Browsing Category

Ghidul clientului bancar abuzat

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Drepturi muzica, Ghidul clientului bancar abuzat,

Contractul de impresariat artistic (Booking)

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Booking artisti presupune intr-o anumita masura activitatea similara rezervarii artistilor pentru diverse evenimente, concerte, spectacole, recitaluri, show-uri.Importata din limba engleza sintagma Booking Artisti “ a prins ” mult mai bine in limbajul tehnic folosit in showbiz-ul romanesc decat neaosa Rezervare, ca de altfel mai toate expresiile americane importate si “ aclimatizate “ in majoritatea domeniilor.

Booking Artisti presupune practic organizarea si programarea in avans a activitatii artistului atat artistica ( de creatie, pregatire si promovare ) cat si concertistica plus deasemenea participarea la diverse evenimente direct legate de viata publica a unui solist consacrat, a unei vedete.

Uneori ( in special in cazul solistilor foarte solicitati, de top ), booking-ul se poate raporta la intervale care depasesc 12-18 luni in avans.

Booking-ul artistilor se stabileste numai pe baza contractelor de colaborare incheiate, cu achitarea unui avans de minimum 50% din onorariul negociat  ( plus in unele cazuri si a altor cheltuieli sau obligatii aferente: transport, cazare, diurna, masa, inchiriere de echipament tehnic, protocol, program prestabilit, staff de specialitate, etc ).

In functie de detaliile de efectuare a platii: prin organizator de evenimente, spectacol sponsorizat sau spectacol pe bilete, deasemenea in functie de distanta in timp a show-lui si evolutia preturilor in general cat si a box-office-ului artistului in special – suma prevazuta initial poate suferi anumite modificari, stabilite de comun acord la incheierea contractului de colaborare.

Sigur ca pot exista si schimbari neprevazute in program, atat din partea artistului cat si din partea clientului, mai ales daca se refera la distante mari ca timp, booking-ul artistilor fiind practic intr-o continua modificare, in functie de situatiile neprevazute aparute si deasemenea in functie de ordinea si importanta prioritatilor ( prestabilite sau nu ), nici un contract de colaborare, indiferent de cat “ de stufos “ ar fi din punct de vedere al continutului nereusind sa surprinda toate siuatiile care pot interveni pe parcurs.

Vizitati si http://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe http://www.coltuc.ro/intrebari

Ghidul clientului bancar abuzat,

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA.Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.


Judecatoria Deva, incheierea din 23.02.2011, dosar nr. 808/221/2010

Pe rol fiind actiunea petentului Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Arad – Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Hunedoara in contradictoriu cu intimata SC B.C.R. SA, avand ca obiect aplicare sanctiune contraventionala; cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta C.E.M., avand ca obiect constatare clauze abuzive.

Instanta pune in discutie cererea formulata de intimata SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru a raspunde la urmatoarele intrebari:

Notiunile de obiect al contractului si de raport calitate-pret, astfel cum sunt acestea mentionate in Directiva 93/13, includ, in domeniul contractelor de credit cu consumatorii, elementele care formeaza DAE [n.red. dobanda anuala efectiva] perceputa de institutia bancara ca si contraprestatie pentru acordarea creditului?
Din moment ce Legea nr. 193/2000 cuprinde o prevedere care transpune dispozitiile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, instantele nationale mai au posibilitatea sa procedeze la analiza presupusului caracter abuziv al unor clauze din contractele de credit care se refera la determinarea elementelor componente ale DAE?

Avocat M.R., pentru intimata SC B.C.R. SA, arata ca isi sustine cererea asa cum a fost formulata in scris si insista si cu privire la suspendarea judecatii pana la pronuntarea Curtii.

Avocat F.O., pentru intervenienta, solicita respingerea cererii de sesizare a Curtii si a cererii de suspendare. Instanta pune in vedere avocatilor partilor ca s-a acordat cuvantul doar cu privire la cererea de sesizare a Curtii, urmand ca dupa ce instanta se va pronunta pe acest aspect sa se puna in discutie, eventual, si cererea de suspendare.

Avocat F.O. arata ca se impune respingerea cererii de sesizare a Curtii, avand in vedere ca, prin Ordonanta din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/101, Curtea si-a expus deja pozitia.

Avocat M.R., in replica, arata ca nu s-a clarificat problema daca, tinand cont de prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, care exclud clauzele referitoare la obiectul si pretul contractului, de la controlul caracterului abuziv, instantele nationale au sau nu competenta de a analiza astfel de clauze.

Avocat F.O. arata ca din considerentele Ordonantei din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/10, rezulta implicit raspunsul la intrebarile intimatei.

Instanta, analizand cererea intimatei SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, constata urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, in partea relevanta in prezenta procedura, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.

In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta chestiune; in cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea.

Obiectul prezentei actiuni vizeaza pretinsul caracter abuziv al clauzei inserate la pct. 5 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1112/F/23.05.2007, in baza careia s-a modificat dobanda de la 10,5% pe an, la 11,4% pe an.

 

 

 

 

 

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

Ghidul clientului bancar abuzat,

Dosar castigat impotriva BCR de Cab.avocat Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Tribunalul BUCUREŞTI

BUCUREŞTI

Dosare

Informaţii detaliate despre dosar

 

procese castigate impotriva BCR

Numãr unic dosar:         13309/3/2011

Înregistrat în data de:     22.02.2011

Obiect dosar:        obligatia de a face

Materia juridicã:   Litigii cu profesioniştii

Stadiu procesual: Fond

 

Dosar castigat impotriva BCR

 

Părţi:           BUHĂ ILEANA LUMINITA : Reclamant la Cab.avocat COLTUC

BANCA COMERCIALA ROMANA SA : Pârât

CĂI DE ATAC:

Tip acţiune Data declarare      Cine declara

Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:

Data  Detalii

30/03/2011 Respinge cererea

Solutie: Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată ca neîntemeiată. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.03.2011

05/10/2011 Amână cauza

Solutie: Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată ca neîntemeiată. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.10.2011.

13/06/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 15.06.2012.Pronunţată în şedinţă publică 13.06.2012.

15/06/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 20.06.2012.Pronunţată în şedinţă publică 15.06.2012.

20/06/2012 Amână cauza

Solutie: Respinge excepţia tardivităţii cererii modificatoare ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca neîntemeiată. Acordă termen la data de 12 septembrie 2012 în vederea continuării judecăţii, termen pentru care se vor cita părţile. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 iunie 2012.

12/09/2012 Amână cauza

Dosar castigat impotriva BCR , Cab.avocat Coltuc

Solutie: pentru a lua cunoştinţă de cererea reconvenţională şi întâmpinarea depuse în şedinţă publică

24/10/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 31.10.2012.Pronunţată în şedinţă publică 24.10.2012

31/10/2012 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la 07.11.2012.Pronunţată în şedinţă publică 31.10.2012.

07/11/2012 Amână cauza

Solutie: Respinge excepţia lipsei de obiect ca neîntemeiată. Califică excepţiile inadmisibilităţii invocate de pârâtă ca fiind apărări de fond. Acordă termen de judecată la data de 28 noiembrie 2012, cu citarea părţilor. Pronunţată în şedinţă publică, azi,7 noiembrie 2012

28/11/2012 Amână cauza

Solutie: administrarea probelor propuse

23/01/2013 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronunţarea la data de 30 ianuarie 2013. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23 ianuarie 2013.

30/01/2013 Amână pronunţarea

Solutie: Amână pronuţarea la 06.02.2013.Pronunţată în şedinţă publică 30.01.2013.

 

6 Februarie 2013

Admite in parte cererea

Admite în parte cererea astfel cum a fost modificată şi precizată. Constată nulitatea absolută a clauzelor prevăzute de art.9 lit. b, privind comisionul de administrare, şi de art.9 litera e, privind comisionul de urmărire riscuri, din contractul nr.2008590830/29.07.2008. Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 3036 euro în echivalent lei la cursul BNR din ziua plăţii Respinge celelalte pretenţii ale reclamantului ca neîntemeiate. Respinge cererea reconvenţională ca neîntemeiată. Respinge cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă. Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6 februarie 2013.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Banci, Credite, Financiar, Ghidul clientului bancar abuzat, Leasing,

Av.Coltuc Marius explica pentru Realitatea Tv procesele bancilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Speriate ca ar putea fi obligate să returneze comisioane de sute de milioane de euro declarate abuzive de către judecători, băncile cer modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedură civilă, care ar urma să intre în vigoare în februarie anul viitor. Plângerile bancherilor au ajuns deja pe masa guvernatorului BNR şi pe cea a ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, informează Realitatea TV

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/legea-care-da-o-lovitura-dura-bancilor-bancherii-cer-modificarea-ei_1057697.html#ixzz2D1f2xmsz

Ghidul clientului bancar abuzat,

Mai mulţi angajaţi ai băncii Volksbank se află sub urmărire penală

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Un client al Volksbank a depus plângere penală împotriva băncii şi a angajaţilor acesteia în anul 2010, invocând faptul că banca a aplicat deliberat greşit prevederile Ordonanţei 50/2010.

 

Legea obliga banca să elimine din contractele de credit comisionul de risc. Volksbank, la fel ca alte bănci, a ales să redenumească aceast comision în comision de administrare, deşi legea interzicea introducerea de noi comisioane, şi ar fi emis un act adiţional la contractul de credit, pe care clientul nu l-a semnat şi pe care Volksbank ar fi refuzat să îl anuleze, susţine clientul. Banca, de asemenea, în ciuda celor precizate în contractul de credit, ar fi modificat dobânda din fixă în variabilă, adaugă autorul plângerii.

Clientul a notificat banca asupra acestor nereguli şi a refuzat să mai plătească comisionul de risc, dar a plătit restul ratei lunare, astfel că banca a trimis notificare la Biroul de Credit, şi mai multe adrese la angajator, care, de altfel, nu avea nicio calitate în contractul de credit. De asemenea, acesta mai reclamă şi faptul că banca a modificat dobânda fixă din contract în dobândă variabilă, printr-un act adiţional nesemnat de către client, după intrarea în vigoare a OUG 50/2010.

În acest an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a dispus începrerea urmăririi penale a mai multor angajaţi ai băncii, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, respectiv pentru complicitate la această infracţiune declara av.Coltuc Marius

 

 

Ghidul clientului bancar abuzat,

Romani vs banci – Clauzele abuzive ale Piraeus Bank

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Piraeus Bank se înscrie în rândul băncilor care s-au jucat cu dobânzile clienţilor cu ajutorul unor clauze contractuale declarate ca abuzive în mai multe rânduri în instanţe. Banca şi-a permis să modifice marja fixă, invocând creşterea costurilor de finanţare.

 Piraeus Bank a mers însă pe un model propriu: marja care creşte, marjă care adăugate la un indice de referinţă – Libor/Euribor/Robor – ar fi trebuit să formeze dobânda curentă a clientului.

În dosarul 146/196/2010, G.I. a câştigat la Brăila împotriva Piraeus Bank, ca intevenient într-un proces intentat de ANPC,

Motivul plângerii la Protecţia consumatorului care l-a adus în proces cu banca este reprezentat de o clauză abuzivă din contract prin care banca a operat creşterea dobânzii.

Brăileanul a luat un credit în franci elveţieni din ianuarie 2008 cu dobândă variabilă în funcţie de Libor 3M + marja băncii de 4,3 puncte procentuale.

Articolul 5.1 din contractul de credit prevedea că „dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform decizei băncii”. Practic, Piraeus calcula dobânda curentă din două dobânzi variabile, una pe care nu o putea influenţa – Libor – şi una care era în totalitate la dispoziţia ei.

În aprilie 2009, Piraus Bank înştiinţează clientul că a hotărât majorarea marjei de cu 2 pp. Clientul a semnat în iulie 2009 un act adiţional prin care a acceptat o marjă mai mică, de 1 pp, astfel că marja a ajuns la 5,3 pp.

În octombrie clientul a făcut sesizare la Protecţia consumatorului Brăila, care după două luni a decis să amendeze banca pentru clauza abuzivă care permitea modificarea marjei în funcţie de decizia băncii. Sesizarea a ajuns apoi în instanţă.

Magistratul de la Judecătoria Brăila constată că încă de la semnarea contractului a existat o poziţie de inegalitate între creditor şi client:

„În momentul încheierii contractului consumatorul a acţionat de pe o poziţie inegală în raport cu banca, contractul fiind unul de adeziune iar clauzele prestabilite de împrumutător, fără a da posibilitatea consumatorului de a modifica sau înlătura vreuna dintre acestea, clauzele contractuale referitoare la costuri, marja fiind un element de cost care influenţează în mod direct dobânda, trebuie să respecte dispoziţiile art. 9 lit. g din OG nr. 21/1992 ori în cazul de faţă orice modificare după voinţa creditorului este ilegală în sensul că marja nu poate fi variabilă ci fixă, variind după o formulă transparentă”.

Apoi instanţa spune că art. 5.1 din contractul e credit încalcă legea 193/2000.

„Având în vedere dispoziţiile art. 5.1 din contractul de credit conform cărora dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform deciziei băncii, instanţa a reţinut că această clauză dă dreptul băncii să modifice dobânda unilateral, fără un motiv întemeiat şi specificat în contract, fără a circumstaţia anumite elemente sau criterii obiective în funcţie de care să se facă modificare, aspecte ce fac decizia băncii să fie discreţionară şi imposibil de controlat de către consumator iar clauza să fie abuzivă faţă de dispoziţiile pct. 1 lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 conform cărora sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract”.

