Browsing Category

Ghid practic pentru procedura partajului judiciar

Ghid practic pentru procedura partajului judiciar,

Avocat : PARTAJUL SOTILOR DUPA DIVORT

Our Reader Score
[Total: 116 Average: 3.5]

Orice casnicie, indiferent de durata acesteia, presupune o suma de bunuri comune, care sunt detinute in cote egale de cei 2 soti. In cazul casatoriei aceste bunuri comune sunt detinute “in devalmasie” adica fiecare cunoaste intinderea acestor bunuri, insa nimeni dintre cei 2 nu stie care sunt cotele firesti ale acestora. De exemplu: detinem un imobil de 2 camere, cunoastem ca regula este de 50-50, insa nu stim precis care camera este a unuia si care a altuia si/sau cum se imparte holul, bucataria, camera de acces sau balconul. Practic, in timpul casatoriei cunoastem ca avem o masa de bunuri comuna, si suntem cu 50% creditori asupra ei, fata de celalalt. Asta inseamna “in devalmasie”. Ca sa se poata realiza partajul dupa divort, evident ca este necesar a se imparti in mod concret aceasta “comunitate” de bunuri.
1. Regula generala.
Intr-un partaj dupa divort, regula generala este ca fiecare dintre soti detine jumate-jumate din totalitatea bunurilor comune. Prin bunuri comune se inteleg absolut toate bunurile si lucrurile ce au folosit sotilor si au fost cumparate in vremea casatoriei, pana la pronuntarea divortului. Aici intra: mese, scaune, ustensile de bucatarie, cadouri primite de soti, mobila, tablouri, samd., inclusiv bunuri imobile – terenuri, case sau actiuni in societatile comerciale infiintate in timpul casatoriei.
2. Bunuri care nu pot face obiectul partajului dupa divort.

Nu intra in masa partajului urmatoarele categorii de bunuri:
  • Bunurile mobile sau imobile primite de unul dintre soti cu titlu de mostenire
  • Bunurile mobile sau imobile primite de unul dintre soti sub forma de donatie, cand donatarul nu specifica faptul ca donatia este si in beneficiul celuilalt sot
  • Partile sociale detinute de unul dintre soti intr-o societate comerciala
  • Fructele si productele provenite de la bunurile proprii ale unuia dintre soti cu mentiunea ca , pentru ca fructele sa devina bun comun este necesara contributia ambilor soti la obtinerea acestora
  • Creantele nascute inainte de incheierea casatoriei si realizate in timpul casatoriei
  • Bunuri de uz personal si exclusiv
  • Bunuri destinate exercitarii profesiei
  • Manuscrise stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii
  • Bunurile achizitionate in timpul casatoriei de catre unul dintre soti cu sume primite din instrainarea unui bun propriu al acestuia
  • Indemnizatia de asigurare primita ca urmare a prejudiciului suferit prin deteriorarea /pieirea unui bun propriu
  • Pretul vanzarii unui bun propriu
  • Bunuri obtinute prin schimbul cu un bun propriu
Potrivit art. 340 lit. g) NCC :” bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.” Cu alte cuvinte, bunurile achizitionate in timpul casatoriei, cu bani proveniti dintr-o mostenire legala, sunt bunuri proprii ale sotului respectiv.
Imbunatatirile aduse casei, daca sunt facute in timpul casatoriei, se impart in mod egal intre cei doi soti. Daca puteti dovedi ca aceste imbunatatiri aduse casei au fost facute cu banii obtinuti de dvs din mostenire, atunci aveti sanse de a reduce cota ce se cuvine sotului.

