Browsing Category

Dictionar juridic

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Dictionar juridic,

Deschidere cont la BNR

Deschidere cont la BNR

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/2jEEEsaBraf

Deschidere cont la BNRPentru deschiderea contului curent, procedura este foarte simpla. Bancile solicita de regula doar actul de identitate, in baza caruia se completeaza o cerere de deschidere de cont.

Pentru a respecta legislatia privind cunoasterea clientelei, clientii trebuie sa completeze si o fisa cu date personale, unde trebuie precizate o serie de detalii, precum date de identificare, date de contact, nationalitatea, ocupatia, numele angajatorului ori natura activitatii proprii, numele beneficiarului real al banilor si functia publica detinuta, daca este cazul.

O persoana nu poate avea mai multe conturi curente in aceeasi valuta, la aceeasi banca, dar poate avea cate un cont curent la fiecare institutie de credit.

Varsta minima pentru deschiderea unui cont curent este de 14 ani, dar pentru minori bancile solicita in general si semnatura unui tutore legal. De asemena, in cazul conturilor destinate minorilor, se pot impune anumite restrictii privind retragerea de numerar sau realizarea anumitor operatiuni.


Dictionar juridic,

Aplicarea dobanzii legale BNR

Aplicarea dobanzii legale BNR

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YvQ1byWMwbD

Aplicarea dobanzii legale BNR

Legislaţia curentă tratează această materie cu diferenţierile necesare, după cum este vorba despre raporturile contractuale dintre profesionişti – prin Legea nr. 72/2013, publicată în Monitorul oficial nr. 182/02.04.2013, şi raporturile contractuale dintre profesionişti şi consumatori – prin Legea nr. 193/2000, republicată (r3) în Monitorul Oficial nr. 543/2012, cu modificările şi completările ulterioare. 

În ce priveşte prima categorie, în raporturile dintre profesionişti, este considerată abuzivă practica sau clauza contractuală prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare.

În cazul în care se ajunge la litigii ce urmează a fi soluţionate pe cale judecătorească, în determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanţa ţine cont de toate circumstanţele cauzei, şi în special de:

• abaterile grave de la practicile statornicite între părţi sau de la uzanţele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

• nerespectarea principiului bunei-credinţe şi a principiilor de diligenţă în executarea obligaţiilor;

• natura bunurilor sau serviciilor;

• neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plată sau de la rata dobânzii, potrivit prezentei legi;

• poziţia dominantă a cocontractantului în raport cu o întreprindere mică sau mijlocie.

Există, însă criterii prin care unele clauze contractuale sunt calificate ca fiind abuzive, fără a mai fi necesară verificarea existenţei circumstanţelor de mai sus sau a altor circumstanţe specifice cauzei.

Situaţiile în care se consideră, prin lege, că se poate vorbi despre clauze abuzive se referă la clauzele contractuale care:

• exclud posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare sau stabilesc dobânzi penalizatoare inferioare dobânzii legale penalizatoare.
• fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor;

• prevăd un termen mai mare de la care creanţa produce dobânzi decât cel prevăzut la art. 3 alin. (3) sau, după caz, la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 72/2013;

• fixează, în contractele dintre profesionişti şi autorităţi contractante, un termen de plată mai mare decât cel prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 72/2013;

• elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare;

• stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.


Dictionar juridic,

Serviciu al societăţii informaţionale

Serviciu al societăţii informaţionale

serviciu al societăţii informaţionale, orice serviciu care se efectuează utilizându-se mijloace electronice şi prezintă următoarele caracteristici: i) este efectuat în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obişnuit de către destinatar; ii) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi simultan în acelaşi loc; iii) este efectuat prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a destinatarului (art. 1 pct. 1 din Legea nr. 365/2002). Nu constituie s. ale s.i., în sensul legii, activităţile care nu întrunesc elementele menţionate anterior, în special următoarele: a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un număr nelimitat de persoane (punct-multipunct);

d) activităţi care se efectuează prin intermediul serviciilor de telefonie vocală, telefax, telex, servicii de radiodifuziune şi televiziune, inclusiv serviciile de teletext; e) serviciile de telefonie vocală, telefax sau telex; f) schimbul de informaţii prin poşta electronică sau prin alte mijloace de comunicare individuală echivalente, între persoane care acţionează în scopuri străine activităţii lor comerciale sau profesionale; g) relaţia contractuală dintre un angajat şi angajatorul său. De asemenea, nu intră în câmpul de aplicare al legii următoarele activităţi: a) activitatea notarilor publici, în măsura în care aceasta presupune o participare directă şi specifică la exercitarea prerogativelor autorităţii publice; b) activităţile de reprezentare juridică în fata organelor de jurisdicţie şi de urmărire penală; c) jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi pariurile (art. 2 din Legea nr. 365/2002). Nulitatea relativă a contractelor privind servicii ale societăţii informaţionale. Anularea contractului se dispune de către instanţă de judecată, dacă subzistă următoarele cazuri prevăzute de art. 21 din Legea nr. 365/2002: I) furnizorul de servicii nu a pus la dispoziţie sau a furnizat inexact destinatarului, următoarele informaţii: i) numele sau denumirea furnizorului de servicii; ii) domiciliul sau sediul furnizorului de servicii; iii) numerele de telefon, fax, adresa de poştă electronică şi orice alte date necesare contactării furnizorului de servicii în mod direct şi efectiv; iv) numărul de înmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, în cazul în care furnizorul de servicii este înscris în registrul comerţului sau în alt registru public similar; v) codul de înregistrare fiscală; vi) datele de identificare ale autorităţii competente, în cazul în care activitatea furnizorului de servicii este supusă unui regim de autorizare; vii) titlul profesional şi statul în care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementărilor aplicabile profesiei respective în statul în care furnizorul de servicii este stabilit, precum şi a mijloacelor de acces la acestea, în cazul în care furnizorul de servicii desfăşoară o activitate profesională reglementată; viii) tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea adăugată, precum şi a cuantumului acesteia; ix) includerea sau nein-cluderea în preţ a cheltuielilor de livrare, precum şi valoarea acestora, dacă este cazul; II) Furnizorul de servicii nu a pus la dispoziţie destinatarului sau a furnizat inexact următoarele informaţii: i) etapele tehnice care trebuie urmate pentru a încheia contractul; ii) dacă contractul, odată încheiat, este stocat sau nu de către furnizorul de servicii şi dacă este accesibil sau nu; iii) mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziţie destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor; iv) limba în care se poate încheia contractul; v) codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum şi informaţii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace, v. destinatar al serviciului societăţii informaţionale.