Apoi instanţa invocă din nou art. 9 lit. g din OG nr. 21/1992 „potrivit cărora în contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele regului: variaţia ratei dobânzii trebuie să fie independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili, nemenţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru; doânda poate varia în funcţie de dobânda de referinţă a furnizorului de servicii financiare, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice ale operatorului economic respectiv şi să nu fie majorată peste un anumit nivel, stabilit prin contract; formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în mod expres în contract, cu preciziarea peridicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât şi în cel al reducerii acesteia”.

Aşadar, o lege din 1992 interzicea băncilor să scoată din pix dobânzi interne, fără a menţiona în contract cum se calculează şi cum se modifică acestea.

Astfel, instanţa a catalogat drept abuzivă clauza din contract care oferea posibilitatea băncii să modifice marja conform deciziei sale. De asemenea, actul adiţional din 2009 a fost desfiinţat. În mai 2011 decizia a devenit defiinitivă şi irevocabilă prin decizia Tribunalului Brăila care a respins recursul Piraeus.

La Iaşi, alt client, aceeaşi practică a Piraeus. D.R. a luat un credit în iulie 2008 de la Piraeus. La 1 ianuarie 2010, banca i-a cerut să plătească şi un comision de administrare de 1 leu la rata lunară, deşi acesta nu era prevăzut în contractul de credit.

Clientul a făcut plângere la ANPC în decembrie 2010 în care a reclamat introducerea unui comision nestipulat în contract, şi clauza de la art. 3.2. în care se menţionează că „rata dobânzii este variabilă în funcţie de evoluţia pieţei financiar bancare şi/sau a costului finanţării şi gestionării creditului. Pe parcursul derulării contractului banca îşi rezervă dreptul de a modifica ratele de dobândă care vor fi comunicate împrumutatului prin notificare scrisă şi prin afişare la sediile unităţilor”.

După ce ANPC a dispus eliminarea clauzei şi a comisionului de administrare, şi a amendat banca, Piraeus a făcut plăngere la Judecătoria Iaşi împotriva procesului verbal şi a încercat să se apere spunând că scăderea indicelului de referinţă Libor s-a manifestat diminurea ratei dobânzii creditului aplicat. „Acest aspect nu are însă impact direct asupra costurilor de finanţare ale băncii care depind în mai mare măsură de riscul de ţară (CDS). Indicatorul cel mai relevant pentru riscul asociat finanţărilor pe care banca din România le poate obţine este CDS (credit default swap), indicator al cărui creştere a fost spectaculoasă, începând cu luna sepembrie a anului 2008”, spune banca, care mai adaugă că în perioada respectivă a crescut costul finanţării interne a băncilor din depozite de la populaţie.

„Dacă aceste dobânzi sunt prevăzute în contract, iar cuantumul acestora este determinabil, ele pot fi pretinse şi încasate, în deplină concordanţă cu legea”, mai susţine banca.

Instanţa respinge însă acţiunea Piraeus şi constată că „formularea din contract are caracter general, nu este independentă de voinţa furnizorului de servicii financiare, nefiind indicaţi indicii de referinţă la care este stabilită dobânda şi nici modalitatea de calcul folosită pentru eventualele verificări. Astfel, neraportarea dobânzii la un indice de referinţă transparent poate duce la modificarea unilateralî şi arbitrară a acesteia cauzând prejudicii împrumutatului”.

Decizia Judecătoriei din noiembrie 2011 a devenit definitivă şi irevocabilă în la sfârşitul lunii martie 2012 când Tribunalul Iaşi a respins recursul Piraeus Bank.

R.M. Din Arad a câştigat împotriva Piraeus ăn ianuarie 2011 după ce banca i-a crescut dobânda în aprilie 2009 la un credit contractat noiembrie 2009. Astfel, în baza clauzei de la punctul 5.1. marja de dobândă de 4,9 puncte procentuale care se adăuga la Libor la 3 luni a fost crescută cu 2 pp. Instanţa a considerat creşterea marjei drept o decizie unilaterală şi abuzivă a băncii, clientul nefiind informat în contract cu privire la costurile creditului. Diferenţa de dobândă plătită de client de 3.200 de franci elveţieni a fost returnată. Recursul Piraeus Bank a fost respins de către Tribunal în 29 septembrie 2011, astfel că decizia a devenit definitivă şi irevocabilă.

OUG 50/2010 şi actele adiţionale

Prin septembrie 2010 Piraeus Bank a trimis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că ai fost emise noile acte adiţionale la contractul de credit. Banca şi-a permis să modifice marjele de dobândă prin adăugarea la acestea, acolo unde a fost cazul, şi a procentului reprezentat de valoarea costului rezervelor minime. Piraeus a invocat obligativitatea modificării contractelor ca urmare a OUG 50/2010. Legea nu permitea însă modificarea marjei de dobândă. Mai mult, un cost care s-a dovedit că a scăzut ulterior, prin reducerea RMO, a fost inclus într-o marjă fixă.

În alte cazuri, pentru clienţii în cazul cărora întreaga dobândă dobândă era la latitudinea băncii – cum era în cazul clientului din Iaşi -, Piraeus a ales să extragă marja fixă prin calcularea diferenţei dintre indicele de referinţă a monedei creditului (Euribor/Libor/Robor) şi dobânda curentă de la momentul emiterii actului adiţional. Asta a creat o mare defavoare clienţilor pe termen mediu şi lung, pentru că referinţele erau la niveluri minime istorice, astfel că marjele fixe rezultate au fost uriaşe. Deşi nu mai sunt la discreţia băncii în privinţa dobânzii, aceştia vor resimţi din plin creştera referinţelor pe măsură ce politica monetară a băncilor centrale, acum

Ghidul clientului bancar abuzat,

Pe ce s-au câştigat procesele în instanţă impotriva BCR

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Români vs. Bănci, privind clauzele abuzive din contractele de credit, am avut dobânzi fixe care au crescut – cazul Volksbank – sau dobânzi care ar fi trebuit să varieze în funcţie de Libor, dar au variat în funcţie de preferinţele băncii – cazul OTP Bank sau dobânda variabilă compusă din două dobânzi variabile – cazul Piraeus. Astăzi vom trata clauzele din contractele BCR.

Cea mai mare bancă din ţară, cu cea mai mare cotă de piaţă pe creditele ipotecare, Banca Comercială Română este implicată şi ea în numeroase litigii cu clienţii.

Cele mai multe probleme se leagă de modul în care banca a ales să calculeze dobânda la creditele clienţilor în funcţie de o marjă fixă mică, stabilită în contract, şi o „dobândă de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR”. Dobânda începea să varieze după primul an de contract, pentru că banca percepea în primele 12 luni o dobândă fixă.

Această dobândă de referinţă variabilă este calculată de BCR, după metode interne, şi poate fi modificată în orice moment, banca argumentând variaţa în funcţie de costul resurselor de creditare.

G.V. din Oradea a luat un credit imobiliar în euro de la BCR în martie 2008. Dobândă fixă de 6,2% în primul an şi variabilă din al doilea an, după formula „dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă 1,20 puncte procentuale”.

După ce au trecut cele 12 luni cu dobândă fixă, clientul s-a adresat băncii pentru a i se comunica cuantumul noii dobânzi. A fost surprins să afle că dobânda era cu mult mai mare decât se aştepta – de aproape două ori mai mare, acesta considerând că referinţa variabilă este Euribor. De asemenea, banca a crescut şi cuantumul comisionului de rezervă, potrivit unei clauze care îi dădea voie să modifice comisioanele.

A făcut apoi reclamaţie la Protecţia Consumatorului, care a declarat că mai multe clauze din contractul de credit sunt abuzive. Mai departe, ANPC a sesizat instanţa de judecată în iulie 2009, care în iulie 2010 a dat şi o sentinţă favorabilă reclamanţilor.

“Dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”

Judecătoria Oradea a constatat, aşa cum s-a întâmplat şi în alte instanţe, în cazul altor bănci, că nu au fost negociate clauzele contractuale, contractul de credit fiind unul preformulat.

“Prevederile incidente din Legea nr. 193/2000 sunt:
– art. 1 al. 3 – se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;
– art. 4 al. 1 – o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în deţrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;
– art. 4 al. 2 – o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate. sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv;
– art. 1 lit. a din Anexa cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive – sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru. servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractant şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul”.

Apoi judecătorul constată că art. 4 din contractul de credit, cel în care se precizează că “dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR (…)”, este clauză abuzivă, la fel cum este şi cea de la art. 7, în care se enumeră comisioanele variabile în funcţie de evoluţia pieţei financiar bancare.

“Această clauză pune probleme sub aspectul echilibrului contractual, în sensul că oferă Băncii dreptul de a revizui rata dobânzii curente, fără ca noua rată să fie negociată cu clientul, acesta trebuind doar a fi înştiinţat. Mai mult instiinţarea se face doar prin afisare la sediul BCR şi nu printr-o notificare directa a consumatorului.Aşa cum s-a arătat mai sus, conform art. 1 lit. a din Anexa Legii, în-principiu, o clauză care dă dreptul fumizorului de servicii financiare de a modifica rata dobânzii în mod unilateral nu este abuzivă, cu condiţia ca acest lucru să se facă în baza unui motiv întemeiat, prevăzut şi în contract şi, totodată, cu condiţia informării grabnice a clientului, care să aibă, de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul.

Instanţa constată că motivul întemeiat prevăzut în contract este acela al “evo1uţiei pietei financiar bancare” care determina fluctuatia comisioanelor percepute cat si dobanda curenta. Prin “motiv prevăzut în contract”, în sensul legii, se înţelege o situaţie clar descrisă, care să ofere clientului posibilitatea să ştie, de la început, că dacă acea situaţie se va produce, dobânda va fi mărită. Totodată, motivul trebuie să fie suficient de clar arătat, de determinat, ca, în eventualitatea unui litigiu în legătură cu aplicarea unei astfel de clauze, instanţa să poată verifica dacă acea situaţie, motiv de mărire a ratei dobânzii, chiar s-a produs. Aşa cum un act normativ trebuie să fie caracterizat prin previzibilitate, la fel şi o clauză contractuală trebuie să fie astfel formulată încât consumatorul să poată anticipa că dacă o anumită situaţie intervine, o anumită consecinţă se produce.

Motivul unei “evoluţii a pietei financiar bancare” nu îndeplineşte această condiţie, astfel că, în eventualitatea unui litigiu, nu numai că nu se poate aprecia dacă este întemeiat sau nu, dar nici măcar nu se poate stabili, conform unor criterii obiective, dacă s-a produs (…)”.

Altfel spus, faptul că BCR nu a definit dobânda variabilă şi nu a arătat cum se calculează este un abuz, banca putând majora dobânda fără să fie nevoită să dea nicio explicaţie şi fără a arăta după ce criterii o face. (De altfel, Euribor a scăzut puternic pe parcursul anului 2009, lucru ce nu s-a văzut şi în dobânzile clienţilor stabilite de BCR). Banca austriacă a încercat să se apere susţinând că “elementele (care duc la modificarea dobânzii) sunt foarte greu de cuantificat şi din acest motiv nu pot fi prevăzute în contract”, argument respins de către instanţă.

Modificarea dobânzii în funcţie de costul resurselor de creditare, clauză abuzivă

Art.2. 10 “Dobânda variabilă” din Condiţiile generale de creditare (f.32) prevede că “pe parcusul derulării creditului banca poate modifica dobânda fără consimaţământul imprumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent”.

“Instanţa constată analizând caracterul abuziv al acestei clauze că acest articol condiţionează modificara dobânzii în funcţie de costul resurselor de creditare, fără a explica ce anume înseamna acestea, clauza fiind atât de vagă încât în lipsa oricărui criteriu obiectiv care să ajute părţile şi chiar instanţa în clarificarea conţinutului sintagmei – “costul resurselor de creditare” echivalează practic cu lipsa oricărui criteriu şi dă posibilitate băncii să modifice intempestiv dobânda pentru motivele mai sus enunţate. În consecinţă şi această clauză este abuzivă”.

BCR a făcut recurs împotriva sentinţei la Tribunalul Bihor şi a obţinut modificarea sentinţei anterioare, dar doar în ceea ce priveşte dispoziţia eronată a Judecătoriei de a elimina o clauză inofensivă din contract, care nu avea legătură cu cererea ANPC. Hotărârea a devenit irevocabilă în mai 2011.

Astfel, BCR ar fi trebuit să modifice contractul de credit, conform dispoziţiilor instanţei, lucru care nu s-a întâmplat. Banca l-a chemat pe client pentru negociere în septembrie, şi i-a oferit o nouă marjă de dobândă de 4,4 puncte procentuale, în locul celei de 1,2 pp prevăzută în contract, care să se adune la Euribor la şase luni. De asemenea, banca i-a propus clientului să plătească şi un comision de administrare în sumă fixă.

Banci, Credite, Executat sau somat de catre banca, Financiar, Ghidul clientului bancar abuzat, Leasing,

O legislatie naţionala poate prevedea nulitatea unui contract incheiat intre un consumator si un comerciant care cuprinde o clauza abuziva daca astfel se asigura o mai buna protectie a consumatorului, au decis magistratii Curtii de Justitie a Uniunii Europene

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit Directivei 93/13 (Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii – JO L 95, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 273, www.curia.europa.eu), clauzele abuzive

inserate intr-un contract incheiat cu un consumator de catre un vanzator sau un furnizor, impuse de acesta, nu creeaza obligatii pentru consumator.

