiecare deplasare si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale cu plata in numerar, va intocmi un exemplar de document numit Ordin de deplasare, puncteaza Dana Gurbanescu. In plus, persoana trimisa in delegare sau detasare este obligata sa obtina, pe acest ordin, de la unitatea la care se deplaseaza, viza si stampila conducatorului unitatii sau inlocuitorului acestuia, indicand data si ora sosirii si a plecarii.

In cazul avansului acordat in valuta, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente si se aproba de catre conducatorii unitatilor trimitatoare.

Asadar, documentul financiar-contabil utilizat pentru decontarea banilor primiti de persoana trimisa in delegare sau detasare in strainatate, altele decat drepturile de diurna, va fiDecontul de cheltuieli (pentru deplasari externe).

Diurna este supusa sau nu impozitului pe venit?

“Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si (….) indemnizatiei si oricarei alte sume de aceeasi natura, primite de salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice. Aceste prevederi se aplica si in cazul salariatilor reprezentantelor din Romania ale persoanelor juridice straine”, se mentioneaza in Codul fiscal.

Astfel, potrivit reglementarilor, indemnizatia pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, a carei valoare depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariatii din institutiile publice se supune impozitului pe salarii si se include in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii,indiferent de entitatea platitoare (platitor de impozit pe profit, platitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoana fizica autorizata, intreprindere individuala, organizatie neguvernamentala).

Practic, daca se depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, atunci diferenta este considerata venit asimilat salariilor/avantaj in natura si se impoziteaza ca atare, atat cu impozit pe venit in cota de 16%, cat si cu contributii sociale obligatorii, angajat si angajator.

Incepand din 27 ianuarie, valoarea diurnei pentru personalul bugetar a crescut cu 4 lei, ajungand la 17 lei/zi, astfel ca un salariat angajat in mediu privat poate primi, o diurna neimpozabila pentru o delegatie in tara in suma de 17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi.

Incepand de la 1 iunie 2013, regula care nu a mai fost modificata de atunci, fiind valabila, deci, si in 2015, pentru diurna se aplica regula generala de deductibilitate, astfel incat angajatorii pot stabili ca diurna orice suma de bani, aceasta fiind deductibila integral la calculul profitului impozabil.

Cum, Cum sa…,

Cetatenii au dreptul sa primeasca despagubiri daca aparatele electrocasnice li se strica din cauza supratensiunilor retelei

Clientii sunt indreptatiti sa primeasca despagubiri atunci cand electrocasnicele acestora se strica din cauza supratensiunilor accidentale, este precizat in Regulamentul de furnizare a energiei electrice, care a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2014.

In acest sens, a fost lansat recent in dezbatere publica un proiect de procedura prin care ANRE stabileste in mod concret conditiile in care se vor putea acorda despagubirile.

“Prezenta procedura stabileste conditiile de acordare a despagubirilor pentru deteriorarea unor obiecte electrocasnice, ca efect al unor supratensiuni accidentale produse din culpa operatorului de retea, precum si etapele privind preluarea, inregistrarea, analizarea, stabilirea cuantumurilor si a modului de solutionare a cererilor de acordare a acestor despagubiri”, scrie in documentul mentionat.

Atentie! Compensarea in bani se va face pentru orice aparat electrocasnic alimentat cu energie electrica (la tensiuni de 230V/400V). Singurele exceptii vor fi lampile electrice si receptoarele electrotermice care nu contin componente electronice (de exemplu, radiatoarele, cuptoarele, plitele si becurile incandescente).

Clientii vor avea nevoie de documente justificative

In cazul stricarii aparatelor electrocasnice din cauza supratensiunilor accidentale, clientul va depune cererea de despagubire la furnizorul de energie electrica. Ulterior, daca se va stabili ca aceasta este indreptatita, va fi necesara si depunerea unor documente justificative.

Mai exact, lista documentelor justificative ce vor fi necesare include:

  • documentele de achizitie (factura, chitanta, bonul fiscal) sau o declaratie pe propria raspundere care sa cuprinda pretul si data cumpararii aparatului electrocasnic;
  • documentele aferente reparatiei electrocasnicelor deteriorate (factura, chitanta, bonul fiscal) sau atestarea faptului ca reparatia nu se poate face (din partea unei firme specializate in repararea aparatelor de acest fel);
  • o confirmare scrisa de la firma care a facut reparatia potrivit careia stricaciunile au fost cauzate de supratensiuni accidentale ale retelei electrice.

Dupa depunerea cererii de despagubire, in cel mult 30 de zile lucratoare, reprezentantii operatorului de retea si ai furnizorului vor face verificari acasa la client. Acestia vor decide daca pagubele au avut drept cauza supratensiunile si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii pentru acordarea despagubirilor:

  • deteriorarea electrocasnicelor sa aiba drept cauza supratensiunile accidentale din reteaua electrica a operatorului;
  • aparatele stricate sa fie omologate;
  • clientul sa aiba incheiat un contract de furnizare/distributie a energiei electrice;
  • clientul sa solicite in scris despagubirile in termenul legal.