 

 3. Ce trebuie sa stim despre cum se face partajul?
Evident ca regula esentiala si cea mai buna este : intelegerea. Fiecare dintre soti trebuie sa cunoasca bunurile care ii apartin, sau pe care si le doreste si sa fie dispus a negocia cu celalalt sot restul de bunuri.
Partajul acum se poate realiza frumos si civilizat, daca exista intelegere. Daca nu exista intelegere si orgoliile pun stapanire pe mintea celor 2, se va naste un proces indelungat, istovitor si extrem de costisitor, in finalul caruia amandoi pot obtine o hotarare care sa ii devaforizeze in egala masura. De exemplu, va certati pe o masina, dar nu sunteti dispusi sa o lasati la schimb pentru altceva ce va doriti – de exemplu un tablou. Dovezile si probele administrate va pot lasa si fara masina si fara tablou, de exemplu.
Partajul se poate face prin notar, mediator (unde exista intelegere) sau prin instanta (unde nu exista intelegere). In orice situatie trebuie sa aveti deja facuta “lista” cu bunurile pe care le revendicati, si daca valoarea lor este mai mare decat a celuilalt, trebuie sa va ganditi cum propuneti sa il despagubiti.
In situatia in care bunurile primite de unul dintre voi depaseste valoarea bunurilor ramase la celalalt, balanta se echilibreaza prin sulta – cel ce a primit mai mult, plateste diferenta celuilalt, practic le rascumpara.
Important: partajul se face numai intre soti, rudele sau copiii acestora nu pot avea nicio pretentie la aceste actiuni!
4. Situatie posibila.
Se poate intalni – destul de des – discutia precum ca doar unul a adus bani in casa, celalalt a fost mai mult “intretinut”. Fie a avut salariu mai mic, fie nu a fost angajat, fie nu a dorit sa contribuie la cheltuielile comune sau la achizitia bunurilor comune. Este un caz tipic. Insa, precum regula spune ca se prezuma cote egale de participare, asta nu inseamna ca, daca exista dovezi solide, aceasta prezumtie nu poate fi rasturnata. Cel ce va dovedi ca participarea sa a fost mai mare, poate obtine mai mult. Am intalnit asemenea cazuri, cand partajul a fost facut si 70% in favoarea unuia dintre soti, deci nu va “linistiti” cu gandul ca totul este 50-50 si incercati sa mentineti intelegere in stabilirea bunurilor care va pot reveni.
Cel ce revendica o cota mai mare, va trebui sa dovedeasca acest lucru prin:
– veniturile obtinute din salariu si orice alte venituri obtinute din prestarea de activitati / servicii remunerate sau venituri din drepturi de autor, sau brevete de inventie, sponsorizari, samd
– Donatiile sub forma de bani care au fost cheltuite in interesul casei
– Mostenirile a caror contravaloare a fost folosita in sustinerea cheltuielilor casei, etc.
Daca sotii, inainte de cererea de divort s-au separat in fapt, trebuie mentionat, deoarece orice bun achizitionat de unul dintre ei nu mai poate fi inclus in masa bunurilor comune deoarece acesta nu mai putea fi achizitionat prin contributia amandurora. Cu alte cuvinte pot fi intalnite situatii in care sotii aleg sa divorteze dupa 1 an sau mai multi de la separare, unul dintre soti sa plece la munca in afara si divortul sa intervina dupa o perioada anume de timp, toate bunurile ce au fost cumparate de celalalt sot dupa acest moment, nu mai sunt bunuri comune, insa pentru acest lucru, trebuie avuta grija ca cererea de divort sa solicite instantei sa constate ruptura dintre soti la data separarii efective, nu la data pronuntarii sentintei de divort!
Pe de alta parte, daca de exemplu unul dintre soti paraseste domiciliul conjugal si celalalt sot, din diverse motive, vinde/instraineaza din patrimoniul comun – fie amaneteaza bijuterii, vie vinde un tablou, sau o mobila, etc – aceste bunuri vandute se pot aduce in masa partajabila sub forma banilor incasati pe aceste bunuri instrainate.  
5. Ce se intampla cu ratele la creditele luate impreuna? 
Acesta este un subiect extrem de delicat, deoarece pot fi nenumarate situatii. Sotii pot fi impreuna co-debitori – sens in care bunul este suportat de ambii – cum este un credit ipotecar, sau poate fi doar unul debitor – sens in care si-a facut un credit de nevoi personale. Acum depinde in egala masura cum si pentru ce creditul personal a fost luat in interesul familiei si cum s-a utilizat acesta pentru bunastarea comuna. De regula, creditele personale sunt cel mai adesea luate pentru bunastarea comuna – fie se cumpara o masina de spalat, un televizor, sau mobilier, sau se foloseste la zugraveli si modernizari. Discutia se pune asupra cui ii ramane – solutiile sunt relativ simple – cel ce ramane cu aceste bunuri, preia si obligatiile de plata aferente, diferentele ramase de plata (sub forma de rate) fiind scazute din valoarea bunului de partaj. Adica: ati cumparat bunuri in valoare de 10.000 lei prin credit personal – insa mai aveti de plata 7.000 lei, acesti 7.000 de lei, pentru ca sunt debite personale, nu vor putea intra in masa partajabila, ceea ce inseamna ca nu se va socoti ca bunuri 10.000 lei, ci doar 3.000 lei cat au fost efectiv folositi in casatorie.  
Aceeasi discutie se poate purta si asupra unui credit imobiliar, numai ca, in acest moment, legislatia noastra prevede multiple lacune sub aspectul preluarii. De ce? Banca imprumuta catre amandoi – codebitori – situatia in care numai unul va ramane cu imobilul, deci devenirea acestuia unic debitor – nu prea este agreata de banci. Pana in acest moment nu s-a creat suficienta jurisprudenta asupra acestor situatii posibile, astfel incat nici eu nu va pot spune ce se poate intampla, in mod concret.
6. Cand se poate introduce partajul?
Partajul se poate cere impreuna cu cererea de divort, sau dupa pronuntarea divortului, oricand dupa. Daca partajul se depune odata cu cererea de divort, exista si posibilitatea ca acest capat de cerere sa se disjunga – adica sa formeze un dosar de partaj separat – daca acesta ar impiedica judecarea rapida a divortului, iar practica instantelor este in sensul disjungerii.
Partajul suporta taxe de timbru si timbru judiciar la valoarea bunurilor ce fac obiectul lui si care reclamantul este dator a le avansa, cel tarziu pana la primul termen de judecata. Si trebuie sa stiti –aceste taxe nu sunt deloc mici!
"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Ghid practic pentru procedura partajului judiciar,

