Browsing Category

Financiar

Banci, Credite, Executat sau somat de catre banca, Leasing,

Executat silit de banca-Executat silit de Kruk

Our Reader Score
[Total: 1 Average: 3]

executat silit de banca-executat silit de Kruk “Banca recurge la executorul judecătoresc. Cererea de încuviinţare a executării silite în instanţă nu se face într-o procedură contradictorie, adică împrumutatul nici nu va fi citat. Cel mai probabil nici nu va şti că există împotriva lui o asemnea cerere, iar ulterior deja primeşte somaţie din partea executorului judecătoresc, după ce i s-au poprit conturile. Este firesc ca poprirea să nu fie notificată.

În principiu, executorul verifică dacă sunt bani în cont, ca să îi poată lua. Dacă nu aveţi bani în cont, se va proceda la vânzarea bunurilor mobile sau imobile.

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni.

Intrebare: Daca am luat un credit neipotecar, fara garantii, si nu am sanse sa mai platesc rata….poate sa imi execute din lucruri daca eu locuiesc cu parintii? dar ei nu au nici o legatura cu rata mea!Raspuns: In general, chiar daca nu exista o garantie clar specificata in contractul de credit, precum o ipoteca sau gaj pe o masina, bancile sau IFN-urile impun garantarea imprumutului cu garantie persoanala.

Acest lucru inseamna ca in caz de nerambursare a imprumutului, se poate pune poprire pe venituri si pe conturi bancare sau se pot executa orice bunuri detinute de debitor.

De asemenea, in cazul in care exista un co-debitor sau un girant al creditului, aceleasi reguli sunt extinse si asupra acestora

Banca sau IFN-ul nu se va putea intrepta insa pentru recuperarea restantelor catre terte persoane, chiar daca acestea sunt rude de gradul I.

Atata vreme cat parintii dvs nu si-au asumat niciunul din aceste roluri nu pot fi executati silit, chiar daca locuiti impreuna.

Iar, daca dvs personal nu aveti nici venituri, nici bani in conturi bancare si nici bunuri ce pot fi valorificate, nu aveti cum sa fiti executata silit. Banca poate insa redeschide procedura de executare la intervale regulate de timp, in cazul in care obtineti venituri sau dobanditi bunuri, ce pot fi valorificate.

Banci, Credite, Leasing,

AVOCAT IMPOTRIVA BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

AVOCAT-IMPOTRIVA-BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

 

 

Legea transpune Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului, privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

Scopul principal al legii este sa promoveze competitivitatea in mediul de afaceri si sa consolideze piata interna a Uniunii Europene, prin crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea intarzierilor la plata, sens in care aduce anumite limitari libertatii contractuale. Principalele limitari se refera la termenele de plata, termenul de emitere sau primire a facturii, dobanzi si daune – interese. Se introduce, de asemenea, un regim mai sever al obligatiilor autoritatilor contractante in scopul determinarii institutiilor statului sa execute, in termen cat mai scurt, obligatiile de plata a pretului bunurilor sau serviciilor.

Legea vine sa completeze cadrul legislativ existent, respectiv prevederile Noului Cod Civil, Ordonantei de Guvern nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012 (,,OG 13/2011”) si ale Codului de Procedura Civila.

In cele de mai jos, gasiti prezentate principalele reglementari introduse de Legea 72/2013:

1. Domeniul de aplicare a Legii

Legea se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata ale unor sume de bani, care rezulta din contracte incheiate:

a). intre profesionisti sau

b). intre profesionisti si autoritati contractante

care au ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia de lucrari publice, de cladiri si lucrari de constructii civile.

Legea defineste notiunile de profesionist si autoritate contractanta care intra in domeniul sau de aplicare, astfel:

a). prin profesionist – se intelege orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza o intreprindere in sens lucrativ, iar

b). prin autoritate contractanta – se intelege orice autoritate publica a statului roman, care actioneaza la nivel central, regional sau local; orice organism de drept public, cu personalitate juridica, infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara scop lucrativ si care este controlat (prin finantare, coordonare sau administrare) de o autoritate publica; sau o asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante.

Prin urmare, Legea se aplica contractelor de achizitie publica si contractelor de concesiune incheiate in temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006.