Dictionar juridic,

Sistem dualist de administrare a societăţii pe acţiuni

Sistem dualist de administrare a societăţii pe acţiuni

sistem dualist de administrare a societăţii pe acţiuni, sistem de administrare a societăţii pe acţiuni care presupune existenţa unui directorat şi a unui consiliu de supraveghere. Prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni este administrată de un directorat şi de un consiliu de supraveghere. Actul constitutiv poate fi modificat în cursul existenţei societăţii prin hotărâre a adunării generale extraordinare a acţionarilor, în vederea introducerii sau a eliminării unei astfel de prevederi (art. 153 din Legea nr. 31/1990) V. act constitutiv, societate pe acţiuni, directorat, consiliu de supraveghere.

Dictionar juridic,

Sistem unitar de administrare a societăţii pe acţiuni Categorie: Dictionar juridic (dex)

Sistem unitar de administrare a societăţii pe acţiuni Categorie: Dictionar juridic (dex)

sistem unitar de administrare a societăţii pe acţiuni, sistem de administrare a societăţii de către un administrator, respectiv, în cazul pluralităţii de administratori, de un consiliu de administraţie. Societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie (art. 137 din Legea nr. 31/1990). Consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor. Consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiţi dintre administratori sau din afara consiliului de administraţie. în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, delegarea conducerii societăţii către directori este obligatorie. Consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor: i) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;

ii) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare; iii) numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor; iv) supravegherea activităţii directorilor; e) pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea hotărârilor acesteia; v) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei; vi) atribuţiile primite de către consiliul de administraţie din partea adunării generale a acţionarilor (art. 142 şi 143 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale). In cazul în care într-o societate pe acţiuni are loc delegarea atribuţiilor de conducere către directori, majoritatea membrilor consiliului de administraţie va fi formată din administratori neexecutivi; membri neexecutivi ai consiliului de administraţie sunt cei care nu au fost numiţi directori (art. 138^1 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale). V. societate pe acţiuni, administrator, consiliu de administraţie, director.

Dictionar juridic,

Sisteme de acoperire a despăgubirilor în asigurarea de bunuri

Sisteme de acoperire a despăgubirilor în asigurarea de bunuri

sisteme de acoperire a despăgubirilor în asigurarea de bunuri, metode de stabilire şi acordare a despăgubirilor în asigurarea de bunuri, în cazul producerii riscului asigurat. Cele mai uzitate sunt: 1. sistemul acoperirii proporţionale – intervine în cazul în care bunul este asigurat în cotă procentuală din valoarea sa sau pentru o sumă fixă, mai mică decât valoarea lui; la producerea riscului asigurat, despăgubirea nu va depăşi limita convenită: cota procentuală sau suma fixă. 2. sistemul primului risc — în cazul în care părţile convin ca asigurătorul să suporte dauna în întregime, în limitele sumei asigurate. 3. sistemul acoperirii limitate – în cazul în care în contractul de asigurare s-a stipulat o franşiză, caz în care asiguratul nu primeşte despăgubiri pentru suma determinată convenită. V. asigurare, asigurător, asigurare de bunuri, franşiză.

Dictionar juridic,

Situaţie financiară

Situaţie financiară

situaţie financiară, document oficial de prezentare a situaţiei economico-financiare, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunit-tăţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Pentru instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este s.f trimestrială şi anuală.

Societăţile-mamă, definite astfel în reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăţi, întocmesc şi prezintă şi s.f. anuale consolidate (art. 9 din Legea nr. 82/1991). Persoanele anterior menţionate au obligaţia să întocmească s.f. anuale, inclusiv în situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii acestora, în condiţiile legii. Ministerul Finanţelor Publice poate stabili întocmirea şi depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a s.f. sau a unor raportări contabile şi la alte perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar. Pentru persoanele juridice care aplică Standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), s.f. au componentele prevăzute de aceste standarde. Persoanele juridice care aplică reglementările contabile conforme cu directivele europene întocmesc s.f. anuale, care au componentele prevăzute de reglementările contabile aplicabile. Categoriile de persoane juridice care aplică reglementările contabile conforme cu directivele europene şi/sau Standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) se stabilesc prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. Pentru persoanele juridice fără scop patrimonial s.f. anuale se compun din bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile şi note explicative. S.f. anuale constituie un tot unitar şi sunt însoţite de raportul administratorilor. Pentru sucursalele din România ale instituţiilor de credit şi ale altor instituţii financiare cu sediul în străinătate, conţinutul s.f. anuale care trebuie publicate de aceste sucursale este stabilit de B.N.R., C.S.A., Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi C.N.V.M., cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Instituţiile respective stabilesc şi cerinţele referitoare la informaţiile privind activitatea proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective în situaţia în care acestea nu sunt obligate să publice s.f. anuale referitoare la activitatea proprie (art. 28 din Legea nr. 82/1991). S.f. anuale vor fi însoţite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. O societate-mamă trebuie să întocmească atât s.f. anuale pentru propria activitate, cât şi s.f. anuale consolidate, în condiţiile prevăzute de reglementările contabile aplicabile (art. 29 din Legea nr. 82/1991). S.f. anuale vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective, prin care aceasta îşi asumă răspunderea pentru întocmirea s.f. anuale şi confirmă că: i) politicile contabile utilizate la întocmirea s.f. anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; ii) s.f. anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată; iii) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate (art. 30 din Legea nr. 82/1991).

S.f. anuale consolidate trebuie să fie însoţite de o declaraţie scrisă a administratorului societăţii-mamă prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea s.f. anuale consolidate şi confirmă că: i) politicile contabile utilizate la întocmirea s.f. anuale consolidate sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; ii) s.f. anuale consolidate oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului (art. 31 din Legea nr. 82/1991).

Membrii organelor de administraţie, de conducere şi supraveghere ale societăţii-mamă au obligaţia de a se asigura ca situaţiile financiare anuale consolidate şi raportul consolidat al administratorilor să fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia naţională (art. 32 din Legea nr. 82/1991). Obiectivul s.f. anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. S.f. anuale consolidate constituie un tot unitar şi se întocmesc în termen de 8 luni de la încheierea exerciţiului financiar al societăţii-mamă. Acestea cuprind bilanţul consolidat, contul de profit şi pierdere consolidat, precum şi celelalte componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, şi note explicative la s.f. anuale consolidate (art. 33 din Legea nr. 82/1991).