In aceasta privinta, o clauza trebuie considerata ca fiind abuziva in cazul in care, in contradictie cu cerinta de buna-credinta, provoaca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului. Cu toate acestea, contractul care cuprinde o astfel de clauza continua sa angajeze partile in cazul in care poate continua sa existe fara aceasta.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au obtinut un credit de 150 000 SKK (4 979 de euro) de la SOS, institutie nebancara care ofera credite de consum in temeiul unor contracte standardizate. Potrivit contractului de credit, imprumutul trebuie rambursat in 32 de rate lunare in cuantum de 6 000 SKK (199 de euro), la care se adauga a treizeci si treia rata, egala cu valoarea creditului acordat. Beneficiarii creditului sunt astfel obligati sa ramburseze o suma de 342 000 SKK (11 352 de euro).

Dobanda anuala efectiva (DAE) a creditului – si anume suma cheltuielilor legate de acesta aflate in sarcina consumatorului – a fost stabilita in contractul respectiv la 48,63 %, in conditiile in care, potrivit calculului efectuat de instanta slovaca de trimitere, aceasta se ridica de fapt la 58,76 %.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au introdus o actiune la Okresný súd Prešov (Tribunalul Departamental Prešov, Slovacia) pentru a se constata ca contractul lor de credit contine mai multe clauze abuzive, cum ar fi indicarea inexacta a DAE, si solicita de asemenea acestei instante sa constate nulitatea intregului contract.

Instanta slovaca intreaba Curtea daca directiva ii permite sa constate nulitatea unui contract de credit de consum care cuprinde clauze abuzive atunci cand o astfel de solutie ar fi mai avantajoasa pentru consumator. Astfel, dupa cum precizeaza instanta nationala, in cazul declararii nulitatii, consumatorii vizati ar fi obligati sa plateasca doar dobanzile de intarziere, la un nivel de 9 %, si nu toate cheltuielile aferente creditului acordat, care ar fi mult mai mari decat aceste dobanzi.

In hotararea pronuntata, Curtea aminteste mai intai ca obiectivul urmarit de directiva consta in eliminarea clauzelor abuzive incluse in contractele de credit de consum, mentinand totodata, daca este posibil, validitatea intregului contract, iar nu in anularea tuturor contractelor care contin astfel de clauze.

In continuare, in ceea ce priveste criteriile care permit sa se aprecieze daca un contract poate continua sa existe efectiv fara clauzele abuzive, Curtea releva ca trebuie aplicata o abordare obiectiva, potrivit careia situatia uneia dintre partile la contract, in speta consumatorul, nu poate fi considerata criteriul determinant care decide soarta viitoare a contractului. Prin urmare, directiva se opune ca, la aprecierea aspectului daca un contract care contine una sau mai multe clauze abuzive poate continua sa existe fara clauzele mentionate, sa fie luate in considerare numai efectele avantajoase pentru consumator ale anularii contractului in totalitate.

Cu toate acestea, Curtea constata ca directiva nu a realizat decat o armonizare partiala si minimala a legislatiilor nationale privind clauzele abuzive, recunoscand totodata statelor membre posibilitatea de a asigura consumatorilor un nivel mai ridicat de protectie decat cel pe care aceasta il prevede. Prin urmare, directiva nu se opune ca un stat membru sa prevada, cu respectarea dreptului Uniunii, o reglementare nationala care permite sa se declare nulitatea intregului contract incheiat intre un comerciant si un consumator si care contine una sau mai multe clauze abuzive atunci cand se dovedeste ca aceasta asigura o protectie mai buna a consumatorului.

Ghidul clientului bancar abuzat,

Incredibil:ICCJ a stabilit irevocabil ca dobanda variabila a bancilor este ilegala!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

VEZI HOTARAREA AICI!

ICCJ a stabilit, in mod irevocabil, ca acest gen de dobinzi (dintre care cea mai notorie este dobinda de referinta variabila – DRV – proprie ) sunt ilegale, intrucit au caracter de .

 

 

Ghidul clientului bancar abuzat,

Anunt important Casa de avocatura Coltuc:Contractele de credit pot fi renegociate conform Noului Cod civil

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Noul Cod civil ofera drepturi suplimentare imprumutatilor din Romania, chiar daca acestea sunt mai la indemana firmelor, avand in vedere accesul acestora la consultanta de specialitate.

 

In esenta, dificultatile in executarea contractului de credit pot fi inlaturate prin , expres reglementata in legislatie de la 1 octombrie 2011.

Astfel, pe baza acestei notiuni, instanta poate dispune renegocierea contractului de credit – inclusiv recalcularea ratelor si acordarea unui termen de gratie, astfel incat contractul sa poata fi executat – si chiar suspendarea lui pe o perioada de unu-trei ani.

Ghidul clientului bancar abuzat,

Modele de reclamatii impotriva bancilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Plangere pentru retinere Comision de Risc

Catre: Autoritatea Nationala de Protectia Consumatorilor
In atentia: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bucuresti
cu sediul in: Str. Transilvaniei nr.2, sect.1, cod 010798
Tel.:021. 310.63.75, Fax: 310.63.80; E-mail: irinavasile@anpcnet.ro

 

 

 

Subsemnatii

XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliata in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorita, CNP XXXXXXX;
si
XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliat in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorit, CNP XXXXXXX;

Ambii formulam prezenta:

PLANGERE

Impotriva VOLKSBANK ROMANIA SA, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Sos. Mihai Bravu nr. 171, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/58/2000, cod unic de inregistrare 12564356;

I. Situatia in fapt

In data de xxxxxx am incheiat Conventia de Credit nr xxxxxxxxxxxxxx cu SC Volksbank Romania SA – Agentia xxxxxxxxx din ( adresa) xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxx reprezentata de xxxxxxxxx – Director Agentie si xxxxxxxxxxx – Administrator Cont. xxxxxxxxxxx – Administrator Cont.

Totul, din punct de vedere al comisionului de risc, a decurs aproape normal pana in data de 21.06.2010, odata cu aparitia OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 389 din 11 iunie 2010.

Conform documentelor semnate (documente anexate prezentei plangeri), in speta, contract/conventie de credit, plan de rambursare anexa a conventiei, ratele lunare aferente anului 2010 pana la data curenta ce trebuiesc achitate (si achitate) de noi sunt urmatoarele:

Data: xx/06/2010 AAA euro
Data: xx/07/2010 AAA euro
Data: xx/08/2010 AAA euro

Conform contractelor, la data scadenta, banca debiteaza conturile nostre (cont euro: RO24 VBBU 2511 AAAA AAAAAAA sau cont ron RO86 VBBU 2511 AAAA AAAAAA ) deschise la Agentia Volksbank XXXXXXXX cu sumele respective. Concomitent cu conventia au fost semnate solicitari de deschidere de cont si Conditiile Generale de Afaceri ale Bancii Volksbank.
In fapt, banca in aceasta perioada a debitat conturile cu urmatoarele sume, conform extrase de cont anexate prezentei:

Data: xx/06/2010 BBB euro (un plus de CC euro, reprezentand comision de risc)
Data: xx/07/2010 BBB euro (un plus de CC euro, reprezentand comision de risc)
Data: xx/08/2010 BBB euro (un plus de CC euro, reprezentand comision de risc)

In total rezultand in aceste 3 luni debitarea contului cu DDDDD euro peste sumele conform contractului, si sunt convins ca acest lucru o sa continuie si lunile viitoare. Am incercat sa rezolv pe cale amiabila aceasta situatie inca din AA BB CC, conform notificarii adresate bancii avand nr XXX de inregistrare la banca, prin intalniri directe cu persoane din banca, prin nenumarate telefoane si mailuri. Insa fara succes
Tot ce am putut afla a fost ca sumele retinute lunar reprezinta aplicarea in continuare a Comisionului de Risc si dupa aparitia OUG 50/2010, deci ignorarea legislatiei in vigoare, si implicit clauzele contractuale, cea ce aure ca efect incalcarea drepturilor consumatorilor.

II. Nerespectarea clauzelor contractuale:

In Conventia de Credit nr XXXXXX/ XXXXX si alte documente semnate odata cu aceasta se mentioneaza:

A) Conditiile Generale ale Conventiei la Art. 3.5):

“Comisionul de risc – Pentru punerea la dispozitie a creditului, Imprumutantul datoreaza bancii un comision de risc, aplicat la soldul creditului, care se plateste lunar, pe toata perioada creditului, modul de calcul si scadenta/scadentele platii acestuia se stabilesc in Conditiile Speciale.”

Cu toate ca am instiintat banca prin notificarea AAAA/ BBBBB in baza acestui articol, si al OUG 50/2010, asupra incalcarii legislatiei in vigoare si a art. 12.3 din conventie, care prevede ca „ Prezenta conventie este intocmita, se executa si se interpreteaza conform vointei partilor, fiind guvernata de legea romana”, banca continua in mod intentionat aplicarea acestui articol si retinerea din cont a acestui comision de risc si dupa data intrarii in vigoare ale acestei ordonante de urgenta dar si a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori.
In fapt banca continua practicile abuzive asupra clientilor, initiate cu modificarea dobanzii fixe, continuate cu prelungirea CRMO si acum cu comisionul de risc, toate acestea intamplandu-se sub lipsa de actiune a organelor abilitate de a stopa aceste practici.

III. Clauze abuzive in Conventia de Credit nr. XXX CCC BBBB

Avand in vedere prevederile articolului 117, punctele 1) si 2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2006, coroborate cu prevederile articolelor 1 si 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, dar si cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 174/ 2008, dar si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2010, Conventia de Credit contine clauze abuzive si va rog a constata acest lucru si a face tot ce este necesar pentru eliminarea acestora din contract, in special (dar nu numai):

Sectiunea 10) Costuri Suplimentare – integral din Conditii Generale ale Conventiei,

precum si obligarea bancii de a se supune legislatiei in vigoare imediat in cea ce priveste Comisionul de Risc si returnarea tuturor sumelor retinute abuziv (in forma contiunua) din contul nostru.

– Pentru sumele constatate a fi retinute illegal solicitam, in baza reciprocitatii in clauze, dobanzi si dobanzi penalizatoare in cuantum si in acelasi mod de calcul pe care banca le aplica in cazul in care subsemnatii refuzam sa le platim, si anume: Dobanda art 3 lit a), Art. 4 lit. a) Comision de penalizare si Art. 4 lit. b) Rata dobanzii penalizatoare din Conditii Speciale ale Conventiei.

Pentru cele mentionate mai sus, solicitam Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor investigarea acestui abuz si luarea masurilor pe care le considera de cuviinta in conformitate cu prerogativele conferite de lege, in vederea anularii clauzelor abuzive, obligarea bancii de respectare a contractelor incheiate cu subsemnatii din Conventia de credit nr. XXXXX XXXXX XXXX si a legislatiei in vigoare.

Anexam prezentei urmatoarele documente, in copie:
1. Contractul de Credit Bancar nr. XXXXXXXXX
2. Anexa 1 la Conventie – Scadentarul semnat si agreat de parti.
3. Notificararea trimisa bancii nr XXX / AA BB CC
4. Extrasul de cont aferent datelor in care contul a fost debitat abuziv
5. Conditii Generale de Afaceri ale Bancii Volksbank Romania.
6. Carti de Identitate ale subsemnatilor

Nume, Prenume / Semnaturi DATA: YYYYYYY

Alt model ptr Comision Risc:Bucuresti, 28 iunie 2010

CĂTRE
S.C VOLKSBANK ROMÂNIA S.A
Sos. Mihai Bravu nr. 171, Sector 2, Bucureşti

In speranta rezolvarii pe cale amiabila, va inaintam prezenta

SOLICITARE
Subsemnatii,
XXXXX, domiciliat in XX, identificat cu CI, seria XX, nr.XXX, eliberat de XXX, la data de XXX, CNP XXX, in calitate de Imprumutat si

XXXXX, domiciliat in XX, identificat cu CI, seria XX, nr.XXX, eliberat de XXX, la data de XXX, CNP XXX, in calitate de Codebitor,

casatoriti si semnatari ai Conventiei de Credit nr. NNNN/DDMMYYY, incheiata cu Volksbank Romania (sucursala XXX),

solicităm conform art.1 din Legea nr. 193/2000 si al OUG 50/2010, privind clauzele abuzive, formulate ambiguu:

A) Incetarea cu data de 21.06.2010 a încasării Comisionului de Risc perceput abuziv, comision mentionat la art. 5 lit a) „0.165 % aplicat la soldul creditului, platibil lunar in zile de scadenta, pe toata perioada de derulare a Conventiei de credit”, eliminarea art. 5 lit a) din conventie, precum şi rambursarea sumelor aferente acestui comision, încasate până în prezent sau considerarea lor cu titlu de plăţi anticipate.

Precizam ca mai sus mentionata convenţie de credit nu precizează ce “riscuri” acoperă „Comisionul de Risc“, in condiţiile in care banca încasează 2% penalităţi la valoarea sumelor datorate şi neplătite la scadenţă, iar banca are garanţie reală imobiliară de rang I asupra imobilului. Astfel, Comisionului de Risc reprezintă o interpretare unilaterală şi abuzivă a condiţiilor şi clauzelor contractuale si de asemenea contravine OUG 50/2010, art. 35 lit. b) si art. 36.