Legea nu se aplica insa (a) pentru contractele incheiate de profesionisti cu consumatorii si nici (b) pentru creantele inscrise in masa credala in cadrul procedurii de insolventa, ori creantele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv sau a unei intelegeri rezultate ca urmare a unor negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor.

2. Stabilirea unor termene maximale de plata

Legea stabileste anumite limitari privind termenele de plata atat intre profesionisti, cat si intre acestia si autoritatile contractante, astfel:

a). in raporturile dintre profesionisti – termenul de plata va fi de maximum 60 de zile calendaristice; se permite insa partilor, cu titlu de exceptie, dreptul de a prevedea contractual un termen mai mare de 60 de zile, cu conditia ca o astfel de clauza sa nu fie abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

b). in raporturile dintre profesionisti si autoritatile contractante, termenul de plata este de 30 de zile calendaristice, calculate astfel:

(i) de la data primirii facturii, sau

(ii) de la data receptiei bunurilor, respectiv data prestarii serviciilor – daca data primirii facturii este incerta sau anterioara receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor, sau

(iii) de la receptie sau verificare, daca prin lege sau contract se stabileste o procedura de receptie sau de verificare pentru certificarea conformitatii, si autoritatea contractanta a primit factura la data receptiei sau verificarii ori anterior (a se vedea mai jos termenul maxim reglementat pentru procedura de receptie si verificare).

In cazul institutiilor publice din domeniul sanatatii si entitatilor publice care furnizeaza servicii medicale de sanatate, termenul de plata este de maximum 60 de zile calendaristice, calculat conform conform celor de mai sus.

Termenele de 30 de zile si respectiv de 60 de zile mentionate, sunt termene de plata legale maximale stabilite in sarcina autoritatilor contractante.

Termenele plata stabilite in concret in contractele incheiate intre profesionisti si autoritatile contractante trebuie sa respecte aceste termene legale maximale.

In mod exceptional, se permite partilor sa agreeze contractual un termen de plata de maximum 60 de zile calendaristice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

(i) termenul este stabilit expres in contract si in documentatia achizitiei,

(ii) termenul este obiectiv justificat tinand cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, iar

(iii) clauza nu este abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

3. Stabilirea unei durate maximale pentru procedura de receptie si verificare

Legea introduce un termen si pentru procedura de receptie sau de verificare. Astfel, aceasta procedura nu trebuie sa depaseasca, ca regula, 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor. Prin exceptie, durata unei asemenea proceduri poate fi mai lunga doar:

a). in cazuri justificate in mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului,

b). daca sunt prevazute in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie, cat si motivele obiective si

c). daca nu este o clauza abuziva (detalii privind clauza abuziva sunt mentionate mai jos).

4. Interzicerea clauzelor privind data/ termenul de emitere/primire a facturii

Legea stabileste expres ca partile (atat profesionisti cat si autoritati contractante) nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/ primire a facturii este lovita de nulitate absoluta.

5. Dobanda legala penalizatoare

Dobanda legala penalizatoare se aplica in cazul in care partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere si se determina conform art. 3 din OG 13/2011.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, creanta de plata produce dobanzi penalizatoare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a). creditorul, inclusiv subcontractantii sai, si-au indeplinit obligatiile contractuale;

b). creditorul nu a primit suma datorata la scadenta, cu exceptia cazului in care debitorului nu ii este imputabila intarzierea.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, dobanda penalizatoare curge de la termenul stipulat in contract sau, in lipsa unei asemenea clauze, de la expirarea termenelor legale de plata (de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii / receptiei bunurilor serviciilor, conform celor descrise la paragraful doi de mai sus).

6. Institutia daunelor interese suplimentare minimale

In vederea descurajarii debitorilor, legea prevede posibilitatea creditorului de a pretinde:

a). cheltuielile pentru recuperarea creantei si

b). in plus, daune interese minimale in suma fixa de 40 de euro, in lei. Acesta suma devine scadenta de la data la care curge dobanda penalizatoare si este suplimentara cheltuielilor aferente unei proceduri de executare silita.

Prin introducerea acestor daune interese minimale, Directiva 2011/7/UE a vizat limitarea costurilor administrative si interne legale de recuperare, stabilind totodata ca aceasta suma trebuie sa poate fi cumulata cu dobanda pentru intarzierea efectuarii platilor si nu trebuie sa limiteze dreptul creditorului de a primi despagubiri pentru orice prejudiciu suplimentar suferit.