S.f. anuale ale persoanelor juridice de interes public sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii. în înţelesul legii, persoane juridice de interes public sunt: instituţiile de credit; instituţiile financiare nebancare, definite potrivit reglementărilor legale, înscrise în Registrul general; societăţile de asigurare, asigurare-reasi-gurare şi de reasigurare; entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private; societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor şi organismelor de plasament colectiv, autorizate/avizate de C.N.V.M.; societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată; companiile şi societăţile naţionale; persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare de către o societate-mamă care aplică Standardele internaţionale de raportare financiară. Sunt audi-tate şi s.f. întocmite de entităţile care au această obligaţie conform legislaţiei specifice acestora. Sunt supuse, de asemenea, auditului financiar s.f. întocmite în vederea efectuării operaţiunilor de fuziune, divizare sau a încetării activităţii persoanelor care au obligaţia auditării s.f. anuale. Prin ordin al ministrului finanţelor pot fi stabilite şi alte cazuri în care s.f. anuale sunt supuse auditului financiar (art. 34 din Legea nr. 82/1991).

Persoanele juridice care organizează contabilitatea în partidă dublă trebuie să publice, potrivit prevederilor legale, s.f. anuale. Fac obiectul publicării s.f. anuale, raportul administratorilor şi raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz. Aceste prevederi se aplică şi sucursalelor înregistrate în România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi societăţilor-mamă care întocmesc s.f. anuale consolidate. Acţionarii şi angajaţii unei societăţi au dreptul să se informeze în legătură cu s.f. anuale la sediul social al societăţii sau al societăţii-mamă, fără nicio discriminare. S.f. anuale se păstrează timp de 10 ani. în caz de încetare a activităţii, s.f. anuale, precum şi registrele şi celelalte documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legale în materie (art. 35 din Legea nr. 82/1991). Termenele pentru întocmirea s.f. anuale sunt următoarele: i) pentru societăţile comerciale, societăţile/ companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar; ii) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991(societăţile cooperatiste, celelalte persoane juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile fară personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate), 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.

Termenele pentru depunerea s.f. anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sunt: a) 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru persoanele prevăzute la lit. a), cu excepţia societăţilor comerciale; b) 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru persoanele prevăzute la lit. b). Persoanele care de la constituire nu au desfăşurat activitate, cu excepţia societăţilor comerciale, precum şi cele aflate în lichidare, potrivit legii, vor depune o declaraţie în acest sens, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din s.f. trimestriale şi anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Autorităţile publice, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti depun la Ministerul Finanţelor Publice un exemplar din s.f. trimestriale şi anuale, potrivit normelor emise de acesta, la următoarele termene: i) în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar; ii) în termen de 45 de zile de la încheierea trimestrului de referinţă (art. 36 din Legea nr. 82/1991).

Pentru asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, societăţile comerciale depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice o raportare anuală, al cărei conţinut se stabileşte prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. Raportarea anuală se depune la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, însoţită de dovada predării situaţiilor financiare anuale la O.R.C., pentru publicare (art. 37 din Legea nr. 82/1991).

Situaţie financiară anuală. În materia SA. S.f. anuale se întocmesc în condiţiile prevăzute de lege. S.f. anuale ale societăţilor comerciale pe acţiuni sunt supuse verificării sau auditării, potrivit legii (art. 182 din Legea nr. 31/1990). Aprobarea s.f. anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea de către adunarea generală a acţiunii în răspundere împotriva consiliului de administraţie, respectiv directoratului (art. 186 din Legea nr. 31/1990). Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este obligat ca, în termen de 15 zile de la data şedinţei adunării generale în care s-au aprobat s.f., să depună la registrul comerţului copii pe suport hârtie şi în formă electronică sau numai în formă electronică, având ataşată o semnătură electronică extinsă, ale s.f. anuale, însoţite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi de procesul-verbal al adunării generale, în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991. Un anunţ prin care se confirmă depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societăţii şi prin grija O.R.C., pentru societăţile comerciale care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei. Pentru societăţile comerciale a căror cifră anuală de afaceri nu depăşeşte 10 milioane lei, anunţul va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a O.R.C. Datele cuprinse în s.f. anuale sunt transmise în formă electronică de către O.R.C. către Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul de administraţie, respectiv directoratul societăţii-mamă, definite astfel de reglementările contabile aplicabile, este obligat ca, în termen de 15 zile de la data aprobării acestora, să depună la O.R.C. copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate (art. 185 din Legea nr. 31/1990). La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a O.N.R.C., tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazul în care societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, s.f. anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul O.R.C. (art. 237 Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale). în materia SRL. S.f. ale societăţilor cu răspundere limitată vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. în urma aprobării lor de către adunarea generală a asociaţilor, administratorii vor depune la registrul comerţului, în termen de 15 zile de la data adunării generale, copii ale s.f. anuale, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, spre a fi publicate (art. 201 din Legea nr. 31/1990).

Situaţie financiară de lichidare.

După terminarea lichidării societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, lichidatorii trebuie să întocmească s.f. şi să propună repartizarea activului între asociaţi. S.f. semnată de către lichidatori se înaintează spre a fi înregistrată şi publicată pe pagina de internet a oficiului O.R.C. Asociatul nemulţumit poate face opoziţie, în termen de 15 zile de la notificarea s.f. de lichidare şi a proiectului de repartizare. Pentru soluţionarea opoziţiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizării, faţă de care lichidatorii pot rămâne străini. După expirarea termenului de 15 zile de la notificarea s.f. de lichidare şi a proiectului de repartizare sau după ce sentinţa asupra opoziţiei a rămas irevocabilă, s.f. de lichidare şi repartizare se consideră aprobată şi lichidatorii sunt liberaţi (art. 263 din Legea nr. 31/1990).