B) Eliminarea clauzelor abuzive din conventia mentionata, si anume:
– art. 3 lit. d) „Data ajustării dobânzii – Banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand Imprumutatului noua rata a dobanzii; Rata dobanzii astfel modificata se va aplica de la data comunicarii”;

– art. 8.1 lit. a) liniuţa a 2-a şi a 3-a din Condiţii Generale ale Convenţiei „Împrumutatul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a sumei precizate, a dobânzilor sau oricăror alte costuri datorate: – conform altor convenţii încheiate de împrumutat cu banca, sau conform altor convenţii de credit încheiate de împrumutat cu alte societăţi financiare de credit. ”

– art. 8.1 lit. c) din Condiţii Generale ale Convenţiei „În cazul apariţiei unei situaţii neprevăzute care în opinia băncii face să devină improbabil ca împrumutatul să-şi poată îndeplini obligaţiile asumate conform Convenţiei.”

– art. 8.1 lit. d) din Condiţii Generale ale Convenţiei „In cazul aparitiei unei situatii neprevazute conform careia, in opinia Bancii, creditul acordat nu mai este garantat corespunzator;”

– art. 10.1 din Condiţii Generale ale Convenţiei „Referitor la Convenţie pot apărea, la data semnării sau ulterior modificări de interpretare ale oricărei legi, prevederi sau reglementări aplicabile, care: lit. a) supun Banca la orice impozit, taxă cu privire la creditele acordate sau la obligaţiile sale de a acorda credite sau care schimbă baza de impozitare pentru suma principală şi dobânti la creditele acordate sau care se referă la orice alte sume datoraterezultând din Convenţie cu privire la creditele acordate sau la obligaţia sa dea acorda credite în conformitate cu prevederile legale în baza cărora funcţionează şi este organizată banca. lit. b) impun, modifică sau consideră aplicabile orice rezervă, depozit special sau orice cerinţă similară (de ex. în corelaţie/legătură cu propunerea noului Acord de la Basel privind capitalul propus de către Comitetul de Supraveghere a Băncilor Basel) afectează activele Băncii, constituite cu sau pentru costurile Băncii sau care impun Băncii orice altă condiţie care afectează creditele acordate sau obligaţia sa de a acorda credite. lit. c) al căror rezultat este: I. creşterea costurilor Băncii legate de acordarea sau de punerea la dispoziţie a oricărui credit; II. reducerea cuantumului oricărei sume primite sau a oricărei creanţe a Băncii, în baza Convenţiei”

– art. 10.2 din Condiţii Generale ale Convenţiei „În oricare din cazurile mai sus menţionate în termen de 15 zile de la data la care a fost notificat în scris de către Bancă, Împrumutatul va plăti acesteia sumele suplimentare astfel încât să compenseze Banca pentru creşterile costurilor, sau altor rambursări.”

Mentionam ca de la acordarea creditului si pana in prezent nu am inregistrat nicio zi de intarziere la plata ratelor.
Avem convingerea că veţi rezolva favorabil prezenta solicitare, dar in situaţia în care nu veţi da curs prezentei solicitări şi nu o vom rezolva pe cale amiabilă, ne vom adresa instituţiilor abilitate:
– Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului – Oficiului pentru protecţia consumatorului ;
– Bancii Nationale a Romaniei
– Instanţei de judecată.

Anexăm copie dupa contract şi planul de rambursare si totodată vă comunicăm datele de contact: XXXX, telefon NNNN, e-mail: XXX@yahoo.com

Cu stima,

XXX YYYY
Bucuresti, 28 iunie 2010

Pentru a contesta Modificarea DOBANZII FIXE:

Catre: Autoritatea Nationala de Protectia Consumatorilor
In atentia: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bucuresti
cu sediul in: Str. Transilvaniei nr.2, sect.1, cod 010798
Tel.:021. 310.63.75, Fax: 310.63.80; E-mail: irinavasile@anpcnet.ro

Subsemnatii

XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliata in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorita, CNP XXXXXXX;
si
XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliata in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorit, CNP XXXXXXX;

Ambii formulam prezenta:

PLANGERE

Impotriva VOLKSBANK ROMANIA SA, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Sos. Mihai Bravu nr. 171, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/58/2000, cod unic de inregistrare 12564356;

I. Situatia in fapt

………………………………
Observatii:
– Se descriu, in prima parte, factorii determinati ce au contribuit in luarea deciziei de contractare a creditului, fara a omite ca dobanda fixa a fost un element decisiv.
– Se mentioneaza modul de “negociere” al contractului, data cand a fost primit pentru studiu.
– Se vor exemplifica, in cazul in care exista, documente prealabile semnarii contractului, de exemplu simulari scadentar de credite si daca acestea au mentionat procentul de dobanda si comisioanele, eventual scrise de mana de catre reprezentantii banci.
– se detaliaza colaborarea intre data semnarii si data notificarii
– Se mentioneaza data primirii notificari si data majorarii dobanzii
– Se vor face consideratii asupra continutului notificarii, de genul: motivate, lipsa explicita a procentului de marire a dobanzii, lipsa datei de aplicare a acestuia,
– Vor fi mentionate toate demersurile facute pentru rezolvarea amiabila a situatiei
– Orice considerati util si elocvent in aceasta speta.

II. Nerespectarea clauzelor contractuale:

Articolul 3, litera (a) din Conditiile speciale ale conventiei, indica rata dobanzii ca fiind de “5.95% p.a. dobanda fixa”.

Asa cum am aratat mai sus, in prezentarea faptica a situatiei contractuale, Banca a majorat in mod unilateral rata dobanzii de la 5.95% la 7.45%. Mai mult, Banca nu a comunicat aceasta majorare, imputand subsemnatilor plata diferentei, reprezentand majorarea, fara vreo notificare prealabila. In aceste conditii, Banca a continuat abuzul, nelimitandu-se doar la majorarea unilaterala a ratei dobanzii, fixa, conform conventiei, ci a aplicat si penalitati de intarziere pentru neplata la timp a diferentei rezultate. Este de neconceput aplicarea unei penalitati contractuale, unei datorii aparute in sarcina subsemnatilor, fara temei contractual si fara vreo instiintare prealabila.

Suma lunara de plata a fost marita in data de xx xx xx, iar notificarea din partea bancii am primit-o in data de yy yy yy, iar la diferenta de plata s-au adaugat in mod abuziv penalitati.

Articolul 13 punctul 1 din Conditiile Generale ale Conventiei, prevede in mod clar ca: “Orice modificare a clauzelor conventiei se va efectua exclusiv in baza acordului partilor, urmand a fi consemnata prin act aditional”. In continuare articolul 13. punctul 4 din Conditiile Generale ale Conventiei, prevede ca: “Fac parte integranta din prezenta conventie anexele acesteia, precum si documentele asupra carora partile au convenit expres (Anexa 1 – scadentarul)”.

Astfel, este evident ca la incheierea Contractului partile au inteles ca orice modificare a Conventiei, de orice natura, sa fie facuta numai in baza acordului ambelor parti. Niciuna dintre parti nu are calitatea si dreptul de a modifica unilateral Conventia.

Din cele doua puncte ale articolului 13 din Conventia de Credit nr. Xxxxxx /xxx. Yy yy.2007 rezulta in mod clar ca obligatiile noastre de plata sunt cele inscrise in Scadentar, reprezentand Anexa 1 la Conventie, ce poarta semnaturile subsemnatilor, fiind astfel acceptat de noi, iar modificarea acestuia nu se poate efectua fara acordul nostru in scris.

Avand in vedere ca Scadentarul este parte integranta a Conventiei, reprezentand modalitate de efectuare a platilor si avand in vedere prevederile articolului 13 punctul 1 din Conventie, rezulta, in mod clar, ca partile Conventiei trebuie sa negocieza orice modificare a acesteia, iar modificarile convenite de catre parti se vor consemna in scris, incheindu-se in acest sens un Act Aditional la Conventie.

III. Clauze abuzive in Conventia de Credit nr. Xxxxx xxx xxxx

Avand in vedere prevederile articolului 117, punctele 1) si 2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2006, respectiv:
“Art. 117. –
(1) Instituţiile de credit pot derula tranzacţii cu clienţii doar pe baze contractuale, acţionând într-o manieră prudentă şi cu respectarea legislaţiei specifice în domeniul protecţiei consumatorului.
(2) Documentele contractuale trebuie să fie redactate astfel încât să permită clienţilor înţelegerea tuturor termenilor şi condiţiilor contractuale, în special a prestaţiilor la care aceştia se obligă potrivit contractului încheiat. Instituţiile de credit nu pot pretinde clientului dobânzi, penalităţi, comisioane, ori alte costuri şi speze bancare, dacă plata acestora nu este stipulată în contract”

coroborate cu prevederile articolelor 1 si 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, respectiv:

“Art. 1. – (1) Orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Art. 4. – (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive”,

Conventia de Credit contine clauze abuzive.

Conditiile Speciale ale conventiei sunt prezentate, in tabel, pe o coloana sau doua. Liniile ce delimiteaza coloanele si randurile tabelului sunt ingrosate pentru a delimita puternic informatiile cuprinse in acestea, ingreunand semnificativ lecturarea informatiilor. Prin aceasta delimitare se stimuleaza, in mod evident, citirea selectiva a contractului, ascunzandu-se astfel prevederile abuzive ale contractului. Mai mult, sunt folositi prescurtari si termeni tehnici neexplicati in cadrul contractului. In acest sens apar prescurtari cum ar fi: “p.a.”, termeni tehnici precum: “dobanda”, “dobanda curenta”, “DAE”,”schimbari semnificative”, “piata monetara”, “comision de risc”, “flat” etc. care neexplicati si neindividualizati ingreuneaza vadit intelegerea contractului.

Astfel, cuprinsul Conditiilor speciale ale conventiei devine echivoc, neclar si necesita cunostinte de specialitate.

La articolul 3, litera (d) din Conditiile speciale ale conventiei, privind “Data ajustarii dobanzii” s-a inserat o clauza neclara, echivoca si care necesita cunostinte de specialitate. Astfel, in tabel, in coloana din stanga se indica data ajustarii dobanzii, iar in detaliile inserata in coloana aferenta din partea dreapta a tabelului se include o clauza abuziva care nu are nicio legatura cu elementul pe care ar trebui sa-l detalieze. In acest sens Data ajustarii dobanzii este detaliata astfel: “Banca isi rezerva dreptul de a revizui structura ratei dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand Imprumutatului noua structura a ratei dobanzii; Rata dobanzii astfel modificata se va aplica de la data comunicarii;”. Prin felul in care aceasta clauza este formulata nu se intelege, in nicio masura, care este dreptul rezervat de Banca. Structura ratei dobanzii se identifica, in mod normal, cu elementele ce alcatuiesc valoare acesteia, respectiv elementele constitutive ale formulei in baza careia este calculata. Dreptul rezervat in aceasta clauza este neclar si echivoc. Mai departe, rezervarea acestui drept neidentificat, nedeterminabil si neexplicat, este conditionata de cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara. Acest aspect intareste caracterul de neclar si echivoc al clauzei, presupunand cunostinte de specialitate pentru intelegerea dimensiunilor celor prezentate, respectiv o cunoastere intima a pietei monetare, a dinamicii acesteia. Mai mult, Banca va comunica “noua structura a ratei dobanzii”, iar aceasta noua structura “se va aplica de la data comunicarii”. In acest fel expresia “schimbare semnificativa” va fi intotdeauna la aprecierea unilaterala a bancii, subsemnatii nefiind in masura a influenta in vreun fel interpretarea unilaterala a bancii privind expresia in cauza. Necunoscand si neintelegand dreptului rezervat de banca prin aceasta clauza imposibil de descifrat, neindicarea vreunei limite in ceea ce priveste situatiile ce s-ar incadra in sfera “schimbarilor semnificative pe piata monetara”, Banca a ascuns o clauza abuziva in contract mascata de un titlu inselator, respectiv data ajustarii dobanzii. Reacredinta Bancii este data si de mentionarea expresa in contract, la art. 3 lit. a) privind rata dobanzii curente, ca aceasta este dobanda fixa, respectiv nu se poate modifica. Mai mult, subsemnatii, platim lunar un comision de risc, conform art. 5. lit. a) din contract, ceea ce confera acestei clauze, pe langa caracterul de neclar, echivoc, ce necesita cunostinte de specialitate si caracterul de inutila.

Articolul 5 litera f) din Conditii Speciale prevede un comision de rezerva, explicat la art. 3.11. din Conditiile Generale ale Conventiei. Comisionul de rezerva este datorat “ca urmare a obligatiei bancii de a constitui rezerva minima obligatorie la BNR”. avand in vedere ca nu exista o relatie directa intre serviciile oferite de banca si cerintele Bancii Nationale a Romaniei privind rezervele minime obligatorii, acestea din urma fiind obligatii ale Bancii conform normelor de reglementare a activitatii bancare si nu au nicio legatura cu serviciile oferite.

Articolul 6 din Conditii Speciale ale Conventiei, prevede, in mod abuziv, ca “valoarea anuitatii se va modifica in mod corespunzator in conditiile punctului 3.d) …”. Avand in vedere ca partile contractante au convenit in mod expres asupra Scadentarului, Anexa 1 la Conventie, iar acesta contine fiecare anuitate in parte de la data inceperii derularii creditului si pana la stingerea acestuia, este evident ca anuitatea nu se poate modifica decat prin incheierea unui act aditional ce modifica Scadentarul.

Articolul 10 din Conditiile Generale ale Conventiei impune in sarcina subsemnatilor costuri ce pot aparea rezultand din “modificari de interpretare ale oricarei legi prevederi sau reglementari aplicabile” in sarcina Bancii. Aceasta clauza este abuziva deoarece Banca nu are dreptul de a-si transfera obligatiile constituite de lege in sarcina sa si in legatura cu activitatea pe care Banca o desfasoara.