“Contravaloarea despagubirii pentru deteriorarea receptoarelor electrocasnice este suportata de OR (operatorul de retea – n.r.) si este achitata de catre acesta CC (clientului casnic – n.r.), prin intermediul furnizorului sau, dupa caz, direct CC, daca in urma investigatiei efectuate de catre OR si furnizor se constata existenta prejudiciului si culpa OR”, scrie in proiectul amintit.

Important! Acordarea despagubirilor se va face doar in urma solicitarii scrise a clientului, de fiecare data cand acesta sufera pagube.

Etapele de urmat pentru obtinerea despagubirilor

Clientii vor avea la dispozitie zece zile lucratoare pentru a solicita in scris despagubiri. Termenul se va calcula incepand cu data la care s-a produs supratensiunea sau data la care clientii vor afla despre acest eveniment.

“In termen de maximum zece zile lucratoare de la data aparitiei supratensiunii accidentale, care a produs deteriorarea unor receptoare electrocasnice, sau de la data luarii la cunostinta asupra producerii evenimentului, CC trebuie sa transmita furnizorului de energie electrica/OR cu care are incheiat contractul de furnizare/distributie, in scris, prin orice mijloc de comunicare stabilit prin contract, o cerere pentru acordarea despagubirilor (…)”, prevede proiectul ANRE.

Solicitarea va trebui sa contina numele titularului contractului, adresa locului de consum, datele de contact, data supratensiunii/data luarii la cunostinta a producerii evenimentului, valoarea estimata a prejudiciului provocat prin deteriorarea receptoarelor electrocasnice si modalitatea de acordare a despagubirilor.

Dupa inregistrarea cererii, operatorul de retea va programa — impreuna cu furnizorul si clientul — data verificarii la domiciliu. Apoi, in urma investigatiilor se va decide cu privire la acordarea despagubirilor, iar clientul va fi informat in acest sens.

Acesta va avea de ales intre primirea unei despagubiri calculate de operator (in functie de valoarea electrocasnicelor stricate si durata perioadei in care au fost folosite) sau, daca este cazul, plata reparatiilor deja suportate. Totodata, clientul va fi anuntat ca are la dispozitie 35 de zile pentru a depune la furnizor documentele justificative.

Plata se va face fie prin intermediul furnizorului, fie direct clientului, prin transfer bancar, prin mandat postal sau in numerar. De asemenea, va exista si varianta scaderii banilor datorati din urmatoarele facturi de curent.

Daca se va opta pentru plata reparatiilor, valoarea despagubirii acordate de operatorul de retea va fi egala cu valoarea reparatiei (asa cum reiese din documentele justificative depuse de client).

Nota: Cererile vor fi respinse daca clientii n-au un contract incheiat pentru furnizarea energiei electrice sau daca este depasit termenul de solicitare a despagubirilor.

Cum, Cum sa…,

Noi reguli:La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Maine, actul normativ va suferi unele modificari, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 154/2015, care a fost publicata inMonitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie. In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor lariscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

“Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Atentie! Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila. Si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform prevederilor aplicabile de maine, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Dispozitiile actuale nu fac nicio referire la durata schimbarilor condiitiilor sau a programului.

“(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post. De asemenea, tinandu-se cont de recomandarea medicului si cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Atentie! Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

  • inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);
  • dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Important! Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.

Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus

Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

“Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu oreducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

“Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.

Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Atentie! Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii

Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lorpot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

“In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

Important! In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.

Cum, Cum sa…,

Cum se prescriu datoriile intr-o eventuala executare silita? Termen de 3 ani

Trebuie să avem în vedere că termenul general este de 3 ani de zile, mai exact dacă banca nu începe procedura de recuperare a sumelor de bani în termen de 3 ani de zile de la ultima plată efectuată, atunci creditul cel cu executare succesivă este prescris

Totuși, să ținem seama de faptul că, în raport de legislația bancară, dacă în contractul de credit nu este stipulat termenul la care banca poate declara scadența anticipată, atunci el este de 60 de zile de la ultima plată, însemnând că dreptul băncii de a cere executarea silită se naște fie conform contractului, fie la 60 de zile de la plata ultimei rate lunare, iar în acest caz termenul de prescripție se va calcula cu adăugarea celor 60 de zile la termenul de 3 ani.

Momentul în care se sfârşeşte termenul de prescripţie se determină potrivit regulilor de calcul al termenelor procedurale prevăzute de art. 101 Cod Procedură Civilă; astfel, termenele pe zile se calculează pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început să curgă, nici ziua când s-a sfârşit termenul; termenele pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare; termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se va socoti împlinit în ziua cea din urmă a lunii; termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare

Cum, Cum sa…,

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului “Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin “Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin “Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru “Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul “Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru “Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului “Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii — in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa — inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin “Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii — in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin “Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin “Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: “la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.

Cum, Cum sa…,

Executat silit :Cei care mostenesc un credit sunt obligati sa il plateasca?

Mai exact, daca persoana decedata are un credit, mostenitorul preia imprumutul, insa il plateste doar in anumite conditii.

In acest sens, NCC contine cateva prevederi diferite de vechea legislatie.