Comerciantul cu sediul principal al comerţului în străinătate care deschide sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la O.R.C. de la sediul fiecărei sucursale. La registrul comerţului de la sediul sucursalei se depune, printre altele, anual, situaţia financiară a comerciantului din străinătate, aprobată, verificată şi publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul social, care va fi supusă aceloraşi formalităţi de publicitate prevăzute pentru s.f. ale societăţilor comerciale româneşti. In situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene, documentele contabile ale comerciantului din străinătate se depun aşa cum sunt ele întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legea statului membru care guvernează comerciantul din străinătate. în situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernat de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European, documentele contabile ale agentului economic din străinătate se depun aşa cum sunt acestea întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legea din România, cu excepţia cazului în care legea care guvernează comerciantul din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană (art. 24 din Legea nr. 26/1990). în cazul societăţilor de leasing. S.f. anuale ale societăţilor de leasing vor fi elaborate în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile aplicabile şi vor fi auditate de persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din România, potrivit reglementărilor legale în vigoare (art. 191 din O.G. nr. 51/1997). în materia societăţilor cooperative. Consiliul de administraţie sau administratorul unic, după caz, trebuie să prezinte cenzorilor, cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, s.f. pe anul precedent, însoţită de raportul lor şi de documentele justificative. S.f. anuală împreună cu raportul administratorilor, cenzorilor sau auditorilor, după caz, inclusiv cu privire la modul de realizare a indicatorilor şi criteriilor de performanţă din contractul de administrare, vor rămâne depuse la sediul societăţii cooperative şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile care precedă întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de către membrii cooperatori. Membrii cooperatori vor putea cere, pe cheltuiala societăţii cooperative, copii de pe s.f. anuală şi de pe raportul consiliului de administraţie şi al cenzorilor către adunarea generală (art. 69 din Legea nr. 1/2005). Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data aprobării de către adunarea generală, să depună o copie de pe s.f. anuală la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, anexând raportul lor, raportul cenzorilor şi procesul-verbal al adunării generale. Un exemplar al s.f. anuale, vizat de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, împreună cu actele menţionate vor fi depuse la O.R.C. (art. 70 din Legea nr. 1/2005). S.f. anuale se întocmesc în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (art. 71 din Legea nr. 1/2005). Hotărârile adoptate de adunarea generală a membrilor cooperatori, prin care se aprobă s.f. anuală, trebuie depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului, spre a fi menţionate în registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a Vll-a (art. 72 din Legea nr. 1/2005). în materia cooperativelor de credit. în afara cerinţelor privind întocmirea s.f. de către fiecare instituţie de credit, casa centrală trebuie să întocmească s.f anuală agregată a reţelei cooperatiste, potrivit prevederilor legale, care să reflecte operaţiunile şi situaţia financiară ale tuturor organizaţiilor cooperatiste de credit din reţea. în aplicarea dispoziţiilor de mai sus, precum şi pentru efectuarea de către casa centrală a raportărilor solicitate de B.N.R. la nivelul reţelei cooperatiste, cooperativele de credit sunt obligate să prezinte casei centrale la care sunt afiliate s.f. anuale, precum şi alte date şi informaţii cerute de casa centrală, la termenele stabilite prin regle-mentările-cadru emise de casa centrală (art. 387 din O.U.G. nr. 99/2006). Auditorul financiar al cooperativei de credit este supus aprobării prealabile a casei centrale, cu excepţia primului auditor financiar al unei cooperative de credit care se constituie şi se autorizează simultan cu casa centrală. B.N.R. poate dispune casei centrale retragerea aprobării acordate unui auditor financiar (art. 388 din O.U.G. nr. 99/2006). Informările făcute de auditorul financiar al unei cooperative de credit se transmit casei centrale, care le notifică B.N.R. (art. 389 din O.U.G. nr. 99/2006). Auditorul financiar al casei centrale audi-tează atât s.f. anuale ale casei centrale, cât şi s.f. anuale agregate la nivelul reţelei cooperatiste. Auditorul financiar al casei centrale poate audita şi s.f. anuale ale cooperativelor de credit afiliate (art. 390 din O.U.G. nr. 99/2006). Situaţia în care un auditor financiar este numit în această calitate la mai multe organizaţii cooperatiste de credit nu constituie o încălcare a principiului independenţei acestuia (art. 391 din O.U.G. nr. 99/2006). în materia instituţiilor de credit. Instituţiile de credit trebuie să organizeze şi să conducă contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi să întocmească s.f. anuale şi, după caz, s.f. anuale consolidate, care să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte aspecte legate de activitatea desfăşurată. Evidenţa contabilă şi s.f. ale unei instituţii de credit trebuie să reflecte, de asemenea, operaţiunile şi s.f. a sucursalelor şi a filialelor, pe bază individuală şi, respectiv, pe bază consolidată. S.f. anuale ale instituţiilor de credit şi, după caz, s.f. anuale consolidate, trebuie să fie auditate de auditori financiari, în conformitate cu standarde şi practici acceptate pe plan internaţional (art. 152 din O.U.G. nr. 99/2006). Instituţiile de credit sunt obligate să prezinte B.N.R. situaţiile lor financiare, precum şi alte date şi informaţii cerute la termenele şi în forma stabilite prin reglementări şi instrucţiuni de către B.N.R., în calitate de autoritate de supraveghere (art. 153 din O.U.G. nr. 99/2006). Auditorii financiari ai instituţiilor de credit trebuie să fie aprobaţi de B.N.R., care poate respinge numirea unui auditor financiar dacă apreciază că acesta nu dispune de experienţa şi/sau independenţa adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor specifice sau dacă există constatări potrivit cărora acesta nu a respectat cerinţele de conduită etică şi profesională specifice. Instituţiile de credit au obligaţia să înlocuiască periodic auditorul financiar sau să solicite auditorului financiar înlocuirea periodică a coordonatorului echipei care realizează auditul financiar, conform cerinţelor B.N.R. (art. 155 din O.U.G. nr. 99/2006). Auditorul financiar al unei instituţii de credit trebuie să informeze B.N.R. de îndată ce, în exercitarea atribuţiilor sale, a luat cunoştinţă despre orice fapt sau decizie în legătură cu instituţia de credit care: i) reprezintă o încălcare semnificativă a legii şi/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare sau cerinţe privind desfăşurarea activităţii; ii) este de natură să afecteze capacitatea instituţiei de credit de a funcţiona în continuare; iii) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-şi exprima opinia asupra s.f. sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve. La solicitarea B.N.R., auditorul financiar al instituţiei de credit are obligaţia să furnizeze orice detalii, clarificări, explicaţii legate de activitatea de audit financiar desfăşurată. Obligaţiile arătate revin auditorului financiar al instituţiei de credit şi în situaţia în care exercită sarcini specifice într-o entitate care are legături strânse decurgând dintr-o relaţie de control cu instituţia de credit. îndeplinirea cu bună-cre-dinţă de către auditorul financiar a obligaţiei de a informa B.N.R. nu constituie o încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii sau clauzelor contractuale, şi nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia. B.N.R. are acces la orice documente întocmite de auditorii financiari pe parcursul acţiunii de audit (art. 156 din O.U.G. nr. 99/2006). B.N.R. poate retrage aprobarea acordată unui auditor financiar, în situaţia în care acesta nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute de lege sau nu respectă cerinţele de conduită etică şi profesională specifice (art. 157 din O.U.G. nr. 99/2006). V. auditarea situaţiilor financiare, societate comercială, adunare generală a asociaţilor, consiliu de administraţie, directorat, registrul comerţului, semnătură electronică extinsă, cenzor, auditor, proces-verbal al şedinţei adunării generale a acţionarilor, oficiul registrului comerţului, societate cu răspundere limitată, societate pe acţiuni, administrator, fond de rezervă, reducerc a capitalului social, lichidare, societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate cu răspundere limitată, lichidator, asociat, opoziţie, comerciant, sediu, sucursală, societate de leasing, instituţie de credit, filială.