7. Clauzele contractuale si practicile abuzive

Este considerata abuziva o practica sau o clauza prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul:

a). termenul de plata,

b). nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau

c). nivelul daunelor – interese suplimentare.

Calificarea se face de catre instanta sau de catre lege.

Pentru determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanta tine cont de toate circumstantei si in special de urmatoarele:

(i) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

(ii) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor;

(iii) natura bunurilor sau serviciilor;

(iv) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii, conform legii;

(v) pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Clauze contractuale abuzive, conform legii si pentru care nu este necesara analizarea circumstantelor, sunt cele care:

(i) exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;

(ii) fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;

(iii) prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut in lege;

(iv) fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare decat cel prevazut de lege;

(v) elimina posibilitatea platii de daune – interese suplimentare;

(vi) stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.

8. Dispozitii procedurale. Ordonanta de plata

In caz de intarziere la plata, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, conform art. 1013 – 1024 din Codul de procedura civila. Procedura ordonantei de plata se aplica in aceleasi conditii tuturor creditorilor stabiliti in Uniunea Europeana.

9. Modificarea unor acte normative

OG 13/2011 se modifica in sensul ca in raporturile dintre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante, dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus opt puncte procentuale

Se abroga expres Art. 1017 alin (2) pct 1 si 2 din Codul de procedura civila care reglementa momentul de la care creanta produce dobanzi.

Dispozitiile Legii, cu exceptia art. 15 (Sanctiuni), sunt aplicabile obligatiilor de plata rezultand din contracte incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii. Prin urmare, pare ca legea excepteaza de la principiul neretroactivitatii clauzele abuzive existente.

10. Concluzii

Prin limitarile pe care Legea le aduce libertatii contractuale, se incearca crearea unei culturi a efectuarii prompte a platilor si reducerea practicilor contractuale inechitabile.

Daca pana in prezent, numeroase plati erau efectuate cu intarziere, cu impact semnificativ asupra rentabilitatii si competitivitatii operatorilor economici privati, este de asteptat ca noua reglementare va aduce o schimbare pozitiva in derularea contractelor, in special a celor de achizitie publica, echilibrand balanta intre puterea publica exercitata de autoritatile contractante si mediul privat ofertant.

Banci, Credite, Financiar, Leasing,

Avocat Coltuc procese banci -Articol Curierul National

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Toader: Instituţiile financiare se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţi
Olteanu, BNR: Căile de atac ar trebui judecate la instanţa supremă, nu la Curţile de Apel, ca să se creeze o practică unitară
Coltuc: De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită

Discuţiile purtate ieri de reprezentanţi ai băncii centrale pe tema litigiilor colective iniţiate de clienţi împotriva băncilor, prin care aceştia reclamă existenţa unor clauze abuzive în contractele de împrumut, par să aibă cu totul o altă ţintă, respectiv grăbirea executării silite, nicidecum înlăturarea clauzelor abuzive din contracte, a declarat ieri, pentru Curierul Naţional, avocatul Marius Coltuc
“Discuţiile purtate astăzi (ieri – n. red.) la BNR, fără reprezentanţi ai clienţilor care sunt parte în procesele colective, au vizat o aşa-zisă derogare de la lege, care prevede că instanţa unde se exercită calea de atac este Curtea de Apel. Ei vor să fie Înalta Curte, pentru că aceasta ar putea asigura o practică unitară. Nu este nevoie de nicio derogare, pentru că, potrivit noului Cod de Procedură Civilă, care a intrat deja în vigoare, avocaţii pot invoca practica unitară pentru procesele colective”, a afirmat av. Coltuc.
Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a propus ieri ca procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie, iar instanţa supremă poate asigura o practică unitară.
Anterior, Şerban Toader, Senior Partner şi Head of Advisory la KPMG România, afirmase că băncile se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţii nemulţumiţi şi că instituţiile financiare ar trebui să le recâştige acestora încrederea, dar nu cu scopul creşterii profitabilităţii băncilor.
Contactat telefonic, avocatul Marius Coltuc a explicat ieri pentru Curierul Naţional că “practica unitară poate avea impact mare asupra băncilor, dar şi influenţe asupra proceselor individuale iniţiate de clienţi”. “Toată discuţia a fost legată în fapt de problemele BCR, care vrea să-şi facă un Departament de recuperare a creanţelor, unde să lucreze aproximativ 500 de angajaţi. Dacă vor să nu mai aibă probleme, ar putea să modifice contractele aflate în vigoare. De ce nu le modifică astfel încât să nu mai conţină clauzele abuzive? De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită. Cer ca Înalta Curte să judece căile de atac în speranţa că, fiind instanţă naţională, va ţine cu ţara, adică cu ei”, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Coltuc, de la Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii.