Astfel, Noul Cod Civil stabileste ca mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.

Cu alte cuvinte, daca o persoana mosteneste doar datorii, nu si bunuri, aceasta nu este obligata sa le plateasca din banii sai

Cum, Cum sa…,

Ordin de Protectie.Cum,cand,unde.Victimele violentei in familie pot cere instantei emiterea unui ordin de protectie

Prevederile referitoare la ordinul de protectie sunt incluse in Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie. Ordinul se obtine in instanta, prin procedura de urgenta, valabilitatea acestuia fiind de cel mult sase luni.Model

“Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe (…) masuri – obligatii sau interdictii”, prevede actul normativ.

Mai precis, prin ordinul de protectie se pot dispune urmatoarele masuri:

  • evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
  • reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
  • limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune (atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima);
  • obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
  • interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
  • interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
  • obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
  • incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Instanta poate obliga agresorul sa suporte cheltuielile de chirie si/sau intretinerepentru locuinta temporara in care victima, copiii minori sau alti membri ai familiei locuiesc sau vor locui. Si, totodata, agresorul poate fi obligat sa urmeze consiliere psihologica si psihoterapie.

“Pe langa oricare dintre masurile dispuse (…), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii”, este precizat in Legea nr. 217/2003.

In caz de urgenta deosebita, ordinul de protectie poate fi obtinut in aceeasi zi

Victimele violentei in familie pot adresa cererea pentru emiterea ordinului de protectiejudecatoriei din raza teritoriala a domiciliului sau a resedintei.

Conform actului normativ citat, cererea poate fi introdusa de catre victima sau de catre reprezentantul legal al acesteia, fiind scutita de taxa judiciara de timbru. In aceasta situatie, solicitarile sunt judecate de urgenta si victimele pot sa beneficieze, la cerere, de asistenta sau reprezentare prin avocat.

“In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor”, stabileste Legea nr. 217/2003.

In cadrul judecatii, probele a caror administrare necesita o perioada lunga de timp nu sunt admise, iar pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore.

In caz ca judecatorul nu stabileste o perioada de valabilitate mai mica, ordinul de protectie se aplica pentru cel mult sase luni de la data emiterii sale. Acesta se comunica politiei si se pune in aplicare de indata.

“Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei. Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare”, se arata in actul mentionat.

Daca incalca masurile dispuse de instanta prin ordinul de protectie, agresorul risca sa fie pedepsit cu inchisoare de la o luna la un an.

Important! La expirarea ordinului de protectie, victima poate sa ceara emiterea unuia nou, daca exista indicii ca, in caz contrar, integritatea fizica/psihica ori libertatea ii vor fi puse in pericol.

MODEL

CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE

  1. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)
    Denumirea:
    Adresa:
    Telefon:
    Fax:
    E-mail:
    Persoana desemnată cu formularea cererii:
  2. Asistenţa juridică
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
    │Victima are un avocat? │ DA/NU │
    │În caz negativ, doreşte să i se acorde asistenţă juridică prin avocat?│ DA/NU │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘

III. Date privind victima violenţei în familie
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│Numele:                                │Prenumele:                            │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Sexul: F/M                             │                                      │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Act de identitate: CI/BI/Paşaport      │Serie       nr.                       │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│CNP                                    │                                      │
├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
│Adresa*1): Doreşte să rămână secretă? DA/NU                                   │
│Telefon*2): Doreşte ca numărul să rămână secret? DA/NU                        │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
———-
*1) Dacă victima declară că doreşte să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.
*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanţia că va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedură.

  1. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)
    ┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
    │Numele: │Prenumele: │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Locul şi data naşterii                 │Cetăţenia                             │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Sexul F/M                              │                                      │
    ├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
    │Prenumele tatălui                      │Prenumele mamei                       │
    ├───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤
    │Adresa                                                                        │
    ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
    │Telefon                                                                       │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
  2. Relaţia dintre victima violenţei în familie şi persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie (pârât)
    1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamaţie etc. împotriva aceleiaşi persoane? DA/NU
    În caz afirmativ, se va indica numărul acestora.
    2. Ştiţi dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracţiune sau contravenţie? DA/NU
    În caz afirmativ, indicaţi, dacă ştiţi, instanţa la care se află dosarul şi numărul acestuia.
    3. Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?
    4. Situaţia familială – persoane care convieţuiesc în locuinţă
    ┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────┐
    │ Numele şi prenumele │    Data naşterii    │   Gradul de rudenie    │
    ├───────────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────┤
    │                               │                     │                        │
    └───────────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────┘
  3. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecţie
    1. Relatarea faptelor şi locul desfăşurării lor
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │ │
    │ │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    2. Ce alte acte de violenţă s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?
    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    │                                                                              │
    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
    3. A avut loc vreun act de violenţă în prezenţa minorilor?
    4. Există vreo situaţie de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luaţi fără drept de pârât?
    5. Pârâtul deţine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?
    6. Există martori la faptele descrise?
    7. Ce alte probe pot susţine declaraţiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