Dictionar juridic,

Societate agricolă

Societate agricolă

societate agricolă, societate de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol. Exploatarea agricolă poate consta din: organizarea şi efectuarea de lucrări agricole şi îmbunătăţiri funciare, utilizarea de maşini şi instalaţii, aprovizionarea, prelucrarea şi valorificarea produselor agricole şi neagricole şi alte asemenea activităţi. S.a. nu are caracter comercial. într-o localitate pot lua naştere, după caz, una sau mai multe s.a. (art. 5 din Legea nr. 36/1991). v. capital social, asociat.

Dictionar juridic,

Secret bancar

Secret bancar

secret bancar, instrument de protecţie a faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi a faptelor, datelor sau informaţiilor aflate la dispoziţia unei instituţii de credit, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii. Instituţia de credit este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor – solduri, rulaje, operaţiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii.

Se consideră client al unei instituţii de credit, orice persoană cu care instituţia de credit a negociat o tranzacţie, chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat şi orice persoană care beneficiază de serviciile unei instituţii de credit, inclusiv persoanele care au beneficiat în trecut de serviciile unei instituţii de credit (art. 111 din O.U.G. nr. 99/2006). Orice persoană care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere ori care participă la activitatea unei instituţii de credit are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra oricărui fapt, date sau informaţii din cele arătate, de care a luat cunoştinţă în cursul exercitării responsabilităţilor ei în legătură cu instituţia de credit. Persoanele menţionate nu au dreptul de a folosi sau de a dezvălui nici în timpul activităţii şi nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, dacă ar deveni publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului unei instituţii de credit sau ale unui client al acesteia. Aceste restricţii se aplică şi persoanelor care obţin informaţii de natura celor arătate, din rapoarte ori alte documente ale instituţiei de credit (art. 112 din O.U.G. nr. 99/2006). Obligaţia de păstrare a secretului profesional în domeniul bancar nu poate fi opusă unei autorităţi competente în exercitarea atribuţiilor sale de supraveghere la nivel individual sau, după caz, consolidat ori subconsolidat. Informaţii de natura s.b. pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate, în următoarele situaţii: i) la solicitarea titularului de cont sau a moştenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanţilor legali şi/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora; ii) în cazurile în care instituţia de credit justifică un interes legitim; iii) la solicitarea scrisă a altor autorităţi sau instituţii ori din oficiu, dacă prin lege specială aceste autorităţi sau instituţii sunt îndrituite, în scopul îndeplinirii atribuţiilor lor specifice, să solicite şi/sau să primească astfel de informaţii şi sunt identificate clar informaţiile care pot fi furnizate de către instituţiile de credit în acest scop; iv) la solicitarea scrisă a soţului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus în instanţă o cerere de împărţire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanţei; v) la solicitarea instanţei, în scopul soluţionării diferitelor cauze deduse judecăţii; vi) la solicitarea executorului bancar, în scopul realizării executării silite, pentru existenţa conturilor debitorilor urmăriţi. în cererea scrisă adresată instituţiei de credit trebuie să se precizeze temeiul legal al solicitării de informaţii, identitatea clientului la care se referă informaţiile confidenţiale care se solicită, categoria informaţiilor solicitate şi scopul pentru care se solicită acestea. Personalul instituţiei de credit nu poate utiliza în folos personal sau în folosul altuia, direct ori indirect, informaţii confidenţiale pe care le deţine sau de care a luat cunoştinţă în orice mod (art. 113 din O.U.G. nr. 99/2006). Instituţiile de credit sunt obligate să furnizeze informaţii de natura s.b., după începerea urmăririi penale împotriva unui client, la solicitarea scrisă a procurorului sau a instanţei judecătoreşti ori, după caz, a organelor de cercetare penală, cu autorizarea procurorului (art. 114 din O.U.G. nr. 99/2006). Nu se consideră încălcări ale obligaţiei de păstrare a secretului bancar: i) furnizarea de date agregate, astfel încât identitatea şi informaţiile privind activitatea fiecărui client nu pot fi identificate; ii) furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de plată sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în condiţiile legii; iii) furnizarea de date auditorului financiar al instituţiei de credit; iv) furnizarea de informaţii la cererea instituţiilor de credit corespondente, dacă aceste informaţii au legătură cu operaţiunile derulate prin conturile de corespondent; v) furnizarea de date şi informaţii entităţilor aparţinând grupului din care face parte instituţia de credit, necesare pentru organizarea supravegherii pe baza consolidată şi pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (art. 115 din O.U.G. nr. 99/2006). Persoanele abilitate să solicite şi/sau să primească informaţii de natura s.b. sunt obligate să păstreze confidenţialitatea acestora şi le pot utiliza numai în scopul pentru care le-au solicitat sau le-au fost furnizate, potrivit legii (art. 116 din O.U.G. nr. 99/2006). V. instituţie de credit, centrala incidentelor de plăţi, auditor.