Pentru cele mentionate mai sus, solicitam BNR, prin corpul de control al Domnului Guvernatoru Mugur Isarescu investigarea acestui abuz si luarea masurilor ce se impun in conformitate cu prerogativele conferite de lege, in vederea anularii clauzelor abuzive susmetionate, din Conventia de credit nr xx ccc vvvv vn .2007.

Anexam prezentei urmatoarele documente, in copie:
1. Contractul de Credit Bancar nr. xxxxx xxx xxxxx
2. Anexa 1 la Conventie – Scadentarul initial semnat si agreat de parti.
3. Adresa primita din partea bancii
4. Extrasul de cont (ptr dovedirea platilor, majorarea ratelor precum si a penalitatilor)
5. Notificarea din data xx xx xx adresata de subsemnatii bancii ( ptr a dovedii intentia de rezolvare a situatiei pe cale amiabila, eventual si raspunsul bancii la aceasta)

xxxxxxxxxxxxxxx
yyyyyyyyyyyyyyy

Plangere pentru prelungire Comision RMO:
Catre: Autoritatea Nationala de Protectia Consumatorilor
In atentia: Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Bucuresti
cu sediul in: Str. Transilvaniei nr.2, sect.1, cod 010798
Tel.:021. 310.63.75, Fax: 310.63.80; E-mail: irinavasile@anpcnet.ro

Subsemnatii

XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliata in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorita, CNP XXXXXXX;
si
XXXXXX XXXXXXX, cetatean roman, domiciliata in XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXXX, identificata cu CI seria XX, nr. XXXXXXX, eliberata de XX la data de XXXXXXX, casatorit, CNP XXXXXXX;

Ambii formulam prezenta:

PLANGERE

Impotriva VOLKSBANK ROMANIA SA, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Sos. Mihai Bravu nr. 171, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/58/2000, cod unic de inregistrare 12564356;

I. Situatia in fapt

In data de xxxxxx am incheiat Conventia de Credit nr xxxxxxxxxxxxxx cu SC Volksbank Romania SA – Agentia xxxxxxxxx din ( adresa) xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxx reprezentata de xxxxxxxxx – Director Agentie si xxxxxxxxxxx – Administrator Cont.

Totul a decurs aproape normal pana in data de xxxxxxxxx
Conform documentelor semnate (documente anexate prezentei plangeri), in speta, plan de rambursare anexa a conventiei, ratele lunare aferente anului 2009 pana la data curenta ce trebuiesc achitate (si achitate) de noi sunt urmatoarele:

Data: xx/01/2009 AAA euro
Data: xx/02/2009 AAA euro
Data: xx/03/2009 AAA euro
Data: xx/04/2009 AAA euro

Conform contractelor, la data scadenta, banca debiteaza conturile nostre (cont euro: RO24 VBBU 2511 AAAA AAAAAAA sau cont ron RO86 VBBU 2511 AAAA AAAAAA ) deschise la Agentia Volksbank XXXXXXXX cu sumele respective. Concomitent cu conventia au fost semnate solicitari de deschidere de cont si Conditiile Generale de Afaceri ale Bancii Volksbank.
In fapt, banca in aceasta perioada a debitat conturile cu urmatoarele sume, conform extrase de cont anexate prezentei:
Data: xx/01/2009 BBB euro (un plus de CC euro)
Data: xx/02/2009 BBB euro (un plus de CC euro)
Data: xx/03/2009 BBB euro (un plus de CC euro)
Data: xx/03/2009 BBB euro (un plus de CC euro)
In total rezultand in aceste patru luni debitarea contului cu DDDDD euro peste sumele conform contractului, si sunt convins ca acest lucru o sa continuie si lunile viitoare. Am incercat sa rezolv pe cale amiabila aceasta situatie inca din AA BB CC, conform notificarii adresate bancii avand nr XXX de inregistrare la banca, prin intalniri directe cu persoane din banca, prin nenumarate telefoane si mailuri. Insa fara succes
Tot ce am putut afla a fost ca sumele retinute lunar in plus fata de contract reprezinta prelungirea aplicarii Comisionului de Rezerva Minima Obigatorie si pentru anul 2009. Din informatiile rezultate din extrasele de cont la rubrica explicatii banca scrie “Rambursare comision MRR Credit”, termenul de “Comision MRR” nefiind prevazut in Conventie, atat in Conditii Speciale cat si in Conditii Generale. Cerand aceste informatii despre termen bancii acestia mentioneaza ca este unul si acelasi lucru cu Comisionul de Rezerva Minima Obigatorie cu toate ca nu exista elemente de legatura in contract.

II. Nerespectarea clauzelor contractuale:

In Conventia de Credit nr XXXXXX/ XXXXX si alte documente semnate odata cu aceasta se mentioneaza:

A) Conditiile Generale de Afaceri ale Bancii Volksbank la Art. 11):

“Clientul are obligatia de a verifica confirmarile, extrasele de cont si orice alt document primit de la Banca, la momentul primirii acestora. Banca este tinuta sa verifice sis a rectifice eventualele erori numai de la momentul primirii de la client a sesizarii scrise in care suntmentionate erorile constatate. … In cazul in care Banca identifica una sau mai multe erori in confirmarile, extraselor de cont sau alte documente transmise Clientului, ea va efectua rectificarile necesare si va anunta Clientul fara intarziere, prin orice mijloc de comunicare.”

Cu toate ca am instiintat banca prin notificarea AAAA/ BBBBB in baza acestui articol asupra erorii din extrasul de cont din data de AA BB CC, banca nu a corectat aceasta eroare si nu a raspuns (comunicat) in conformitate cu cele reclamate. In plus, aceste erori au continuat in cele 4 luni ale anului 2009, fara a argumenta in conformitate cu contractul si legislatia romana in vigoare, aceasta forma continua de furt din contul clientului bazata pe abuz de incredere.

B) Conditiilor Speciale ale Conventiei la Capitolul 9):

“Orice notificare sau solicitare se va face in scris si va fi considerate corect efectuata a) Daca va fi transmisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire b) Prin inamanare directa Partii careia ii este adresata;”

Mentionez ca in legatura cu aceasta Conventie de credit nu am primit nicio notificare din partea bancii Volksbank Romania.

C) Conditiilor Generale Sectiunea 13 – pct 13.1):

“Orice modificare a clauzelor Conventiei se va efectua exclusiv in baza acordului partilor, urmand a fi consemnata prin act aditional, …”

Dupa cum mentionam si in descrierea situatiei, banca invoca verbal (evitand expres o adresa scrisa) prelungirea comisionului de rezerva minima obligatorie peste data de 31.12.2008. Insa in conformitate cu acest articol de mai sus pentru a putea modifica contractul este nevoie de acordul scris al partilor, concretizat printr-un act additional.
In conformitate cu Contractul semnat de parti, “Scadentarul” este anexa a acestuia, deci parte integrala din intelegere, si prin prelungirea comisionului de rezerva minima obligatorie si pentrul anul 2009 rezulta modificarea sumelor de plata lunare, deci necesita un accord al partilor, fapt care nici nu a fost propus de banca.

D) Conditiilor Generale Sectiunea 12 – pct 12.1):

“Partile subscrise vor depune toate diligentele pentru rezolvarea pe cale amiabila orice neintelegere sau litigiu aparute intre ele, intemeiate pe Conventie. Daca nu se poate perfecta o intelegere, partile convin sa se adreseze instantei romane competente”

Toate incercarile mele de a rezolva pe cale amiabila, timp de 4 luni, au avut ca unic scop perceput de mine din partea Bancii, tragerea de timp prin amanari succesive ale unui raspuns, iar in momentul in care acesta a fost emis nu raspundea in fapt la sesizarile facute, si nici nu era comunicat (notificat) conform contractului, tocmai pentru a nu putea fi considerat document emis de banca.

E) Conditiile Speciale ale Conventiei la capitolul 5) litera (e):

“Comision de rezerva minima obligatorie: 1.85% p.a., aplicat la soldul creditului, pana la data de 31.12.2008, platibil lunar odata cu dobanda, la scadenta anuitatilor prevazute la pct. 6)- “Rambursare” de mai jos. Valoarea comisionului se va modifica in mod carespunzator in conditiile pct 3.12 – “Comision de rezerva minima obligatorie” din Conditii Generale, in cazul ramburasarii in avans sau al modificarii scadentei finale. Banca isi rezerva dreptul de a modifica in mod corespunzator valoarea sau perioada de aplicare a acestui comision, in cazul in care obligatiile sau conditiile impuse de Banca Nationala a Romaniei cresc/se diminueaza/se elimina aducand acest lucru la cunostiinta imprumutantului”

iar in Conditiile Generale ale Conventiei la pct. 3.12) articol invocat mai sus se adauga:

“Comisionul de datorat ca urmare a obligatiei bancii de a constitui rezerva minima obligatorie la Banca Nationala a Romaniei. Valoarea comisionului de rezerva minima obligatorie este stabilita in functie de valoarea obligatiei bancii.”

Cu toate ca nu putem admite prelungirea acestui comision, constatam ca in conformitate cu propriile definitii “Valoarea comisionului de rezerva minima obligatorie este stabilita in functie de valoarea obligatiei bancii.” Banca a incalcat aceasta clauza inca de la inceputul derularii contractului neactualizand aceasta valoare cu toate ca in aceasta perioada, pentru rezervele minime obligatorii pe care bancile le constituie la Banca Centrala, au beneficiat de dobanzi din ce in ce mai mari iar comisionul de 1.85% a ramas acelasi pe toata aceasta perioada.
Pentru confirmarea dobanzilor primite de la BNR pentru depozitele constituite in euro, in conformitate cu normele acesteia privind institutiile financiare, va exemplific cu date conform site-ului Bancii Nationale ale Romaniei:

AN LUNA Dobanda primita ptr Depozite in EURO
2008 mai 1,55
2008 iunie 1,65
2008 iulie 1,75
2008 august 1,90
2008 septembrie 2,00
2008 octombrie 2,35
2008 noiembrie 2,75
2008 decembrie 2,80

Toate aceste majorari de dobanzi sunt numai in favoarea Bancii si in conformitate cu conditiile contractuale obligau pe aceasta sa diminueze proportional Comisionul de Rezerva Minima Obligatorie fata de valoarea initiala a acestuia, lunar, ori de cate ori au aparut modificari de dobanda. Acest articol din contract banca nu-l respecta, preferand a se imbogatii nemeritat, de pe urma noastra.

Am solicitat prin adresa nr AAAA/AA BB CC punctul de vedere al Bancii Nationale a Romaniei referitor la modul de definire a clauzei pentru acest comision, iar raspunsul a fost:

„Menţionăm că, în mod nejustificat, instituţia de credit a invocat menţinerea şi prelungirea duratei de percepere a comisionului de rezervă minimă obligatorie ca fiind determinată de politica monetară a Băncii Naţionale a României, având în vedere că nu există o relaţie directă între serviciile oferite de bancă şi cerinţele Băncii Naţionale a României privind rezervele minime obligatorii.”

Tinand cont si de aceasta adresa consideram ca invocare Bancii Nationale a Romaniei in impunerea anumitor comisioane este de natura a intimida partea adversa, si de a ne induce in eroare tocmai pentru a nu verifica vericiditatea acestor costuri, fapt ce-l consider cel putin ca fiind inselatorie.

III. Clauze abuzive in Conventia de Credit nr. XXX CCC BBBB

Avand in vedere prevederile articolului 117, punctele 1) si 2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2006, coroborate cu prevederile articolelor 1 si 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, dar si cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 174/ 2008, Conventia de Credit contine clauze abuzive si va rog a constata acest lucru si a face tot ce este necesar pentru eliminarea acestora din contract, in special dar nu numai:

– Articolul 5 litera e) din Conditii Speciale prevede un comision de rezerva, explicat la art. 3.12. din Conditiile Generale ale Conventiei. Comisionul de rezerva minima obligatorie este datorat “ca urmare a obligatiei bancii de a constitui rezerva minima obligatorie la BNR”. avand in vedere ca nu exista o relatie directa intre serviciile oferite de banca si cerintele Bancii Nationale a Romaniei privind rezervele minime obligatorii, acestea din urma fiind obligatii ale Bancii conform normelor de reglementare a activitatii bancare si nu au nicio legatura cu serviciile oferite.
– Articolul 10 din Conditiile Generale ale Conventiei impune in sarcina subsemnatilor costuri ce pot aparea rezultand din “modificari de interpretare ale oricarei legi prevederi sau reglementari aplicabile” in sarcina Bancii. Aceasta clauza este abuziva deoarece Banca nu are dreptul de a-si transfera obligatiile constituite de lege in sarcina sa si in legatura cu activitatea pe care Banca o desfasoara.

Totodata va rog sa constatati incalcarea drepturilor de consummator de servicii financiare prin nerespectarea din parte Bancii Volksbank a clauzelor contractuale mentionate la pct. II) al acestei plangeri, si a face tot ce este necesar pentru a impune Bancii sa revina in limitele contractului semnat de parti, si anume:

– Recalcularea valorii “Comisionul de rezerva minima obligatorie” (in cazul in care nu este declarat ca fiind unul abuziv) asa cum este definit acesta in contract, pentru perioada mai 2008 – decembrie 2008, conform pct 3.12) din Conditiile Generale ale Conventiei.
– Returnarea tuturor sumelor retinute de catre Volksbank abuziv sub pretestul prelungirii “Comisionul de rezerva minima obligatorie” pentru anul 2009, atata timp cat banca nu a semnat un Act Aditional cu subsemnatii din care sa reiasa acordul de modificare a contractului, si nici nu am fost notificati de acesta intentie a Bancii.
– Pentru sumele constatate a fi retinute illegal solicitam, in baza reciprocitatii in clauze, dobanzi si dobanzi penalizatoare in cuantum si in acelasi mod de calcul pe care banca le aplica in cazul in care subsemnatii refuzam sa le platim, si anume: Dobanda art 3 lit a), Art. 4 lit. a) Comision de penalizare si Art. 4 lit. b) Rata dobanzii penalizatoare din Conditii Speciale ale Conventiei.