VII. Asistenţa medicală a victimei
1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU
2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.
VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecţie
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
│a) evacuarea temporară a pârâtului din locuinţă, indiferent dacă acesta│      │
│este titularul dreptului de proprietate;                               │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa familiei;│DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţă al pârâtului, dacă este posibil,   │      │
│doar asupra unei părţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul să nu  │      │
│vină în contact cu victima;                                            │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de victimă;                                                       │DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia;            │DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate │      │
│faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a         │      │
│persoanei protejate;                                                   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor     │      │
│locuri.                                                                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localităţi sau  │      │
│zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează      │      │
│periodic;                                                              │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localităţi şi zone.         │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin             │      │
│corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;                        │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;          │DA/NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora;   │DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii     │      │
│copiilor, persoana către care se propune încredinţarea.                │      │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
│i) suportarea de către pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru    │      │
│locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri ai      │      │
│familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii   │      │
│de a rămâne în locuinţa familială.                                     │DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma considerată necesară şi ce reprezintă?│      │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘

  1. Alte măsuri
    ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┐
    │1. Victima are o activitate remunerată? │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se va indica, cu aproximaţie, suma pe care o primeşte│ │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │2. Pârâtul are loc de muncă sau desfăşoară o activitate remunerată?    │DA/NU │
    │În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o │      │
    │primeşte, dacă se cunoaşte.                                            │      │
    ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤
    │3. Există alte surse de venituri ale familiei?                         │DA/NU │
    │În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaşte.    │      │
    └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘
  2. Alte precizări considerate ca relevante

Data
………………………..
Semnătura
………………………..
Domnului preşedinte al Judecătoriei……………………….

Cum, Cum sa…,

15 februarie 2015 : Firmele obligate sa isi schimbe denumirea mai au trei saptamani pentru a face acest lucru. Termenul expira in 15 februarie

Legea de punere in aplicare a Codului de procedura civila (Legea nr. 79/2012) obliga societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma “societate comerciala” sa inlocuiasca aceasta sintagma cu termenul “societate”.

 

Aceasta prevedere a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, iar firmele au termen pana la15 februarie 2015 sa o puna in practica prin modificarea actului constitutiv. (Va reamintim ca noul Cod de procedura civila, deci inclusiv aceasta prevedere, ar fi trebuit sa intre in vigoare inca de la 1 septembrie 2012, insa data a fost amanata pana la 1 februarie 2013 si, ulterior, pana la 15 februarie 2013.)

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma “societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

Cum, Cum sa…,

Cand,Ce Valoare,Unde,In ce Conditii se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?

Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.

Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR), acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).

Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului, stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:

  • cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
  • cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei – in cazul in care parintii aleg varianta concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.

Atentie! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.

Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata ulterior.

Important! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere).

Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare

Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului, dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.

De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de adoptie sau plasament.

“Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore”, stabileste actul normativ mentionat.

Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:

  • sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
  • sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Atentie! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie sa fie insotita de:

  • copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
  • actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de data nasterii copilului;
  • dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
  • orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.

Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii sociale.

Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.

In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia

In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an calendaristic.

De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.

O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se mentine si daca persoana indreptatita “primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu”.

Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare celei in care:

  • copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in cazul copilului cu handicap);
  • a murit copilul;
  • beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul local.

In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat. Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:

  • beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
  • beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
  • beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
  • beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe o perioada mai lunga de 30 de zile;
  • copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
  • beneficiarul moare;
  • beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
  • se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
  • beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut de lege.

Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere, in anumite conditii stabilite de OUG nr. 111/2010.

Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…,

Înstrăinarea bunului ce face obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare către o altă persoană

Antecontract vânzare-cumpărare precontract. Model

Acte necesare pentru încheierea unui antecontract (precontract) de vânzare-cumpărare:

  • acte de identitate părţi;
  • acte de proprietate (după caz: contract vânzare-cumparare, proces verbal de predare-primire, act vânzare-cumpărare autentificat, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moştenitor);
  • extras de carte funciară pentru informare.

Modele

  • Antecontract Prima Casă;
  • Antecontract (promisiune) vânzare-cumpărare teren cu construcţie (casă);
  • Descarcă model antecontract vânzare-cumpărare.

Explicaţii

antecontract_precontractAntecontractul de vânzare-cumpărare îmbracă în practică atât form a juridică a unei (1) promisiuni unilaterale, cât şi a unei (2) promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.

(1) Promisiunea unilaterală de vânzare este un contract unilateral prin care promitentul proprietar se obligă faţă de o altă persoană să îi vândă acesteia în viitor un anumit bun al său. Această persoană îşi rezervă dreptul să-şi exprime ulterior, în cadrul unui termen, consimţământul de a cumpăra bunul în cauză. Contractul poate fi transformat într-unul sinalagmatic prin obligarea beneficiarului promisiunii la plata unei sume de bani în contul dreptului său de opţiun

(2) Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare reprezintă situaţia în care ambele părţi se obligă să încheie în viitor, în condiţiile stabilite de antecontract, contractul propriu-zis de vânzare-cumpărare. Principala deosebire faţă de promisiunea unilaterală este că în acest caz ambele părţi pot cere încheierea contractului.  Precontractului de vânzare-cumpărare îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 969 şi urm. C. civ. (regulile aplicabile convenţiilor).