Actiune de partaj – Casatoria fictiva

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Actiune de partaj – Casatoria fictiva

(1) Căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută.

(2) Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei.

Persoanele care pot invoca nulitatea absolută

Orice persoană interesată poate introduce acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce acţiunea după încetarea sau desfacerea căsătoriei, cu excepţia cazului în care ar acţiona pentru apărarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdicţie.

Lipsa încuviinţărilor cerute de lege

(1) Este anulabilă căsătoria încheiată fără încuviinţările sau autorizarea prevăzute la art. 272 alin. (2), (4) şi (5).

(2) Anulabilitatea poate fi invocată numai de cel a cărui încuviinţare era necesară. Dispoziţiile art. 46 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Ghid practic pentru procedura partajului judiciar,

Partajul voluntar si tranzactia – model de act de partaj voluntar si model tranzactie

Our Reader Score
[Total: 2 Average: 3]

CERERE PENTRU A SE LUA ACT DE TRANZACŢIE

Instanţa__

Secţia_

Dosar nr._/_

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_în calitate de _, şi subsemnatul_, în calitate de_, vă

solicităm să

Luaţi act de învoiala noastră

şi să pronunţaţi o hotărâre de expedient, care să consfinţească tranzacţia încheiată între părţi.

Temeiul de drept [3]: Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 271 C. proc. civ.

Anexăm înscrisul ce cuprinde învoiala noastră.

Semnătura, [4]

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [5]_

Explicaţii

[1] Natura juridică. Tranzacţia este o expresie a principiului disponibilităţii părţilor în cursul procesului civil şi exprimă voinţa acestora de a finaliza litigiul pe cale amiabilă, solicitând instanţei să consfinţească învoiala lor prin pronunţarea unei hotărâri de expedient. În literatura de specialitate tranzacţia a fost definită ca fiind contractul prin care părţile sting un proces început sau preîntâmpină naşterea unui proces, prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii ori în prestaţii noi săvârşite sau promise de o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul ce este litigios sau îndoielnic.

1.1. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească tranzacţia.