Dictionar juridic,

Secret profesional

Secret profesional

secret profesional, 1. în materia instituţiilor de credit. Instrument de protecţie a informaţiilor confidenţiale de care iau cunoştinţă în cursul exercitării atribuţiilor lor membrii consiliului de administraţie, salariaţii B.N.R., precum şi auditorii financiari sau experţii numiţi de B.N.R. pentru efectuarea de verificări la sediul instituţiilor de credit. Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii B.N.R. sunt obligaţi să păstreze s.p. şi după încetarea activităţii în cadrul băncii. Persoanele arătate nu pot divulga informaţii confidenţiale niciunei persoane sau autorităţi, cu excepţia furnizării acestor informaţii în formă sumară sau agregată, astfel încât instituţia de credit să nu poată fi identificată. Dacă o instituţie de credit a fost declarată în faliment sau este supusă lichidării forţate, informaţiile confidenţiale care nu se referă la terţii implicaţi în acţiuni de salvgardare a instituţiei de credit pot fi divulgate în cadrul procedurilor civile sau comerciale. Aceste dispoziţii nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislaţiei penale potrivit cărora se poate impune divulgarea de informaţii confidenţiale în anumite situaţii (art. 214 din O.U.G. nr. 99/2006). B.N.R. poate să schimbe informaţii cu autorităţi competente din celelalte state membre. Informaţiile primite de

B.N.R. sunt supuse cerinţelor referitoare la secretul profesional. B.N.R. poate furniza informaţii autorităţilor competente din alte state membre, dacă informaţiile primite de respectivele autorităţi sunt supuse unor cerinţe de păstrare a secretului profesional similare celor de mai sus (art. 215 din O.U.G. nr. 99/2006). 2. în materia instituţiilor financiare nebancare. Obligaţia de păstrare a s.p. cu privire la informaţiile aflate la dispoziţia instituţiei financiare nebancare, care privesc persoana, patrimoniul, activitatea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor, contractele încheiate cu clienţii sau serviciile prestate pentru aceştia, nu poate fi opusă unei autorităţi cu atribuţii de supraveghere la nivel individual a instituţiei financiare nebancare sau, după caz, la nivel consolidat a grupului din care face parte aceasta, în exercitarea respectivelor competenţe (art. 11 din Legea nr. 93/2009). 3. în materia furnizării serviciilor de certificare. Instrument de protejare a informaţiilor încredinţate persoanelor fizice care prestează în nume propriu servicii de certificare, precum şi personalului angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, cu ocazia furnizării serviciilor. Persoanele fizice care prestează, conform legii, în nume propriu servicii de certificare, precum şi personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoană fizică sau juridică, sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor încredinţate în cadrul activităţii lor profesionale, cu excepţia celor în legătură cu care titularul certificatului acceptă să fie publicate sau comunicate terţilor. încălcarea obligaţiei de păstrare a secretului constituie infracţiune de divulgare a secretului profesional, prevăzută şi sancţionată de art. 196 C.pen. Nu constituie divulgare a secretului profesional comunicarea de informaţii către o autoritate publică, atunci când aceasta acţionează în exercitarea şi în limitele competenţelor sale legale. Obligaţia de păstrare a secretului incumbă şi personalului autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu, precum şi persoanelor împuternicite de aceasta (art. 15 din Legea nr. 455/2001). V. consiliu de administraţie, auditor, instituţie de credit, fail-ment, lichidare, instituţie financiară nebancară, semnătură electronică.

Dictionar juridic,

Secretar tehnic al şedinţei adunării generale a acţionarilor

Secretar tehnic al şedinţei adunării generale a acţionarilor

secretar tehnic al şedinţei adunării generale a acţionarilor, angajat al societăţii comerciale desemnat de preşedintele consiliului de administraţie să ia parte la operaţiunile premergătoare desfăşurării şedinţei adunării generale a acţionarilor: verificarea listei de prezenţă a acţionarilor, cu indicarea capitalului social pe care îl reprezintă fiecare, întocmirea pro-cesului-verbal pentru constatarea numărului acţiunilor la purtător depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea adunării generale. V. adunare generală a asociaţilor, preşedinte al consiliului de administraţie, acţionar, capital social, proces-verbal al şedinţei adunării generale a acţionarilor, acţiune.

Dictionar juridic,

Sediu

Sediu

sediu, element de identificare al persoanei juridice. 1. Sediu social. Actul constitutiv al societăţii comerciale va cuprinde, printre altele, şi sediul social (art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 31/1990). La înmatricularea societăţii comerciale şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul O.R.C.: i) documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social; ii) un certificat emis de organul fiscal arătat mai sus, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, după caz;