Domeniu de aplicare

  Acest tip de act asigură părţilor posibilitatea să realizeze operaţiunea juridică avută în vedere, după ce au negociat în prealabil şi au efectuat anumite analize ale situaţiei de fapt. Părţile beneficiază astfel de mijlocul juridic prin care să prefigureze sau să proiecteze condiţiile în care se va încheia viitorul contract de vânzare-cumpărare. Antecontractul de vânzare-cumpărare duce numai la naşterea unui drept de creanţă şi a unei obligaţii corelative pentru ambele părţi ale antecontractului, dar dreptul de proprietate asupra lucrului rămâne netransmis. Astfel, dacă promitentul vânzător vinde bunul unui terţ şi, drept urmare, îşi încalcă obligaţiile contractuale, promitentul cumpărător are doar un drept la daune-interese. Însă, el nu poate solicita chiar încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi transferul proprietăţii bunului (adică executarea în natură a obligaţiei de către promitentul vânzător). Totuşi, potrivit art. 5 alin. 2 al Titlului X (Circulaţia juridică a terenurilor) din Legea nr. 247/2005, atunci când bunul se află încă în patrimoniul promitentului vânzător, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă. Instanţa va putea pronunţa în acest caz o hotărâre care să substituie contractul. O excepţie de la această situaţie este atunci când părţile au prevăzut în precontract o clauză de dezicere în favoarea uneia sau a ambelor părţi. Această clauză trebuie formulată în sensul că poate să producă efecte fără intervenţia instanţei, astfel antecontractul poate fi rezolvit fără ca judecătorul să mai poată pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract. Promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare este forma de antecontract de vânzare-cumpărare cea mai des întâlnită în practică.

Caractere juridice. Forma

  Antecontractul de vânzare-cumpărare este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros şi comutativ (părţile cunosc sau pot cunoaşte dinainte întinderea drepturilor şi obligaţiilor lor). Antecontractul este liber de formă, deci nu trebuie sa îmbrace forma ad validitatem. Aceasta pentru că precontractul are ca obiect obligaţia părţilor de a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare. Forma scrisă este necesară numai pentru probaţiunea actului juridic (ad probationem).
Obiectul oricărui precontract de vânzare-cumpărare îl constituie o obligaţie de a face şi nu de a da. Astfel, la momentul încheierii antecontractului, promitentul vânzător poate să nu deţină în proprietate bunul respectiv. El se obligă prin antecontract să-l procure până la momentul încheierii contractului propriu-zis. Dacă documentaţia cadastrală a fost întocmită, trebuie indicat în contract şi numărul cadastral.

Obiectul contractului

  În cazul unui antecontract care are ca obiect un imobil format din teren cu construcţie, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare este obligatorie conform legii. De altfel, orice act cu privire la drepturi reale poate fi înscris în Cartea Funciară doar dacă este încheiat în formă autentică ( vezi Legea nr. 7/1996). Prin urmare, chiar şi contractele de vânzare-cumpărare care au construcţii ca obiect exclusiv  trebuiesc încheiate în formă autentică ca să poată fi înscrise în Cartea Funciară. Totuşi, pentru antecontractul de vânzare-cumpărare este suficientă forma scrisă, nefiind necesară încheierea sa în formă autentică. In acest sens, jurisprudenţa şi doctrina au stabilit că un contract de vânzare-cumpărare nul al unui teren (încheiat fără respectarea formei autentice) poate dobândi, conform principiului conversiunii actelor juridice, valoarea de antecontract de vânzare-cumpărare.

Alte clauze

  Încheierea contractului de vânzare-cumpărare poate fi condiţionată şi de îndeplinirea altor obligaţii de către promitentul vânzător, cum sunt: obţinerea în intervalul de timp agreat de părţi a unor coeficienţi de urbanism mai buni decât cei aplicabili imobilului la momentul încheierii antecontractului (prin obţinerea unor planuri de urbanism zonal/planuri urbanistice de detaliu), decontaminarea terenului (conform legilor din domeniul protecţiei mediului); obligaţia de a obţine o dovadă că imobilul nu cade sub incidenţa protecţiei monumentelor; obligaţia de scoatere a terenului din circuitul agricol şi/sau de introducere în intravilanul localităţii etc.

Moneda şi cursul de schimb

  În practică, este uzuală folosirea EURO ca monedă de referinţă pentru exprimarea preţului. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, dacă părţile sunt persoane fizice sau juridice rezidente (nefiind incidente excepţiile de la prevederile regulamentului valutar al BNR), plata preţului se face obligatoriu în RON şi trebuie să includă TVA. Părţile pot conveni ca şi curs de schimb EURO-RON atât pe cel practicat de Banca Naţională a României, cât şi orice alt curs la vânzare-cumpărare practicat de o bancă comercială autorizată pe teritoriul României.