– părţile trebuie să aibă capacitatea de a dispune;

– actul de tranzacţie să fie expresia voinţei libere şi neviciate a părţilor;

– prin încheierea tranzacţiei să nu se urmărească un scop ilicit;

– tranzacţia să fie înfăţişată instanţei în formă scrisă, potrivit dispoziţiilor art. 272 C. proc. civ.;

– înscrisul ce cuprinde învoiala părţilor să fie prezentat instanţei în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă;

– dacă învoiala cuprinde un act solemn, atunci aceasta trebuie încheiată în formă autentică. În doctrină există şi opinia contrară, în sensul că învoiala părţilor poate fi înfăţişată instanţei în formă scrisă, iar prin pronunţarea hotărârii de expedient se conferă caracterul de act autentic operaţiunii juridice pentru care legea prevede caracterul solemn.

1.2. Momentul la care se poate tranzacţiona. Părţile participante la proces se pot prezenta oricând în cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost citate, pentru a solicita instanţei să ia act de învoiala lor şi să le-o consfinţească, printr-o hotărâre de expedient.

[2] Persoanele care pot tranzacţiona. Toate părţile implicate în litigiu trebuie să participe la încheierea tranzacţiei.

Părţile trebuie să aibă capacitatea de a dispune (art. 1706 C. civ.), întrucât tranzacţia este un act de dispoziţie, presupunând concesii şi renunţări reciproce.

în ceea ce priveşte mandatarul, acesta trebuie să prezinte o procură specială pentru a încheia tranzacţia, iar pentru persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă, în funcţie de obiectul tranzacţiei, poate fi nevoie de acordul autorităţii tutelare.

Pentru persoanele juridice este nevoie ca reprezentantul acestora să aibă o împuternicire specială pentru a încheia tranzacţia.

[3] Temeiul de drept. Tranzacţia este reglementată de art. 271-273 C. proc. civ. şi de art. 1704-1717 C. civ.

[4] Semnătura. Tranzacţia va fi semnată de părţi în faţa instanţei, iar mandatarii trebuie să prezinte un mandat special în acest sens.

[5] Instanţa competentă să ia act de tranzacţie este cea unde cauza estependinte, fie că este instanţa de fond, fie că este cea de apel sau de recurs, precum şi în cadrul căilor extraordinare de atac.
Instanţa, după verificarea învoielii părţilor, va pronunţa o hotărâre de expedient care să dea eficienţă stingerii litigiului prin tranzacţie. Această hotărâre are caracterul unui contract judiciar. Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în ceea ce priveşte verificarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite de tranzacţie.

Timbrajul. Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Ordinul nr. 760/C/1999, emis de Ministerul Justiţiei pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, nu se timbrează tranzacţiile intervenite între părţi în cursul procesului civil.

Formular de tranzacţie

Subsemnatul_, în calitate de_în cauza având ca obiect_, şi subsemnatul, în calitate de_, suntem de acord să stingem litigiul în forma următoare:

1. Subsemnatul_înţeleg să primesc de la numitul_suma de_ /şi de la numitul _să primesc bunurile mobile în valoare de_cu următoarea descriere sau/ imobile în valoare de_identificate prin_.

Subsemnatul_înţeleg să plătesc numitului_suma de_ /şi numitului _____ să predau următoarele bunuri mobile în valoare de _____ cu următoarea descriere /sau imobile în valoare de_identificate prin_.

2. Subsemnatul_înţeleg să primesc suma de_/să predau bunurile mobile în valoare de__cu următoarea descriere/ sau imobile în valoare de_identificate prin_

Subsemnatul înţeleg să plătesc numitului_suma de_/şi numitului _să predau următoarele bunuri mobile în valoare de_cu următoarea descriere sau imobile în valoare de . identificate prin_

3 ._(etc.)

Sumele de bani şi bunurile vor fi predate la data de_, de către numitul _şi de către numitul_, pe bază de proces-verbal.

sau

Sumele de bani şi bunurile au fost deja predate la data de_

Prin prezenta tranzacţie înţelegem să stingem orice litigiu dintre noi, în cauza având ca obiect_, părţile renunţând la pretenţii ulterioare.