iii) în cazul în care din certificatul astfel emis rezultă că sunt deja înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social, o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la posibilitatea de funcţionare la acelaşi sediu social a mai multor societăţi. La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Numărul societăţilor comerciale ce funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare. Informaţiile privind îndeplinirea condiţiilor privind sediul social se înregistrează în registrul comerţului pe cheltuiala solicitantului (art. 17 din Legea nr. 31/1990). Sediul social al societăţii comerciale poate fi stabilii temporar, în baza unui contract de asistenţă juridică, la sediul profesional al avocatului [art. 3 alin. (1) lit. h) şi i) din Legea nr. 51/1995]. în cazul clădirilor de locuinţe aflate în proprietatea a cel puţin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv în cazul celor care au în structura lor şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al clădirii cu locuinţe, în vederea stabilirii unui sediu social sau a unui punct de lucru, se poate face numai cu avizul comitetului executiv al asociaţiei de proprietari şi cu acceptul proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării (art. 1 şi art. 42 din Legea nr. 230/2007). Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune (art. 39 din Legea nr. 230/2007). Cererile şi căile de atac prevăzute de lege, de competenţa instanţelor judecătoreşti, se soluţionează de instanţa locului unde societatea îşi are sediul principal (art. 63 din Legea nr. 31/1990). 2. Sediu secundar. Sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi Iară personalitate juridică pe care societatea comercială Ie poate înfiinţa. Actul constitutiv va cuprinde şi menţiuni referitoare la sediile secundare, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare (art. 7 din Legea nr. 31/1990). 3. Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona. Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu societatea, ea se va înregistra în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înregistrare separată. Celelalte sedii secundare – agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului de la sediul principal. Nu se pot înfiinţa sedii secundare sub denumirea de filială (art. 43 din Legea nr. 31/1990). 4. în materia înregistrării în registrul comerţului. Comercianţii cer înmatricularea la O.R.C. din judeţul sau din municipiul Bucureşti, unde îşi au sediul (art. 3 din Legea nr. 26/1990). Schimbarea sediului social al unei persoane juridice în alt judeţ se va autoriza prin rezoluţia directorului O.R.C./persoanei desemnate de acesta prin care se va dispune şi asupra înmatriculării şi radierii persoanelor juridice care îşi schimbă sediul social în alt judeţ [art. 6 alin. (1^1) din Legea nr. 26/1990]. Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică, a unei întreprinderi familiale, a unei regii autonome, companii naţionale sau societăţi naţionale în registrul comerţului va indica, printre altele, şi sediul (art. 13, art. 15 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul care deschide sucursale trebuie să ceară înregistrarea acestora la O.R.C. de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde, printre altele, şi sediul sucursalei, iar la cererea de înregistrare se ataşează şi dovada sediului sucursalei. Oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei transmite O.R.C. de la sediul principal al comerciantului un extras de pe înregistrarea efectuată, pentru a fi menţionată în registrul comerţului respectiv (art. 23 din Legea nr. 26/1990). Comerciantul cu sediul principal al comerţului în străinătate care deschide sucursale în România trebuie să ceară înregistrarea acestora la oficiul registrului comerţului de la sediul fiecărei sucursale. Cererea va cuprinde, printre altele, şi sediul social, iar în cazul sucursalelor societăţilor comerciale din state care nu sunt membre ale Spaţiului Economic European, se va menţiona şi legea aplicabilă comerciantului. La registrul comerţului de la sediul sucursalei se depun, printre altele, în cazul sucursalelor comercianţilor din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, documente care să ateste sediul social al comerciantului din străinătate, obiectul de activitate al acestuia şi, cel puţin anual, suma capitalului subscris, un certificat, în traducere certificată, de la registrul în care este înmatriculat comerciantul din străinătate, care să ateste existenţa societăţii, anual, situaţia financiară a comerciantului din străinătate, aprobată, verificată şi publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul social, care va fi supusă aceloraşi formalităţi de publicitate prevăzute pentru situaţiile financiare ale societăţilor comerciale româneşti. în situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România are sediul social într-un stat membru al Uniunii Europene, documentele contabile ale comerciantului din străinătate se depun aşa cum sunt ele întocmite, audi-tate şi publicate în conformitate cu legea statului membru care guvernează comerciantul din străinătate, în situaţia în care comerciantul din străinătate care deschide o sucursală în România nu este guvernat de legea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European, se depun documentele contabile ale agentului economic din străinătate, aşa cum sunt acestea întocmite, auditate şi publicate în conformitate cu legea din România, cu excepţia cazului în care legea care guvernează comerciantul din străinătate prevede reguli contabile echivalente celor aflate în vigoare în Uniunea Europeană. De asemenea, se depune dovada sediului sucursalei. Dacă un comerciant cu sediul social în străinătate înfiinţează mai multe sucursale în ţară, documentele enumerate mai sus se depun numai la una dintre sucursale, la alegerea comerciantului, în registrul comerţului în care sunt înregistrate celelalte sucursale, precizându-se care este registrul prin care se asigură formalităţile de publicitate (art. 24 din Legea nr. 26/1990). Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului. Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. în termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comerţului înaintează cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului din acel judeţ (art. 25 din Legea nr. 26/1990). Firma sucursalei din România a unei societăţi străine va trebui să cuprindă şi menţiunea sediului principal din străinătate (art. 37 din Legea nr. 26/1990). înscrierea unei firme care conţine cuvinte sau sintagme caracteristice autorităţilor şi instituţiilor publice locale se realizează numai cu acordul prefectului judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, în circumscripţia teritorială în care solicitantul şi-a stabilit sediul social. Refuzul eliberării acordului conduce la respingerea cererii de înmatriculare a persoanei juridice (art. 39 din Legea nr. 26/1990). V. comerciant, oficiul registrului comerţului, persoană desemnată, întreprindere familială, sucursală, firmă, act constitutiv, agenţie, reprezentanţă, societate comercială, registrul comerţului, punct de lucru, filială.

sediu, clădire, loc, spaţiu, unde-şi desfăşoară activitatea o instituţie, unitate etc.

Dictionar juridic,

Semnatar

Semnatar

semnatar, 1. persoană care îşi asumă un înscris prin aplicarea semnăturii, ca element inconfundabil de identificare a persoanei, înscrisul poate fi materializat pe suport de hârtie sau pe suport electronic. 2. persoană care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ (art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001). V. dispozitiv de creare a semnăturii electronice.

Dictionar juridic,

Semnătură electronică

Semnătură electronică

semnătură electronică, date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare (art. 4 pct. 3 din Legea 455/2001).

semnătură electronică extinsă, semnătură electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: i) este legată în mod unic de semnatar; ii) asigură identificarea semnatarului; iii) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; iv) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă (art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001). în materia înregistrărilor în registrul comerţului. Comercianţii cer înmatricularea la O.R.C. din judeţul sau din municipiul Bucureşti, unde îşi au sediul. Cererea de înmatriculare/înregistrare a menţiunilor şi documentele anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată s.e.e., pot fi trimise prin poştă electronică. în cazul în care cererea de înmatriculare/înregistrare este transmisă prin poşta electronică, rezoluţia directorului O.R.C./ persoanei desemnate de acesta se comunică pe cale electronică, data comunicării fiind considerată data la care aceasta devine disponibilă destinatarului, precum şi pe suport hârtie (art. 3 din Legea nr. 26/1990). registrul comerţului este public. O.R.C. este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate, precum şi informaţii despre datele înregistrate în registrul comerţului şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat. Actele pot fi cerute şi eliberate şi prin corespondenţă sau, la cerere, documentele în formă electronică, cu transmitere on-line, având încorporată, ataşată sau logic asociată s.e.e. Tarifele percepute pentru eliberarea de copii şi/sau informaţii, indiferent de modalitatea de furnizare, nu vor depăşi costurile administrative implicate de eliberarea acestora (art. 4 din Legea nr. 26/1990). V. semnatar, date în formă electronică, comerciant, oficiul registrului comerţului, persoană desemnată, rezoluţia directorului oficiului registrului comerţului/persoanei desemnate, registrul comerţului.