Avansul si cheltuielile autentificării

  Plata unui avans  la încheierea precontractului de vânzare-cumpărare este facultativă. Includerea în contract a acestei obligaţii pentru promitentul cumpărător este însă uzuală în scopul dovedirii seriozităţii şi interesului real în achiziţionarea imobilului. Ambele părţi sau doar una dintre ele pot suporta cheltuielile legate de autentificarea precontractului, în proporţia convenită.

Documentaţia topografică şi cadastrală de specialitate

  Dacă această documentaţie lipseşte, este recomandat să introduceţi o clauză ce îl obligă pe promitentul vânzător să o întocmească pe propria cheltuială astfel încât această documentaţie să poată fi predată promitentului cumpărător la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Clauza penală

  La încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare este bine să includeţi o clauză penală pentru nerespectarea condiţiilor din antecontract. Modul de calcul şi cuantumul penalităţilor incluse în clauza penală pot fi stabilite liber de către părţi, prin acord comun.

Cum, Cum sa…,

Educatie Financiar-Bancara:Ce greseli trebuie sa evitam cand folosim cardul in vacanta de Craciun si Anul Nou

Inainte de a pleca in vancanta de iarna pentru a petrece sarbatorile de Craciun si Anul Nou, trebuie sa fim atenti si la aspectele financiare, pentru ca acestea sa nu ne strice buna dispozitie si sa ne bucuram de o calatorie perfecta.

Pentru ca acesta este sezonul cadourilor, prima grija se indreapta spre gasirea si plata acestora. Iar cum ofertele magazinelor online sunt tot mai numeroase si mai atractive, platim tot mai des cu cardul pe internet.

Cardul e indispensabil in perioadele de sarbatori petrecute in tara sau in strainatate, cel putin din 3 motive:

1. Avem acces oricand si de oriunde la banii din cont, fie platind cu cardul la POS-urile magazinelor sau online, fie retragand bani de la ATM-uri. Astfel, nu depindem de programul unitatilor bancare, care oricum sunt inchise sau au program scurt de sarbatori.

2. Banii din contul la care e atasat cardul sunt in siguranta: nu trebuie sa plecam in vacanta cu portofelul plin de bancnote, pe care riscam sa le pierdem sau sa ni se fure. Luam doar strictul necesar pentru platile marunte sau acolo unde nu se poate plati cu cardul.

3. Cand suntem in strainatate, scapam de problema schimbului valutar. Platind cu cardul in lei, operatiunea se realizeaza in moneda tarii in care ne aflam (euro, de exemplu, daca suntem intr-o tara din Europa), la cursul de schimb din ziua respectiva al bancii romanesti care a emis cardul sau la cursul MasterCard/Visa, apropiat de cel al BNR.

4. Putem efectua oricand si de oriunde plati online cu cardul, atat pentru cumparaturi in magazine cat si pentru diverse servicii, precum bilete de avion, rezervarea camerelor de hotel, bilete la spectacole, fara a fi nevoie sa ne deplasam pentru a plati cu numerar.

Cardul e in portofel, dar vom putea face plati cu el fara probleme?

Pentru a evita situatia neplacuta de a nu putea folosi cardul atunci cand suntem plecati in vacanta, trebuie sa evitam cateva greseli, sau mai degraba mici probleme pe care de regula suntem tentati sa le trecem cu vederea, dar care sunt atat de importante. Si anume trebuie sa verificam urmatoarele lucruri la cardul nostru:

1. Daca e valabil sau nu cumva expira tocmai in aceasta luna. E tare frustrant sa-ti apara mesajul ca nu poate fi realizata o tranzactie pentru ca nu mai este valabil cardul, desi ai bani in cont!

2. Daca avem suficienti bani in contul de card (daca mergem in strainatate, nu e necesar sa avem euro, dolari sau alte valute, intrucat putem plati fara probleme si cu un card in lei, schimbul valuar fiind efectuat automat);

3. Daca avem codul PIN memorat, nu scris sau salvat undeva. Fara codul PIN, cardul nu poate fi folosit. Iar cu codul PIN scris pe o hartie sau in agenda din poseta sau geanta pierduta sau furata, exista riscul sa pierdem si banii de pe card!

4. Daca ultimele 3 cifre de pe spatele cardului (CVV2/CVC2) sunt vizibile, acestea fiind necesare pentru plarile online;

5. Daca avem parola 3D Secure pentru plati pe internet, necesara, de asemenea, pentru platile online.

Nu trebuie sa facem plati online fara parola de securitate

Pentru a face cumparaturi online rapid si in siguranta, adica sa nu ne trezim ulterior ca am fost victima unor hakeri, trebuie sa ne inrolam cardul in serviciul 3D Secure (MasterCard Secure Cod sau Verified by Visa), care inseamna primirea unei parole de siguranta pentru platile online.

Inainte de a pleca in vacanta, contactati banca de la care aveti cardul pentru a va inrola in serviciul 3D Secure, iar daca sunteti deja inrolat, sa va asigurati ca stiti parola, astfel incat, in cazul in care va trebui sa faceti o plata online in vacanta, in tara sau in strainatate, sa nu aveti niciun fel de probleme.