Semnătura,

Semnătura,

Note:

*Bunurile mobile se vor descrie amănunţit, pentru identificare, fiecare în parte dacă sunt bunuri individual determinate, iar dacă sunt bunuri imobile se va indica comuna şi judeţul, strada şi numărul iar, în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul sau, când imobilul este înscris în cartea funciară, se va arăta şi numărul de carte funciară şi numărul topografic.
**Este indicat să se anexeze şi schiţa imobilului, mai ales dacă imobilul este comod partajabil în natură, pentru a se delimita exact lotul care revine fiecărui copartajant.
***Va semna fiecare parte participantă la tranzacţie, în faţa instanţei. Tranzacţia se va încheia în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si http://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe http://www.coltuc.ro/intrebari

Ghid practic pentru procedura partajului judiciar,

Cererea de partaj a creditorului unuia dintre coproprietari -model cerere

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni, înregistrată sub nr. 2273/227/29.08.2008, reclamantul S.V. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii T.C. şi T.M., să se constate că aceştia sunt proprietarii imobilului construcţie – casă (P+1) situat în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, judeţul Suceava, în cote egale, de ? p.i. şi teren aferent, de 250 mp, şi să se dispună sistarea stării de indiviziune a acestora.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este creditorul pârâtului T.C., în baza titlului executoriu – sentinţa penală nr. 285/17.07.2007 a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă, având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 7.866 euro, în echivalentul în lei de la data plăţii, de 15.000 lei daune materiale şi 400 lei cheltuieli de judecată. De la data rămânerii definitive a sentinţei penale debitorul a procedat la înstrăinarea mai multor bunuri mobile şi imobile, în scopul evident de a deveni insolvabil.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 974 şi 728 al. 1 cod civil şi art. 111 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, pârâtul T.C. s-a opus acţiunii, arătând că nu deţine acte de proprietate asupra imobilelor indicate de reclamant.

Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, pârâtul T.M. a solicitat introducerea în cauză şi a numitelor T.V., soţia sa, şi T.E., fosta soţie a debitorului, întrucât imobilul construcţie ce se cere a fi partajat a fost edificat în timpul căsătoriilor de către cei doi fraţi împreună cu soţiile lor, având natura juridică de bun comun.

În motivarea cererii a arătat că prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 5276/17.10.1983 a dobândit de la bunicii săi, T.D. şi E., o casă de locuit cu anexe gospodăreşti, situată în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, cu teren aferent, de 250 mp. Ulterior, prin contractul de donaţie nr. 667/27.02.1998 i-a cedat fratelui său cota de ? p.i. din imobile.

În baza autorizaţiei nr. 29/29.06.2008 construcţiile au fost demolate şi s-a început edificarea imobilului actual, la care au fost folosite foarte puţine materiale provenite din cel vechi.

Întrucât în acea perioadă fratele său locuia la Fălticeni, avea doi copii mici şi nu dispunea de timp şi bani, el şi soţia sa au suportat cheltuielile ocazionate de construirea imobilului. A solicitat să se constate că la edificarea imobilului el şi soţia sa au avut o cotă parte devălmaşă de 80%, cota parte a debitorului şi a fostei sale soţii fiind de 20% şi să se dispună lichidarea stării de indiviziune conform acestor cote.

La 2 decembrie 2008 au fost introduse în cauză numitele T.V. şi T.E.

Pe calea cererii reconvenţionale, pârâta T.E. a solicitat sistarea stării de indiviziune asupra construcţiei, însă în cote părţi de 65% pentru ea şi fostul soţ, pârâtul T.C., şi de 35% pentru pârâţii T.M. şi V.

În motivarea cererii, pârâta a arătat că în toată perioada edificării imobilului ea şi fostul soţ au realizat venituri din salarii, au vândut o garsonieră din municipiul Suceava şi au investit bani în construcţie, în timp ce soţii T.M. şi V. au realizat venituri doar din activitatea AF T.M., unde asociat este şi T.C.

Aceleaşi solicitări au fost formulate şi de pârâtul TC pe calea cererii reconvenţionale. Totodată, pârâtul a solicitat ca partajarea construcţiei să se realizeze pe verticală, în natură, fără sulte.