VEZI ARTICOL AICI

 

Banci, Credite, Executat sau somat de catre banca, Financiar, Leasing,

Avocat banci – dosare impotriva bancilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In acest sens, prin Legea nr. 193/2000 au fost transpuse si implementate prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, iar prin O.U.G. nr. 50/2010  s-au transpus prevederile Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si  a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru

consumatori.Exemple clare de situatii in care persoanele cu credite castiga în fata bancilor:
-Exista banci care spun ca dobanda e fixa, apoi clientii descopera ca a devenit variabila.
-În multe contracte de credit e precizat ca”se poate modifica dobanda în functie de situatia financiara de pe piata din Romania”, fara sa fie precizat ce înseamna acest lucru. Aceasta e o clauza abuziva. Odata cu aplicarea Ordonantei 50, multe banci au transformat nefondat comisionul de risc, în comision de administrare. Acesta reprezinta circa 1% pe luna din valoarea creditului.

   Pasii de urmat in declansarea unui astfel de proces sunt urmatorii:

In primul rand trebuie depusa reclamatia la Protectia Consumatorilor Intrucat ANPC are deja foarte multe dosare deschise impotriva bancilor, multi clienti care fac plangere catre aceasta instituite, iar apoi sunt introdusi de catre ANPC in dosarele aflate deja pe rolul instnelor intre aceasta institutie si banci. O mare parte din procese au ca obiect diverse clauze inserate in contractile de credit, care sunt considerate abuzive, conform Legii nr. 193/2000. Instantele au considerat, de multe ori ca fiind abuziv modul de calcul arbitrar al dobanzii, fara a se tine cont de formulele si clauzele stipulate în contract.

Trebuie avuta in vedere si  hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene , care priveste interpretarea Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, coroborata cu reglementarea Uniunii Europene aplicabila contractelor de credit de consum, care prevede ca : “…- sistemul de protectie pus in aplicare prin Directiva 93/13 se bazeaza pe ideea ca un consumator se gaseste intr-o situatie de inferioritate fata de un vanzator sau un furnizor in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si nivelul de informare, situatie care il conduce la adeziunea la conditiile redactate in prealabil de vanzator sau furnizor;
– clauzele abuzive nu creeaza obligatii pentru consumator, aceasta reprezentand o dispozitie imperativa, o norma echivalenta cu normele nationale care ocupa, in cadrul ordinii juridice interne, rangul de norme de ordine publica;
– instanta nationala este obligata sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale, inclusiv in ipotezele in care consumatorul se abtine sa invoce caracterul abuziv al acestei clauze fie pentru ca acesta nu isi cunoaste drepturile, fie pentru ca este descurajat sa le invoce din cauza cheltuielilor pe care le-ar implica o actiune in justitie;
– la incheierea contractului de credit, debitorul sa fie in posesia tuturor elementelor care pot avea un efect asupra intinderii obligatiilor sale; informarea consumatorului asupra costului global al creditului (DAE), sub forma unei dobanzi calculate potrivit unei formule matematice unice, are o importanta esentiala;

Banci, Credite, Financiar, Ghidul clientului bancar abuzat, Leasing,

Av.Coltuc Marius explica pentru Realitatea Tv procesele bancilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Speriate ca ar putea fi obligate să returneze comisioane de sute de milioane de euro declarate abuzive de către judecători, băncile cer modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care ar urma să intre în vigoare în februarie anul viitor. Plângerile bancherilor au ajuns deja pe masa guvernatorului BNR şi pe cea a ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, informează Realitatea TV

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/legea-care-da-o-lovitura-dura-bancilor-bancherii-cer-modificarea-ei_1057697.html#ixzz2D1f2xmsz