Ganditi-va, de exemplu, ca veti avea nevoie, pe parcursul calatoriei, de un bilet de avion, de inchirierea unei masini sau de rezervarea unui hotel, pentru care plata cu cardul online ar putea fi, in unele situatii, singura optiune, pe care nu trebuie sa o ratati.

Trebuie sa evitam sa retragem bani de la bancomate

Daca avem nevoie de valuta cash pentru a plati in strainatate, putem sa retragem euro, dolari sau alte bancnote straine de la bancomatele din diverse tari, chiar daca avem un card in lei.

Atentie! Pentru aceasta operatiune, comisioanele sunt de minim 1% din suma retrasa.

Chiar si asa, s-ar putea sa ne simtim mai confortabil si in avantaj decat sa mergem la casele de schimb valutar.

Oricum, ca si in Romania, retragerea de numerar este mai costisitoare decat plata direct cu cardul, care este scutita de comision.

Nu uitati! Platile cu cardul la magazinele din strainatate sau pe internet sunt scutite de comision, la fel ca la magazinele din Romania.

Cum, Cum sa…,

De ce,Cum se Face ONG: Când Şi Cum Trebuie Schimbată Sau Modificată Denumirea?

“Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice denumirea, în condiţiile încadrării în prevederile art. 7 alin. (3), (31) şi alin. (33) – (35) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”

Citatul de mai sus provine din textul articolului II din Legea nr. 22/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 188 /2014, lege dată pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Actul normativ de bază a suferit o serie de alte modificări şi completări, anterior, iar dispoziţiile privind schimbarea denumirii care poate produce confuzii au făcut obiectul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale din care puteţi afla istoricul şi întreaga evoluţie a modificărilor legislative pe această temă.

Cert este că discutăm pe aceste ultime modificări, aduse prin Art. I din Legea nr. 22/2014, pe care le găsiţi reproduse în Caseta foto de mai jos, introduse în textele relevante ale articolului 7 din O.G. nr. 26/2000.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 22/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

ONG
Sursa foto: Lege5.ro

Aceeaşi lege mai prevede că neîndeplinirea obligaţiei de modificare a denumirii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială. Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul persoanelor juridice în cauză, la cererea oricărei persoane interesate.

Unele aspecte controversate, soluţionate de Curtea Constituţională

Din jurisprudenţa CCR este bine de reţinut câteva lucruri care elimină eventuale neclarităţi. Mai întâi, faptul că modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei şi punerea de acord a acestei denumiri cu dispoziţiile reglementării de bază se realizează cuautorizarea instanţei judecătoreşti. Judecătorul verifică legalitatea actelor depuse şi dispune, prin încheiere, înscrierea modificării referitoare la denumirea asociaţiei sau fundaţiei în registru.

Au existat, în acest sens, interpretări critice prin care s-a apreciat că ordonanţa ar desfiinţa hotărâri judecătoreşti, fiind astfel încălcată autoritatea de lucru judecat. Or, CCR a arătat că nu se desfiinţează hotărâri judecătoreşti, respectiv încheierile prin care se dispune înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru, şi nici nu se intervine asupra executării acestor hotărâri judecătoreşti.

Prin amendamentele pe această temă, în diverse etape de modificare a ordonanţei, principiul a rămas acelaşi, în sensul că asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite au obligaţia să îşi modifice denumirea, punând-o de acord cu noile dispoziţii, într-un anumit termen “de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială”.

Curtea a considerat că această normă nu echivalează cu o imixtiune a legislativului în activitatea puterii judecătoreşti, de vreme ce hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru înainte de intrarea în vigoare a legii criticate au fost, sunt şi vor fi executate până la dizolvarea sau lichidarea acestora, în condiţiile cap. IX – “Dizolvarea şi lichidarea” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Într-o astfel de situaţie în care se are în vedere modificarea – în ceea ce priveşte denumirea – a actului constitutiv sau a statutului asociaţiei sau fundaţiei, se vor pronunţa noi hotărâri judecătoreşti, cu un obiect diferit faţă de cele prin care s-a dispus înregistrarea în registru, şi anume încheieri prin care se dispune înscrierea în registru a modificărilor privind denumirea asociaţiei sau fundaţiei, fără ca legea criticată să reglementeze cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei respective.

Astfel, nu se stabilesc cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive, ci se are în vedere reglementarea unor cauze noi având ca obiect cererile prin care se solicită modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei, pentru a o pune de acord cu noile prevederi legale.

Am considerat util să aducem aceste aspecte în atenţie, în contextul în care recent CCR a dat Decizia nr. 470/2014 (publicată în Monitorul oficial nr. 839/2014) referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi ale art. II din Legea nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Deşi temeiul legal este diferit – dar interesant pentru cei interesaţi – CCR face trimitere la jurisprudenţa sa pe cazul general al amendamentelor la O.G. nr. 26/2000. Din această materie este interesant de văzut trimiterea la Decizia nr. 56/2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin această decizie, în vigoare începând cu 13 martie 2014 – data publicării în Monitorul Oficial nr. 179/2014 – au fost respinse obiecţiunile la actul normativ care avea să devină Legea nr. 22/2014, din care am citat în articolul de faţă

Cum, Cum sa…,

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Cum, Cum sa…,

Cum Se Interpreteaza Demisia:Un Drept sau O Obligatie.Cum,cand,unde?