Pârâţii TM şi V. s-au opus variantei de lotizare propuse, arătând că parterul clădirii este integral în posesia lor şi este amenajat ca bar autorizat, iar la etajul clădirii pârâtul TC are şi el amenajat un bar, cu acces separat, însă îl ţine mai mult închis. Prin urmare, se impune ca lotizarea imobilului să se realizeze conform posesiei, pe orizontală.

După administrarea probelor, Judecătoria Fălticeni prin sentinţa civilă nr. 465/22.02.2010 a admis în parte cererea principală şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul TM. Drept urmare, a constatat că pârâţii TC şi TM sunt coproprietari asupra suprafeţei de 250 mp teren situat în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, judeţul Suceava, identificată în planul de situaţie anexă la raportul de expertiză DG, în cote egale, de ? p.i; a constatat că pârâţii TC şi TE, pe de o parte, şi pârâţii TM şi TV pe de altă parte, sunt coproprietari asupra clădirii P+1 edificată pe suprafaţa de teren menţionată, în cote egale, de ? p.i. de familie; a lichidat starea de indiviziune a părţilor, atribuindu-le loturi în natură astfel:

– pârâtului TC i s-a atribuit suprafaţa de 124,79 mp teren, identică cu lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusă de expertul topo (f.229 dosar), în valoare de 8698,01 lei, iar pârâtului TM, suprafaţa de 125,21 mp teren, identică cu lotul nr. 1 din aceeaşi variantă de lotizare, în valoare de 8727,30 lei;

– pârâţilor TC şi TE li s-a atribuit în devălmăşie lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusă de expertul în construcţii (fila 189 dosar), în valoare de 101.860 lei, iar pârâţilor TM şi TV lotul nr. 1 din aceeaşi variantă de lotizare, în valoare de 148.096 lei. Pentru egalizarea valorică a loturilor, pârâţii TM şi TV au fost obligaţi să plătească pârâţilor TC şi TE suma de 23.118 lei sultă, iar pârâtul TM a fost obligat să-i plătească pârâtului TC suma de 14,64 lei cu acelaşi titlu.

Totodată, au fost respinse cererile reconvenţionale formulate de pârâţi cu privire la stabilirea cotelor de contribuţie/familie la edificarea construcţiei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din probele admise în cauză – chitanţe, facturi fiscale, declaraţii de martori, rezultă că la edificarea construcţiei au fost folosite o parte din materialele rezultate din demolarea clădirii vechi, lemnul utilizat a fost obţinut din exploatarea unei parcele de teren pădure pe care ambii fraţi au moştenit-o de la bunicii lor, iar veniturile rezultate din activitatea asociaţiei familiale pe care cei doi fraţi au avut-o au fost, de asemenea, folosite pentru achiziţionarea materialelor de construcţie şi achitarea manoperei.

La rândul lor, soţiile celor doi fraţi au contribuit la edificarea imobilului. Astfel, pârâta TE realiza venituri de la SC „A” SA Suceava, pe care le-a investit în noua clădire, iar pârâta TV a asigurat masa muncitorilor.

Susţinerile pârâţilor TM şi TV privind aportul lor substanţial la cumpărarea BCA, cărămidă şi material lemnos nu au fost primite, întrucât aceştia nu au dovedit obţinerea unor venituri suplimentare, altele decât cele realizate de asociaţia familială, constituită împreună cu TC.

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa a avut în vedere destinaţia dată clădirii şi posesia actuală, apreciind că varianta cea mai potrivită este cea de partajare a construcţiei pe orizontală.

Sentinţa a fost criticată în apel de reclamant şi de pârâţii TM şi TV.

Reclamantul a criticat soluţia de admitere a cererii reconvenţionale formulate de pârâtul TM, arătând că aceasta, ca, de altfel, toate celelalte cereri reconvenţionale formulate în cauză, este inadmisibilă întrucât vizează un partaj de bunuri specific proprietăţii comune devălmaşe. Pe de altă parte, cererea este şi lipsită de obiect, deoarece coproprietari ai imobilelor teren şi construcţii sunt cei doi fraţi, cu cote părţi egale.