Pentru cele mentionate mai sus, solicitam Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor investigarea acestui abuz si luarea masurilor pe care le considera de cuviinta in conformitate cu prerogativele conferite de lege, in vederea anularii clauzelor abuzive, obligarea bancii de respectare a contractelor incheiate cu subsemnatii din Conventia de credit nr. XXXXX XXXXX XXXX

Anexam prezentei urmatoarele documente, in copie:
1. Contractul de Credit Bancar nr. XXXXXXXXX
2. Anexa 1 la Conventie – Scadentarul semnat si agreat de parti.
3. Notificararea trimisa bancii nr XXX / AA BB CC
4. Extrasul de cont aferent datelor in care contul a fost debitat abuziv
5. Conditii Generale de Afaceri ale Bancii Volksbank Romania.
6. Carti de Identitate ale subsemnatilor

XXXXXXXXXXXXX DATA: YYYYYYYYYYYYY

Banci, Credite, Financiar, Ghidul clientului bancar abuzat, Leasing,

Cum arata un contract de credit abuziv.Casa de avocatura Coltuc in www.avocatura.com

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

http://www.avocatura.com/cum-arata-un-contract-de-credit-abuziv-s482.html

http://www.avocatura.com/cum-arata-un-contract-de-credit-abuziv-partea-a-doua–s498.html

Avocatura.com a prezentat ieri cazul unui client bancar, care a luat un credit de nevoi personale negarantat, in baza unui contract de credit ce prezinta numeroase prevederi abuzive. Astazi expunem si alte mentiuni din acelasi contract, despre care avocatii  Marius Coltuc , fondatorul „Casa de avocatura Coltuc”, si Alexandru Şerban Ratoi, Associate Lawyer  in cadrul “Piperea si asociatii”, spun ca sunt abuzive.

Ghidul clientului bancar abuzat,

Ce faci cand esti amenintat cu executarea silita.Articol Casa de avocatura Coltuc in Cancan!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

http://www.cancan.ro/life-style/utile/ce-faci-cand-esti-amenintat-cu-executarea-silita-159663.html

Te numeri printre romanii care au credite la banci si nu mai poti sa-ti achiti ratele? Iata cateva sugestii prin care poti evita sa ramai fara bunul achizitionat prin contractul de credit bancar.

In momentul in care realizezi ca te afli in imposibilitatea de a plati ratele, ignora situatia creata si cauta solutii. Nu te gandi imediat ca acest impas este echivalentul executarii silite de catre firmele de recuperare a creantelor. O prima rezolvare, agreata de cele mai multe institutii financiare, este reesalonarea. Dar trebuie sa ai in vedere ca poti reveni intr-o perioada data din punct de vedere financiar si ca poti achita ratele. Cea mai simpla solutie ar fi sa vinzi bunul achizitionat, iar cu banii luati sa achiti imprumutul efectuat. “Tot o solutie cu sorti mari de izbanda o reprezinta renegocierea contractului. Daca banca refuza, poti apela la instanta, care va reechilibra situatia prin acordarea de noi termene de executare si va solicita inghetarea dobanzilor si a penalitatilor. Tribunalul mai poate decide, in situatii limita, si ca averea debitorului sa fie administrata de un curator, care se va asigura ca astfel se realizeaza stingerea treptata a creditului”, spune avocatul Marius Coltuc.

Proces individual, şanse mai mari de câştig

Potrivit avocatului Marius Coltuc, dacă optezi către un proces individual ai mai multe şanse să câştigi în instanţă în lupta contra băncii. “Dacă anul trecut am văzut o mulţime de grupuri de clienţi care s-au înscris în procese colective pentru că suportul legislativ era Ordonanţa 50 pe 2010 a Guvernului, modificarea acestei legi în favoarea băncilor face ca acţiunea pe cont propriu să aibă şanse mai mari de reuşită.

Ghidul clientului bancar abuzat,

Clauze abuzive privind comisioanele in contractele de credit

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

1. De regula, aceste clauze sunt cuprinse in contracte preformulate, lipsindu-le caracterul negociat.Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.

 

 

 

Din aceste motive, precum si pentru argumentele care vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza, aceste clauze abuzive sunt nule absolut, urmand a fi eliminate din contracte.

Dezechilibrul contractual indus de aceste clauze si lipsa bunei-credinte a bancii trebuie analizate in functie de justetea acestui comision fata de costurile suportate de banca in legatura cu activitatea sa de acordare a creditului.

O astfel de justificare nu exista, acest comision nereprezentand altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential bancar, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision.

Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un .

In plus, trebuie subliniat faptul ca acest comision este prohibit in mod expres de art. 15 din Legea nr. 190/1999 care indica in mod limitativ care sunt costurile pe care trebuie sa le suporte consumatorul dintr-un contract de credit imobiliar/ipotecar: „In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si garantiilor aferente”.

Art. 9 din aceeasi Lege enumera clauzele pe care le poate cuprinde un contract de credit imobiliar.

Prin urmare, orice alt cost pus in sarcina clientilor, inclusiv comisionul de acordare/comisionul de gestiune, este interzis in mod expres de legislatia in vigoare.

2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un .

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.  

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

3. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.

Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea ratei din credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.

De exemplu, un comision lunar de 0,35% reprezinta un comision anual de 4,2%, ceea ce reprezinta uneori un cost mai mare chiar decat costul cu dobanda.

Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision.

De aceea, toate argumentele relative la comisionul de administrare sunt valabile, mutatis mutandis, si in cazul acestui tip de comision.

Dezechilibrul pe care-l genereaza aceste clauze este dat de faptul ca acest comision nu reprezinta un cost actual al creditului ci, in cel mai rau caz, reprezinta o asigurare pe care banca si-o ia  – avant la lettre – impotriva riscului intrarii consumatorului in incapacitate de plata.

Prin urmare, acest cost este unul eventual si nu unul actual (cert).

Cu toata aceasta incertitudine, banca il incaseaza lunar si nu il returneaza consumatorului bun-platnic dupa unul sau mai multi ani de derulare a contractului fara incidente de plata.

In situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera o imbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilor care, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale, vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.

Comportamentul contractual al imprumutatului nu este cunoscut de la inceput de catre banca, astfel ca, a incasa un comision de la o persoana care, verificata fiind in evidentele incidentelor de plati, nu a ridicat si nu ridica nici o suspiciune cu privire la seriozitatea si bonitatea sa, nici la incheierea, nici cu ocazia executarii contractului, reprezinta un abuz din partea bancii.

Oricum, contra riscului de neplata banca isi iau garantii reale sau personale si il determina pe client sa incheie polite de asigurare a riscului de neplata.

Mai mult, banca isi asigura  in toate contractele o serie de mecanisme de protectie impotriva riscului de neplata, ceea ce demonstreaza odata in plus ca acest comision de risc este abuziv.

Astfel, riscul deprecierii garantiilor si al neincasarii valorii in cazul vanzarii este de asemenea suportat de catre imprumutat, care va raspunde cu toate bunurile sale.

Dreptul bancii de a-si recupera creanta nu se limiteaza la urmarirea garantiilor, ci se intinde asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare, iar deprecierea garantiei afecteaza exclusiv patrimoniul imprumutatului.

In plus, bunurile sunt asigurate, iar banca impune intotdeauna societatea de asigurari, iar riscul de a nu-si incasa despagubirea de la asigurator, practic, este inexistent.

Nu in ultimul rand, banca si-a mai creat inca un instrument de asigurare impotriva riscului de neplata, prin obligarea imprumutatului de a aduce si garantii personale (codebitori, fideiusori).

Toate aceste garantii pe care le are banca impotriva riscului de neplata reprezinta argumente solide in sprijinul celor afirmate mai sus, in sensul ca prevederile contractuale ce reglementeaza comisionul de urmarire riscuri sunt in fapt clauze contractuale abuzive ce sunt lovite de nulitate absoluta.

Riscul de piata trebuie sa fie asumat in egala masura de ambele parti, atat de banca, care este jucator profesionist, cat si de consumator.

Comisionul de urmarire a riscului este perceput de banca pentru a-si acoperi propriul risc. Asadar, pe langa faptul ca un consumator trebuie sa suporte propriul risc (deteriorarea cursului de schimb, diminuarea veniturilor etc.), este obligat prin aceste clauze abuzive sa suporte si riscul bancii.

Disproportia dintre drepturile si obligatiile contractuale ale partilor este cu usurinta demonstrata intrucat, pana la acest moment, consumatorii au suportat, pe de o parte, cresterea ratei lunare datorita devalorizarii leului, iar pe de alta, comisionul de risc care punea banca la adapost de orice risc, inclusiv de riscul probabil in situatia inversa, in care cursul ar fi evoluat in sensul aprecierii monedei nationale.

Aceasta situatie demonstreaza fara echivoc ca toate prevederile din contractele consumatorilor privitoare la perceperea unui comision de urmarire a riscului sunt clauze abuzive datorita dezechilibrului contractual pe care il genereaza, prin transferul tuturor riscurilor in sarcina consumatorilor.

Trebuie subliniat ca art. 44 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, prevede ca imprumutatorii sunt obligati sa informeze clientii prin mentionarea posibilitatii modificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii riscului valutar, a riscului de rata a dobanzii ori in cazul cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

In primul rand, trebuie observat ca Regulamentul vorbeste despre materializarea riscului, in defavoarea imprumutatului, ceea ce exclude din start idea ca ar fi permisa incasarea de catre banca in cazul opus, a unor sume care sa ii acopere propriul risc.

Textul Regulamentului impune bancii obligatia informarii fiecarui client in parte (fie prin graficul de rambursare, fie prin dispozitii contractuale) cu privire la posibilitatea majorarii sumelor pe care le va datora in temeiul contractului de credit, majorare determinata de: (i) materializarea riscului valutar sau a celui de rata a dobanzii (in cazul in care acestea se produc in defavoarea imprumutatilor) sau (ii) cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

La randul sau, art. 41 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice impune institutiilor de credit, tot in scopul diminuarii riscului “sa isi organizeze activitatea de creditare astfel incat sa asigure separarea clara si efectiva a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare de functia de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii.”

Anumite banci, in loc sa isi indeplineasca obligatiile impuse de reglementarile in vigoare si sa isi stabileasca criterii concrete si reale de determinate a categoriilor de clientela pe categorii de risc si sa faca diferentierea produselor de creditare in functie de aceste criterii, a ales varianta abuziva, mult mai costisitoare pentru imprumutatii bun-platnici, pe baza careia, prin achitarea acestui comision de risc, isi acopera in realitate pierderile rezultate din nerambursarea creditelor de catre alti clienti, transferand, astfel, consecintele pierderilor cauzate de creditele sale neperformante asupra clientilor bun-platnici.

Mai mult, prin perceperea acestor comisioane, banca realizeaza castiguri imense, deoarece creditele neperformante nu sunt atat de mari incat sa compenseze cu valoarea totala a comisioanelor de risc.

Pentru a conchide trebuie retinut ca pentru neperformanta Bancii nu sufera si nu pierde banca, ci sufera si pierd clientii bancii bun-platnici.

Cu privire la caracterul abuziv al comisionului de risc s-au pronuntat in repetate randuri instantele de judecata, constatandu-se cu putere de lucru judecat caracterul abuziv si implicit nulitatea clauzelor care permit perceperea acestuia[1].

Fata de cele precizate, solicitam onoratei instante constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de urmarire.

4. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv

Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc de interpretari.

Comisioanele mentionate mai sus nu se incadreaza in textul de lege, astfel ca se impune inlaturarea clauzelor care le prevad.

In subsidiar, in cazul in care nu se poate constata inlaturarea acestor clauze ca urmare a aparitiei OUG 50/2010, se poate solicita constatarea caracterului abuziv a acestor clauze, fata de legislatia protectiei consumatorului anterioara.

Clauzele mentionate reglementeaza diverse tipuri de comisioane percepute de banca, o parte din acestea fiind stabilite in conditiile speciale, alta parte in conditiile generale ale conventiei. Prezentarea costurilor bancii in acest mod este cel putin confuza pentru consumatori, care, atunci cand doresc obtinerea unui credit isi directioneaza atentia asupra dobanzii, cost care ar trebui sa fie cel principal si care diferentiaza ofertele de creditare din piata bancara.

Consideram ca mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informare precisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului (coroborat si cu calculul gresit al DAE, care nu includea toate costurile creditului), fiind, totodata, si o practica comerciala incorecta, care are drept scop si ca efect deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor.

Potrivit definitiei reglementate la art. 2 lit. e) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor reprezinta folosirea unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.

Art. 6 lit. d) din acelasi act normativ prevede ca o practica comerciala este incorecta si este considerata o actiune inselatoare daca ea contine informatii false (precum calculul dobanzii anuale efective fara sa tina seama de toate costurile creditului) sau, in orice situatie, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, astfel incat il determina sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, cu privire la pret sau la modul de calcul al acestuia.

Prin impiedicarea consumatorului sa aprecieze costurile creditului,  clauzele sus-mentionate se incadreaza in articolele de lege precitate, in consecinta, trebuie sanctionate ca atare cu nulitatea.