Dictionar juridic,

Servicii de investiţii financiare

Servicii de investiţii financiare

servicii de investiţii financiare, operaţiuni în legătură cu instrumentele financiare. S. de i.f. pot fi: I) servicii principale: i) preluarea şi transmiterea ordinelor primite de la investitori în legătură cu unul sau mai multe instrumente financiare; ii) executarea ordinelor în legătură cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel decât pe cont propriu; iii) tranzacţionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; iv) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe bază discreţionară, cu respectarea mandatului dat de aceştia, atunci când aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare; v) subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm şi/sau plasamentul de instrumente financiare; II) servicii conexe:

i) custodia şi administrarea de instrumente financiare; ii) închirierea de casete de siguranţă; iii) acordarea de credite sau împrumuturi de instrumente financiare unui investitor, în vederea executării unor tranzacţii cu instrumente financiare, în care respectiva societate de servicii de investiţii financiare este implicată în tranzacţii; iv) consultanţă acordată societăţilor cu privire la orice probleme legate de structură de capital, strategie industrială, precum şi consultanţă şi servicii privind fuziunile şi achiziţiile de societăţi; v) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm; vi) consultanţă de investiţii cu privire la instrumentele financiare; g) servicii de schimb valutar în legătură cu activităţile de s.e.e. prestate (art. 5 din Legea nr. 297/2004). V. instrument financiar.

Dictionar juridic,

Servicii de plată

Servicii de plată

servicii de plată, oricare dintre următoarele: i) servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi; ii) servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi;

iii) efectuarea următoarelor operaţiuni de plată în cazul în care fondurile nu sunt acoperite printr-o linie de credit: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv operaţiuni cu ordine de plată programată; iv) efectuarea următoarelor operaţiuni de plată în cazul în care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit deschisă pentru un utilizator al serviciilor de plată: debitări directe, inclusiv debitări directe singulare, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv similar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv ordine de plată programată; v) emiterea şi/sau acceptarea la plată a instrumentelor de plată; vi) remiterea de bani; vii) efectuarea operaţiunilor de plată în care consimţământul plătitorului pentru realizarea unei operaţiuni de plată este dat prin intermediul oricăror mijloace de telecomunicaţie, digitale sau informatice, şi plata este efectuată către operatorul sistemului sau reţelei informatice ori de telecomunicaţii care acţionează exclusiv ca intermediar între utilizatorul s. de p. şi furnizorul bunurilor şi serviciilor (art. 8 din O.U.G. nr. 113/2009). Este interzis oricărei persoane care nu este prestator de servicii de plată să presteze cu titlu profesional s. de p. menţionate (art. 9 din O.U.G. nr. 113/2009). V. utilizator al serviciilor de plată, instrument de plată.

Dictionar juridic,

Strămutarea procesului

Strămutarea procesului

strămutarea procesului, incident procedural ce determină trecerea unei cauze, în situaţiile strict precizate de lege, de la instanţa competentă la o instanţă de acelaşi grad, situată într-o altă localitate. Prin s.p. se urmăreşte garantarea imparţialităţii judecătorilor şi înlăturarea oricărei ingerinţe sau influenţe asupra activităţii de înfăptuire a justiţiei. S.p. poate fi solicitată doar în prezenţa unuia dintre motivele expres prevăzute de lege: rudenie sau afinitate, bănuială legitimă şi siguranţă publică. Cererea de strămutare bazată pe motive de rudenie sau afinitate poate fi făcută de oricare dintre părţi, înainte de începerea dezbaterilor; ea se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară. S.p. pentru motive de bănuială legitimă şi siguranţă publică poate fi solicitată în orice fază a litigiului; cererea se depune la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; cererea de strămutare bazată pe motive de bănuială legitimă poate fi promovată de oricare dintre părţi şi de procuror; dacă cererea se întemeiază pe motive de siguranţă publică, strămutarea poate fi cerută doar de procurorul de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în toate cazurile, cererea de strămutare se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Preşedintele instanţei competente poate dispune, chiar fără citarea părţilor, suspendarea cauzei; măsura va fi comunicată instanţei sesizate cu litigiul, pentru ca aceasta să nu mai îndeplinească niciun act de procedură până la soluţionarea cererii de strămutare. Asupra cererii de strămutare instanţa competentă se pronunţă printr-o hotărâre de admitere sau de respingere; hotărârea pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac şi se dă fără motivare; în ipoteza admiterii cererii de strămutare, cauza se va trimite spre soluţionare unei instanţe de acelaşi grad; prin hotărâre se va arăta şi măsura în care actele îndeplinite de instanţa competentă urmează să fie menţinute sau, dimpotrivă, trebuie refăcute; în ipoteza respingerii cererii de s.p. cauza se va soluţiona de către instanţa competentă [v. şi bănuială legitimă; rudenie şi afinitate; siguranţă publică]

strămutarea judecăţii – măsură prin care, pentru a se asigura desfăşurarea normală a procesului, o cauză este trecută spre judecată, de la instanţa sesizată, la o altă instanţă egală în grad. Cererea de strămutare poate fi făcută de partea interesată, de procuror sau de ministrul justiţiei şi se soluţionează de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în cazul admiterii cererii, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispunând strămutarea, hotărăşte totodată în ce măsură actele îndeplinite în faţa instanţei sesizate iniţial se menţin (art. 55,56 C. proc. pen.).

Dictionar juridic,

Substituire procesuală

Substituire procesuală

substituire procesuală, locuţiune folosită spre a desemna posibilitatea înlocuirii persoanei lipsite de calitate cu persoana îndreptăţită să participe la activitatea judiciară. În legislaţia noastră nu există o dispoziţie de principiu privitoare la s.p. a părţii lipsite de calitate, aceasta fiind permisă doar în mod excepţional. Astfel, dacă terţul arătat ca titular al dreptului recunoaşte susţinerile pârâtului, el va lua locul acestuia în proces; s.p. este posibilă doar în acţiunile reale şi numai cu acordul reclamantului. Această reglementare de excepţie prezintă o utilitate practică deosebită, întrucât permite continuarea judecăţii faţă de persoana care are legitimare procesuală, pârâtul iniţial urmând să fie scos din cauză; se evită astfel cheltuielile determinate de necesitatea promovării unei noi acţiuni; de asemenea, se realizează în acest mod o soluţionare operativă a litigiului.