De asemenea, reclamantul a criticat sentinţa sub aspectul variantei de lotizare alese, arătând că aceasta este echitabilă pentru toate părţile şi nu s-au avut în vedere interesele sale, de terţ creditor al unui copartajant. Astfel, acordarea unei diferenţe băneşti debitorului său face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, deoarece acesta va refuza să facă plata voluntar, cum a procedat şi până în prezent; etajul clădirii va fi foarte greu de valorificat la o eventuală licitaţie, cu atât mai mult cu cât pârâţii s-au exprimat că îi vor aduce modificări (cum ar fi la instalaţia electrică), pentru a-l face neatractiv.

Pârâţii TM şi TV au criticat soluţia dată cererii lor reconvenţionale, arătând că au făcut dovada contribuţiei mai mari la edificarea construcţiei şi că, în considerarea acestei contribuţii, doresc să li se atribuie în natură întreaga suprafaţă de teren aferentă, de 250 mp, având în vedere că vor fi proprietarii exclusivi ai parterului şi anexei.

Prin decizia civilă nr. 158/8.06.2010, Tribunalul Suceava a respins ca nefondate ambele apeluri.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că prima instanţă a făcut o corectă apreciere a probelor administrate în cauză, stabilind că pârâţii apelanţi nu au dovedit o contribuţie mai mare la edificarea imobilului; că atribuirea parterului clădirii uneia dintre familii nu justifică atribuirea şi a terenului aferent în integralitate. Dimpotrivă, câtă vreme parcela de teren constituie proprietatea indiviză a celor doi fraţi, iar construcţia a fost partajată pe orizontală, se impune menţiunea stării de indiviziune pentru terenul de sub aceasta tocmai pentru asigurarea exploatării normale a imobilului.

Cu referire la motivele formulate de reclamant, instanţa de apel a apreciat că fără temei acesta a criticat cotele de contribuţie a părţilor la edificarea imobilului, deoarece judecătoria a stabilit cote egale, de ? p.i. pentru cei doi fraţi, aspect cu care reclamantul s-a şi arătat de acord. Varianta de lotizare aleasă de prima instanţă este optimă, iar argumentele reclamantului privind eventualele piedici la executare din partea familiei debitorului nu au fost dovedite.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul.

În dezvoltarea motivelor a arătat că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au interpretat greşit apărările sale privind admisibilitatea cererii reconvenţionale a pârâtului TM. Astfel, el a arătat că aceasta nu poate fi primită deoarece pârâtul este proprietar exclusiv al cotei de ? din terenul în litigiu (şi coproprietar, în cotă de ? p.i., cu fratele său, pârâtul TC), însă prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate un drept de proprietate codevălmaş asupra construcţiei. Când va proceda la continuarea executării silite, debitorul va recurge la un alt motiv de tergiversare, prin deschiderea unei acţiuni, de partaj bunuri comune asupra cotei de ? din construcţie.

De asemenea, varianta de lotizare aleasă este inechitabilă pentru interesele tuturor părţilor. Acordarea unei diferenţe băneşti debitorului său face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, deoarece acesta va refuza să facă plata voluntar, iar pârâţii, după comunicarea hotărârii primei instanţe au afirmat că vor efectua lucrări de modificare a clădirii şi utilităţilor, astfel încât partea ce-i va reveni debitorului să devină neatractivă la o eventuală licitaţie.

A solicitat ca debitorului său să-i fie atribuit lotul nr. 2 din varianta nr. 4 din expertiza construcţii şi varianta 4 din expertiza topo.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă.

Pârâţii TM şi TV s-au opus recursului.

Legal citaţi, pârâţii TC şi TE nu s-au prezentat în instanţă şi nici nu au formulat întâmpinări.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, se poate cere modificarea unei hotărâri dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.