[1] Dosar 18057/233/2009, Jud. Galati; Dosar 18057/23372009, Jud. Galati; sent. civ. 5960/23.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 6247/26.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 9941/16.12.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; dec.civ. 2928/12.10.2009, L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 135 si 144.

Executat sau somat de catre banca, Ghidul clientului bancar abuzat,

Clauze abuzive privind dobanda

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

1. Caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta/administrata interna a bancii si clauzele care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului

 

 

dobanzilor/comisioanelor

Din practica a rezultat ca aceste clauze sunt cuprinse invariabil in contracte preformulate, carora le lipseste caracterul negociat. Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte. Din aceste motive, aceste clauze sunt nule absolut, urmand a fi inlocuite cu clauze conform carora dobanda sa fie formata din marja fixa + indice public ( sau Robor). Dezechilibrul contractual pe care il genereaza aceste clauze este evident intrucat cuantumul dobanzii de referinta/administrata afisata la sediile Bancii este lasat la discretia acesteia. Aceasta componenta a dobanzii permite bancii ca in mod arbitrar sa modifice cuantumul dobanzii (pretul folosintei banilor, contraprestatia datorata de consumator), afectand astfel interesele legitime ale consumatorilor, intrucat nu se poate sti cu precizie pretul produsului cumparat, acest pret nefiind predictibil.

Reaua-credinta a bancilor care au impus astfel de clauze abuzive este demonstrata de evolutia cuantumului dobanzii practicate de acestea prin comparatie cu evolutia indicilor bancari. Astfel, in perioada in care indicele a avut cresteri, bancile in cauza au majorat cuantumul dobanzii, in schimb, in momentul in care acest indice a scazut, bancile nu au mai diminuat in consecinta cuantumul dobanzii, creand astfel un grav dezechilibru contractual. De altfel, reaua-credinta a uneia dintre bancile care impun astfel de clauze rezulta si din faptul ca aceasta a convins consumatorii sa incheie contractele de credit prin acordarea unei dobanzi fixe (aparent atractive), promotionale, pe perioada unui an, urmand ca, dupa aceasta perioada, dobanda sa devina variabila in functie de dobanda de referinta/administrata afisata la sediile bancii. La acel moment clientii nu au putut previziona ca acest cuantum al dobanzii va fi calculat in mod arbitrar, lipsindu-i orice legatura cu evolutiile de pe pietele financiare.

Clauza care permite bancii calculul dobanzii in functie de dobanda de referinta afisata la sediile acesteia, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor acorda un drept discretionar bancii de a modifica acordul de vointa format la momentul semnarii contractelor de credit. De fapt, aceasta clauza contractuala vine in contradictie nu numai cu dispozitiile legislatiei de protectie a consumatorilor, ci si cu prevederile art. 948 pct. 3 si art. 964 C.civ. Conform acestor texte legale, obiectul actului juridic (in cazul de fata dobanda) trebuie sa fie determinat sau determinabil. Astfel, contractele de credit cu dobanda variabila trebuie sa contina clauze care sa confere dobanzii caracter determinabil, iar acest caracter presupune ca partile angrenate in contract sa poata, la momentul exigibilitatii obligatiei ce reprezinta obiectul contractului, sa determine in mod obiectiv intinderea acesteia (in cazul de fata cuantumul dobanzii).

Cu alte cuvinte, conform celor sustinute si in doctrina[1], „actul juridic trebuie sa precizeze toate elementele in functie de care urmeaza sa se individualizeze obiectul”. Or, in situatia de fata, clientilor le este imposibil sa determine modalitatea in care banca, luna de luna, calculeaza in mod discretionar cuantumul dobanzii, fapt ce echivaleaza cu o nerespectare a caracterului determinabil al dobanzii. In plus, clauza care permite bancii calculul dobanzii clientilor in functie de dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor, contine o conditie pur potestativa pentru banca, in calitatea sa de debitor al obligatiei de a calcula corect si transparent cuantumul dobanzii.

Conform dispozitiilor contractuale, banca s-a obligat sa calculeze dobanda curenta care trebuie achitata cu titlu de pret al contractului, dar modalitatea in care banca a inteles sa-si exercite aceasta obligatie a fost principiul si voluero – „daca vreau dobanda creste/scade”. De altfel, aceasta modalitate de cuantificare a dobanzii (dobanda de referinta a bancii plus marja fixa) intra in contradictie flagranta si cu alte prevederi legale.

Astfel: (i) conform art. 54 din Codul consumului (Legea nr. 296/2004), „vanzatorul (in cazul de fata banca) trebuie sa informeze consumatorii (adica imprumutatul) despre pretul final al produsului (creditul acordat) si sa ofere toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul”. Acest articol trebuie interpretat prin raportare la definitia pe care o da art. 2 pct. 24 din O.G. nr. 21/1992 valorii totale platibile de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator. Cu alte cuvinte, banca, la momentul incheierii contractului, era obligata sa informeze cocontractantii cu privire la cuantumul total al dobanzii sau, in cel mai rau caz, trebuia sa ofere informatii exacte in legatura cu modalitatea in care se va forma cuantumul dobanzii, expresia „dobanda de referinta” fiind manifest ilegala. Prin aceasta omisiune, banca si-a incalcat obligatia de informare.

(ii) conform art. 93 lit. g) pct. 1 si 3 din O.G. nr. 21/1992, „variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract”, iar „formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract cu precizarea periodicitatii si/sau conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii cat si in sensul reducerii acesteia”. In plus, pct. 3 al lit. g) din O.G. nr. 21/1992 impune necesitatea indicarii in contract a unei formule in functie de care se calculeaza cuantumul dobanzii.

(iii) atat Legea nr. 193/2000, cat si in Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului Comunitatii Europene contin o lista a clauzelor care sunt considerate de iure abuzive. In aceasta lista, la alin. (1) litera p), respectiv litera l) se mentioneaza ca este abuziva clauza prin care se da posibilitatea unui furnizor de servicii (cum este cazul bancii) sa creasca pretul. Alineatul (2) al acelorasi acte normative la lit. a) respectiv c) statueaza o serie de exceptari de la aplicarea caracterului abuziv, stabilind ca modificarea pretului in functie de modificarea unei rate de pe piata financiara pe care furnizorul nu o poate controla nu este clauza abuziva. Per a contrario, daca modificarea dobanzii nu are legatura cu un indice de pe piata financiara, inseamna ca ne aflam in fata unei clauze abuzive. Mai mult, din moment ce dobanda, in aceasta ipoteza, este dobanda „de referinta a bancii”, caracterul abuziv al clauzei mai rezulta si din caracterul controlat al dobanzii. Aceste texte legale interzic in mod expres bancilor fixarea unei dobanzi care sa varieze in functie de vointa lor exclusiva, impunand obligatia raportarii fluctuatiei dobanzii la indici de referinta verificabili (, ROBOR etc.).

(iv) art. 14 din Legea nr. 190/1999 (pentru creditele cu ipoteca) si art. 8 din Legea nr. 289/2004 (pentru creditele fara ipoteca) stabilesc ca, in cazul in care prin contractul de credit s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, variatia acesteia trebuie sa fie independenta de vointa creditorului, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract. Si aceste acte normative sunt nesocotite prin instituirea clauzei privind calculul dobanzii prin raportare la marja interna a bancilor prin lipsa oricarui indice verificabil care sa fie direct legat de dobanda. Analizand – clauza supusa discutiei are fizionomia unei astfel de clauze deoarece dobanda reprezinta pretul creditului – doctrina[2] a stabilit dupa cum urmeaza: „Clauzele de indexare a pretului sunt valabile in masura in care nu permit profesionistului reamenajarea unilaterala a termenilor contractului la nivelul pretului sau a comisioanelor implicate”.

Caracterul ilegal al acestei clauze a fost constatat deja de instantele noastre de judecata[3] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]

Prin motiv intemeiat in sensul Legii se intelege o situatie clar descrisa care sa ofere clientului posibilitatea sa stie de la inceput ca daca aceasta situatie se va produce, dobanda va fi marita. Totodata motivul trebuie sa fie suficient de clar aratat, de determinat, ca, in eventualitatea unui litigiu in legatura cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta sa o poata verifica. Asa cum un act normativ trebuie sa fie caracterizat prin previzibilitate, la fel si o clauza contractuala trebuie sa fie astfel formulata incat consumatorul sa poata anticipa ca daca o anumita situatie intervine, o anumita consecinta se produce”.

In baza acestor argumente instanta a constatat caracterul abuziv al acestor clauze.

Revenind la speta de fata si comparand „dobanda de referinta afisata la sediile Bancii” cu „revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara” se poate observa cu usurinta ca argumentele in baza carora instanta a declarat respectiva clauza ca fiind abuziva sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Intr-o speta similara[4], instanta de judecata a retinut ca „prin necircumstantierea in niciun mod a elementelor care-i permit Bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa-l prejudicieze pe consumator […] aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit”.

Analizand prevederile contractuale, instantele trebuie sa tina cont de prevederile art. 77 din Legea nr. 296/2004 care statueaza ca „in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului”. Prin urmare, chiar si in caz de dubiu in legatura cu interpretarea clauzelor contractuale, datorita prescriptiilor art. 77 din Legea nr. 296/2004, castig de cauza vor avea tot debitorii datorita calitatii de consumator.

In baza celor sustinute, instantele pot sa constate caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si a clauzelor care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor.

2. Clauze abuzive cu privire la dobanda care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare, respectiv:

– dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara;
– obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii;
– mentiunea ca rata dobanzii este fixa sau variabila.

Contractul de credit, indiferent daca acesta este cu dobanda fixa sau cu dobanda variabila, este un contract comutativ. Daca in cazul creditelor cu dobanda fixa drepturile si obligatiile partilor sunt determinate, in cele cu dobanda variabila, acestea sunt determinabile, in functie de oscilatiile in orice sens a anumitor factori/indici concreti, fara a fi implicata in vreun fel vointa uneia din parti.

Modalitatea in care bancile si-au rezervat dreptul de a ajusta rata dobanzii transforma contractul de credit intr-unul aleatoriu, diferenta dintre aceste doua tipuri de contracte fiind tocmai cunoasterea intinderii prestatiilor partilor la momentul incheierii contractului sau posibilitatea determinarii acestora ulterior, prin cunoasterea factorului care determina modificarea. Dobanda fixa este exprimata printr-o cifra reprezentand procentul aplicat anual la soldul creditului, fara ca determinarea acesteia sa fie bazata pe o formula matematica, spre deosebire de dobanda variabila, care este exprimata in mod obligatoriu printr-o formula de calcul, ce cuprinde atat elemente fixe, cat si variabile.

Daca in cazul creditului cu dobanda fixa, partile, stabilind o rata unica a dobanzii anuale (sau mai multe rate fixe pentru anumite perioade de timp) si cunoscand in acelasi timp suma creditului acordat, cunosc de la inceput intinderea exacta a prestatiilor, in cazul creditului cu dobanda variabila suma totala de rambursat nu este cunoscuta la semnarea contractului, dar se determina in functia de evolutia indicilor specificati in contract.

„Schimbarile semnificative” ale pietei care au intervenit in perioada 2007-2010 au afectat in mod aleatoriu, prin vointa discretionara a bancilor, o parte din conventiile de credit, asa cum vom arata in continuare. In cazul anumitor conventii, prin vointa exclusiva a bancilor care au invocat intervenirea schimbarilor semnificative, dobanda fixa a fost majorata, iar, ulterior, a fost transformata intr-o dobanda variabila.

Trebuie subliniat ca banca nu a tinut cont la modificarea dobanzii acestor credite de mentiunea din conventie cu privire la caracterul „fix” al dobanzii, majorarea ratei dobanzii afectand in mod aleatoriu atat conventiile care prevedeau in mod expres faptul ca rata dobanzii este fixa, cat si cele care prezentau rata dobanzii printr-un procent p.a., fara specifica cuvantul „fixa”. Datorita clauzelor contractuale, in cazul acestor conventii de credit, contractul este unul aleatoriu, dar numai din perspectiva consumatorului, deoarece variatia dobanzii nu depinde de hazard, ci exclusiv de vointa bancii, care apreciaza daca la un moment dat are interesul sa creasca dobanda, justificand aceasta crestere prin schimbarile semnificative ale pietei, fara a le identifica cu precizie.

Dreptul rezervat de banca prin inserarea clauzei respective nu este numai acela de a modifica dobanda, dar si dreptul de a stabili in mod discretionar care sunt cazurile care justifica aceasta modificare, contractul numindu-le „schimbari semnificative ale pietei financiare”. Comunicarea despre care vorbeste in continuare textul contractual nu se refera la comunicarea motivelor care au determinat majorarea dobanzii, ci la transmiterea noului nivel al dobanzii, moment in care acesta devine aplicabil.

Guvernatorul Bancii Nationale a afirmat in repetate randuri ca practicile bancilor de a transfera pur si simplu cheltuielile suplimentare asupra clientilor lor nu vor fi tolerate. Intr-o interventie publica pe aceasta tema, guvernatorul a criticat faptul ca institutiile financiare s-au imprumutat din piata, in loc sa activeze facilitatea de credit lombard[5]. Aceste declaratii au fost facute in conditiile in care bancile modificau in mod curent rata dobanzii creditelor, pe motiv de ”schimbari semnificative ale pietei financiare internationale”[6].

Pe langa guvernatorul Bancii Nationale, presedintele ANPC a afirmat ca: „Daca banca mareste dobanda fara sa tina cont de indicele de referinta doar pentru a face fata unei crize financiare, atunci este ilegal. Daca este nemultumit de raspunsul bancii, imprumutatul se poate adresa instantei“[7].