Cum imi dau demisia
Cum imi dau demisia

Trebuie stiut, insa, faptul ca, din punct de vedere legal, demisia este un drept exclusiv al salariatului, care trebuie sa fie exercitat liber si neconditionat de nimeni.

Prin urmare, salariatul care este constrans sa demisioneze poate obtine in instanta anularea demisiei sale daca dovedeste ca aceasta nu a fost rezultatul liberei sale vointe si ca si-a dat consimtamantul ca urmare a unor acte de presiune efectuate de angajator asupra sa.

Vezi mai jos ce conditii trebuie sa indeplineasca demisia pentru a fi considerata legala.

Demisia – dreptul unilateral al salariatului

Potrivit Codului Muncii, demisia este un drept exclusiv al salariatilor, care rezulta deci din exprimarea libera a consimtamantului acestora, si nu ca urmare a constrangerilor angajatorului de natura sa afecteze (vicieze) liberul consimtamant al salariatilor.

Prin urmare, salariatii care au consimtit sa demisioneze ca urmare a constrangerilor angajatorului pot solicita in instanta anularea demisiei lor.

atentieAtentie: Nu orice influenta a angajatorului asupra demisiei salariatului poate fi considerata o constrangere a salariatului de a demisiona in sensul vicierii liberului sau consimtamant; in fond, demisia este, in cele mai multe din cazuri, influentata de comportamentul angajatorului, ea survenind, in mod firesc, ca urmare a nemultumirilor salariatului legate de locul sau de munca. Pentru a reusi anularea actului demisiei in fata instantei, salariatul trebuie sa dovedeasca ca i-a fost viciat (afectat) consimtamantul prin violenta (in sensul amenintarii salariatului cu un rau de natura patrimoniala ori fizica).

Conditiile unei demisii legale

Pentru a fi corecta si legala, demisia trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

  • sa fie formulata in scris si inregistrata la angajator – in cazul refuzului angajatorului de a o inregistra, notificarea de demisie poate fi transmisa prin posta/curier/executor judecatoresc sau se poate dovedi ca a fost inaintata spre inregistrare, prin orice mijloc de proba
  • sa se realizeze cu respectarea termenului de preaviz

Termenul de preaviz care trebuie acordat de salariat in cazul demisiei este cel prevazut in contractul de munca, fara ca acesta sa poata depasi, insa, termenul maxim prevazut de lege, si anume (i) 20 de zile lucratoare, pentru functiile de executie sau (ii) 45 de zile lucratoare, pentru functiile de conducere.

In mod exceptional, salariatul nu va fi obligat sa acorde preaviz: (1) atunci cand angajatorul renunta in mod expres la intregul termen de preaviz sau (2) atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul de munca (spre exemplu, obligatia de plata a salariului). Desigur, angajatorul poate renunta si doar partial la termenul de preaviz, caz in care, salariatul care demisioneaza va trebui sa respecte un termen de preaviz inainte de a parasi compania, insa un termen mai mic fata de cel stipulat in contract.

atentieAtentie: Preavizul la demisie nu poate fi niciodata mai mare de 20, respectiv 45 de zile lucratoare, nici macar daca salariatul si-ar da consimtamantul scris in acest sens.

Nu in ultimul rand, trebuie stiut faptul ca legea nu prevede un model standard care sa fie respectat pentru demisie; prin urmare, salariatul poate intocmi scrisoarea/notificarea de demisie in ce modalitate doreste, fara a trebui sa foloseasca vreo exprimare deosebita.

De asemenea, legea nu impune salariatului obligatia de a-si motiva demisia ori de a obtine o aprobare din partea angajatorului cu privire la demisie. Asadar, in niciun caz angajatorul nu se poate impotrivi demisiei salariatului, nici printr-un refuz de a o inregistra, nici printr-un refuz de a o aproba.

Cum, Cum sa…,

Orice persoana are posibilitatea de a verifica daca s-a votat sau nu in numele ei la alegerile prezidentiale

1. Mai intai, trebuie trimisa o solicitare catre Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) in care sa intrebi daca pe listele electorale exista vreo semnatura in dreptul CNP-ului tau. Potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, institutia este obligata sa dea un raspuns in zecesau cel mult 30 de zile.

2. Apoi, daca raspunsul la solicitare este pozitiv, desi stii ca n-ai votat, urmatorul pas este sa faci o a doua solicitare. De data asta, solicitarea va fi pentru obtinerea unei copii dupa fila pe care apare semnatura ta. Odata ce obtii aceasta copie se poate face o plangere penala pentru fals in inscrisuri oficiale si frauda electorala.

Solicitarile pot fi trimise prin e-mail la una dintre adresele de pe pagina de contact a AEP