În speţă, criticile formulate de reclamant, privind soluţia dată cererii reconvenţionale a pârâtului TM şi varianta de lotizare aleasă de instanţe, nu se încadrează în acest motiv de recurs. Prin cererea reconvenţională depusă la instanţa de fond (f. 25 dosar), pârâtul TM a solicitat să se constate că imobilul casă de locuit, din care i-a donat fratelui său, pârâtul TC, cota parte de ?, nu mai există în prezent şi, respectiv, că imobilul în litigiu este unul nou, construit de cei doi în timpul căsătoriilor, cu contribuţii diferite, sistarea stării de indiviziune urmând a se face potrivit acestor cote de contribuţie. Invocarea unor cote procentuale diferite de contribuţie la edificarea construcţiei nu atrage inadmisibilitatea cererii reconvenţionale. De altfel, poziţia reclamantului faţă de această cerere a fost argumentat pe larg în concluziile scrise depuse la prima instanţă (f.248-250), prin care a arătat că, într-adevăr, imobilul de partajat este unul nou, diferit de cel din contractul de donaţie autentificat sub nr. 667/1998, că a fost edificat în timpul căsătoriilor celor doi pârâţi şi că fiecare din cele două familii nu poate emite pretenţii decât cu privire la cota de ? din imobil.

Or, prima instanţă, admiţând în parte cererea reconvenţională, a reţinut că imobilul în litigiu constituie coproprietatea celor două familii, în cote părţi egale, de câte ? fiecare.

În cauză nu s-au propus şi administrat probe de natură a înlătura prezumţia de comunitate instituită de dispoziţiile art. 30 din Codul familiei, care operează pentru fiecare din cele două familii.

În ce priveşte critica referitoare la varianta de lotizare aleasă de prima instanţă, aceasta, deşi formulată succint, poate fi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vizând modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 741 Cod civil şi, respectiv art. 6739 Cod procedură civilă.

Astfel, reiterând susţinerile din apel, reclamantul a arătat că varianta de lotizare aleasă de instanţe este inechitabilă în raport de interesele sale, întrucât nu îi facilitează continuarea executării silite şi recuperarea creanţei de la debitorul pârât TC. Cum s-a dovedit până în prezent, acesta va refuza achitarea sumei reprezentând sulta de încasat, şi va demara un nou proces, de partaj bunuri comune cu fosta soţie, pârâta TE, astfel că intervenţia sa pe calea acţiunii oblice este inutilă. A indicat, ca şi la celelalte instanţe, varianta de lotizare pe care o apreciază echitabilă.

Curtea constată întemeiat acest motiv din următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 6739 Cod procedură civilă , la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Aceste criterii au caracter exemplificativ, putând fi completate şi cu „altele asemenea”, de natură a asigura satisfacerea intereselor părţilor, echilibrul cantitativ şi calitativ al loturilor atribuite, evitarea unor noi litigii.

În speţă, împărţeala judiciară se efectuează la cererea creditorului unuia dintre coproprietari, pe calea acţiunii oblice, în scopul asigurării executării silite a acestuia.

Acest tip de acţiune constituie un mijloc de conservare a patrimoniului debitorului şi un mijloc preventiv de apărare împotriva pericolului de insolvabilitate a acestuia. Practic, prin acest demers judiciar se pregăteşte executarea, motiv pentru care este adesea catalogată drept act preliminar executării silite.

Prin urmare, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa investită cu o astfel de cerere este ţinută a avea în vedere, pe lângă criteriile arătate, şi interesul reclamantului-creditor, acela ca debitorului său să-i revină în proprietate exclusivă bunuri individualizate ce pot fi supuse executării silite, în vederea recuperării grabnice şi integrale a creanţei.

În cauză, deşi reclamantul a învederat instanţei de apel că varianta de lotizare aleasă de prima instanţă – alta decât cea indicată de el – este inechitabilă faţă de interesele sale şi face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, Tribunalul, prin decizia atacată, nu a răspuns acestui motiv, rezumându-se doar la a înlătura argumentele privind eventualele piedici la executare, ca nedovedite. Cercetarea acestui motiv implică analiza comparativă a variantelor de lotizare propuse de experţi, prin raportare la dispoziţiile art. 741 al. 2 Cod civil şi 6739 Cod procedură civilă, conform rigorilor impuse de dispoziţiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă şi la starea de fapt reţinută pe baza întregului probatoriu administrat.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si http://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe http://www.coltuc.ro/intrebari