Subliniem ca modificarea dobanzii fixe pe parcursul derularii contractului de credit este abuziva si din perspectiva momentului executarii obligatiilor partilor. Contractul de credit este un contract cu executare dintr-o data din perspectiva bancii si cu executare succesiva din perspectiva imprumutatului. Astfel, majorarea dobanzii apare ca modificarea costului unui serviciu pe care banca l-a prestat la momentul acordarii creditului. Modificarea unilaterala ulterioara a pretului serviciului financiar nu se justifica, spre exemplu, prin cresterea costurilor refinantarii suportate de banca, argument des utilizat de finantatori pentru a justifica majorarile de dobanda. Costurile respective nu privesc si nu afecteaza creditele deja acordate, ci privesc activitatea curenta de creditare a bancii.

Daca am admite explicatiile finantatorilor, am accepta ca dobanda nu este raportata la costurile cu creditul acordat, ci se refera la creditele pe care banca le acorda altor persoane in toata perioada de rambursare, iar, sub acest aspect, majorarea dobanzii creditelor in derulare procura bancii resurse pentru acordarea de noi credite, desi, pentru o creditare sanatoasa singura sursa de finantare ar trebui sa fie, in cele din urma, depozitele la termen.

Asa cum s-a aratat in jurisprudenta, modificarea conditiilor pietei (daca s-ar aprecia ca aceasta ar constitui temei pentru modificarea unilaterala a ratei dobanzii) ar trebui sa se fi produs in perioada dintre momentul incheierii contractului si momentul luarii deciziei de modificare a ratei dobanzii[8], deci banca nu poate justifica majorarea ratei dobanzii pe baza unor imprejurari anterioare acordarii creditului. In consecinta, profitand de lipsa cunostintelor de specialitate ale consumatorilor si de increderea acestora in institutiile bancare, bancile au inserat in contractele de credit aceasta clauza, conform careia isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii (calificata ca fiind fixa in conventiile de credit) in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara.

Nu exista in conventiile de credit o enumerare limitativa a unor situatii concrete care ar putea fi considerate schimbari semnificative, acestea fiind circumscrise intotdeauna liberei aprecieri a anumitor banci. Asa cum am aratat si anterior, pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind modificarea dobanzii trebuie sa analizam din perspectiva drepturilor consumatorilor urmatoarele conditii:

a) clauza sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul; or, clauza respectiva este identica in toate contractele avute in vedere la elaborarea prezentului studiu, ceea ce ne conduce la concluzia ca a fost impusa de banca.
b) clauza sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorului; prin faptul ca nu se specifica conditiile in care banca poate modifica dobanda, ci pur si simplu banca si-a „rezervat” acest drept, inseamna ca, in orice moment, un eveniment poate fi calificat ca schimbare semnificativa care poate determina majorarea dobanzii. Imprumutatul nu se va putea opune in mod real la aceasta majorare, in primul rand pentru ca nu stie carui fapt i se datoreaza aceasta, iar in al doilea rand pentru ca opozitia sa ar determina obligatia sa de a rambursa tot creditul (de cele mai multe ori, imposibil de realizat). Pe de alta parte, desi pretul banilor imprumutati a fost stabilit intr-un fel la semnarea contractului, „datorita” acestei clauze, imprumutatul se poate gasi in ipostaza de a plati un alt pret, mult mai mare decat cel cu care a fost de acord (proportional cu prestatia bancii) si pe care si-l permite. Caracterul ilegal al acestor clauze a fost constatat deja de instantele de judecata[9] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii respective revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]”.
c) sa se fi incalcat cerintele bunei-credinte; se poate observa ca modificarile ratelor dobanzii, atunci cand acestea au intervenit, au fost exclusiv in sensul majorarii, deci a supraindatorarii imprumutatilor. In plus, cand schimbarile semnificative au fost in sensul scaderii dobanzilor de referinta, banca nu a modificat rata dobanzii in sensul diminuarii acesteia, nefiind obligata in acest sens de contract (ca doar isi rezervase dreptul, nu isi asumase o obligatie). In cursul anilor 2009-2010 bancile au avut trei surse majore de reducere a propriilor costuri de finantare: (i) indicii de referinta de tipul /libor/robor au scazut la cele mai mici valori din istorie, ajungand la valori sub-unitare; (ii) rezervele minime obligatorii au fost reduse de banca centrala cu cel putin 3 puncte procentuale; (iii) dobanda de referinta a bancii centrale s-a redus progresiv, ajungand in prezent la doar 2,5%.

Cu toate acestea, bancile in cauza nu au redus niciodata, proportional cu reducerea indicilor de referinta, costurile creditarii clientilor care s-au imprumutat in anii 2006-2008, ci, cel mult, au readus dobanda la nivelul initial. Totusi, ca dovada a faptului ca bancile pot lucra foarte bine si cu dobanzi mai mici o constituie faptul ca acestea au redus costul creditelor noi acordate in 2009-2010, cea mai semnificativa fiind situatia creditelor date in programul “Prima casa”, unde dobanzile sunt si cu 7 puncte sub dobanda la creditele vechi. Asadar, bancile respective au considerat variabila dobanda doar atunci cand a fost vorba de o majorare, adica atunci cand a fost in favoarea lor. In situatia in care conditiile pietei ar fi permis scaderea ei, dobanda a fost considerata fixa… Clauza respectiva este, astfel, aplicat cu o vadita rea credinta in detrimentul consumatorilor.

Pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobanda, aratam ca aceste clauze contravin si art. 75 din Legea nr. 296/2004, care prevede un drept fundamental al consumatorilor, respectiv dreptul de a nu fi incluse in contracte decat „clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate”. Contrar acestui principiu, conventiile de credit contin clauze ce fac necesara existenta unor cunostinte de stricta specialitate financiara (ex. indicii de referinta ai pietei monetare la care se refera definitia schimbarilor semnificative, atunci cand aceasta exista). In plus, trebuie observat ca, si in situatia in care consumatorul ar avea astfel de cunostinte, ar fi imposibil de determinat situatiile obiective la care fac referire conventiile de credit, intrucat acestea fac referire la elemente de apreciere subiectiva, care nu sunt lamurite in nici un fel (trimiterea are in vedere, in general indicii pietei monetare, nefiind precizati, in concret care dintre acesti indici ar prezenta relevanta pentru a putea fi exercitat dreptul de a modifica unilateral contractul). Mentionam ca, in situatii similare, s-a pronuntat instanta in sensul considerarii ca abuzive a clauzelor de modificare a dobanzii invocand conditiile pietei, statuand chiar caracterul aleatoriu al contractului in astfel de cazuri[10].

3. Clauzele din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au modificat rata dobanzii, precum si actele aditionale care au modificat tipul dobanzii din fixa in variabila

Cu privire la actele juridice subsecvente conventiei de credit, nulitatea acestora poate fi fundamentata pe trei temeiuri:

Un prim temeiail reprezinta aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis. Astfel, constatarea nulitatii actelor juridice subsecvente conventiei de credit este, in primul rand, consecinta nulitatii clauzelor care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca.

Un al doilea temei, subsidiar celui care preceda (urmand a fi analizat doar in ipoteza in care se trece peste argumentele anterioare cu privire la caracterul abuziv al clauzelor care permit modificarea unilaterala a dobanzii), este reprezentat de aplicarea principiului potrivit caruia contractele pot fi modificate doar prin acordul partilor, prevazut in art. 969 alin. (2) C.civ. Exceptional, in materia contractelor de credit, a fost admisa existenta unui drept de a modifica unilateral contractul. Tocmai pentru ca aceasta reprezinta o exceptie, dreptul de a modifica unilateral contractul poate fi exercitat, potrivit legii, doar in situatii ce trebuie sa fie clar determinate prin contract, configurate prin raportare la conditii obiective (aceste situatii au fost desemnate prin termenul „motive intemeiate”).

Sub aspectul contractelor de credit care fac obiectul acestei analize, dreptul de a modifica unilateral contractul exista, asa cum rezulta din contract, atunci cand ar avea loc schimbari semnificative. Rezulta deci ca, daca aceste schimbari semnificative nu ar avea loc, contractul nu ar putea fi modificat unilateral de catre banca. Un act juridic de modificare unilaterala in absenta schimbarilor semnificative ar fi lovit de nulitate, ca efect al nerespectarii principiului prevazut de art. 969 alin. (2) C.civ. (necesitatea existentei unui acord de vointa pentru a modifica un contract). Din situatia de fapt rezulta ca, in concret, nu sunt intrunite conditiile pentru a fi in prezenta unor schimbari semnificative (intelese ca situatii clar definite prin contract, cu caracter obiectiv) la momentul actelor juridice subsecvente conventiei de credit. In consecinta, aceste acte juridice nu respecta cerintele art. 969 alin. (2) C.civ., fiind astfel lovite de nulitate.

Un al treilea temei, care se aplica numai pentru acele acte juridice subsecvente semnate de ambele parti, prin care dobanda este modificata, din dobanda fixa, devenind variabila – este reprezentat de vicierea consimtamantului partilor (art. 953 si urm. C.civ.). In concret, modul in care a actionat banca poate fi calificat drept dol sau chiar violenta (sub forma violentei psihice), ceea ce atrage nulitatea actelor juridice mentionate.

In sustinerea celor de mai sus, aratam urmatoarele: chiar si in situatia in care se va considera ca sunt valabile clauzele din conventia de credit, instantele pot constata ca modificarea efectiva a dobanzii a fost abuziva, deoarece aceasta nu a avut o justificare economica reala. Variatiile dobanzii nu au tinut cont de evolutia pietei monetare. Se poate observa din actele aditionale sau notificarile (in rarele cazuri unde acestea exista) prin care a fost modificata dobanda ca acestea nu precizeaza motivul modificarii, ci reiau exprimarea generala din clauza contractuala care permite imprumutatorului sa ajusteze dobanda. Astfel ca argumentele pe care le-am prezentat anterior pentru nulitatea clauzei contractuale sunt cu atat mai mult aplicabile in cazul clauzelor actelor aditionale sau a notificarilor de modificare a dobanzii.

Prin O.U.G. nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor [art. 8 lit. b)] din Legea nr. 289/2004, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 174/2008) s-a clarificat distinctia intre dobanda fixa si dobanda variabila, stabilindu-se obligatia imprumutatorilor de a mentiona in contract tipul de dobanda, respectiv fixa sau variabila, iar in cazul in care dobanda este variabila, independenta variabilitatii de vointa creditorului si raportarea obligatorie la indicii de referinta identificabili, publici. Prin aceasta reglementare s-a urmarit diferentierea clara a celor doua tipuri de dobanda, pe care banca le contopea anterior in mod abuziv, folosind aceasta confuzie in dezavantajul imprumutatilor. Modificarea legislativa ar fi trebuit sa aiba urmatoarele consecinte firesti, care rezulta unele din altele:

(i) contractele care prevad posibilitatea modificarii ratei dobanzii trebuie sa prevada aceasta posibilitate intr-o anumita forma, cea pe care legea o impune, respectiv ca rata dobanzii variabila se modifica numai in functie de indicii de referinta publici;
(ii) unde nu se prevede aceasta formula, insa contractul prevede in continuare posibilitatea bancii de a modifica in mod unilateral rata dobanzii, inseamna ca avem de a face cu o rata a dobanzii fixa, or
(iii) rata fixa nu se poate modifica. Altfel spus, daca legea a stabilit posibilitatea variatiei dobanzii in functie de anumiti indici, per a contario nici un alt factor nu mai poate determina modificarea dobanzii. In consecinta, dobanda fixa, fie ca e stabilita astfel in mod expres, fie ca rezulta din interpretarea contractului, nu se poate modifica.

Chiar daca anterior O.U.G. nr. 174/2008, legile din domeniul creditelor de consum se limitau la reglementarea obligatiei bancilor de a insera in contract posibilitatea variatiei dobanzii, fara ca legea sa precizeze cum poate sa varieze aceasta, legislatia specifica din domeniul bancar se completa cu regulile din legislatia protectiei consumatorilor, care obligau dintotdeauna institutiile de credit sa informeze in mod corect, complet si precis consumatorii, sa aplice clauzele contractuale cu buna-credinta, sa nu creeze o disproportie a prestatiilor si nici sa nu interpreteze dupa bunul plac clauzele contractuale.

Modificarea legislativa din 2008 a venit, astfel, in intampinarea consumatorilor care se confruntau cu o avalansa de majorari ale dobanzii fara sa stie ce le-a provocat si fara sa se poata opune, in conditiile in care modificarea dobanzii nu a fost niciodata inteleasa de imprumutator ca si o diminuare, ci doar ca o majorare. Practica anumitor banci a fost adeseori de a atrage noi clienti prin promovarea unor produse la costuri mici, iar ulterior incheierii contractului de credit, de a majora dobanda creditelor utilizate pentru a acoperi costurile noilor credite pe care le ofereau pe piata tot in conditii favorabile, pentru pastrarea sau cresterea cotei de piata.

Vechii clienti suportau, astfel, prin majorarile ce li se impuneau sub pretextul schimbarilor semnificative ale pietei monetare, nu costurile bancii cu propriul lor credit, ci cu noile credite, pe care le promovau de asemenea intr-o maniera inselatoare[11]. Prin decizia 368/15.05.2008, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar al unei banci, constatand exact faptele descrise anterior[12].

Referitor la modificarea dobanzii, de multe ori, banca nu ii notifica pe consumatori, iar acestia aflau despre ajustarea acesteia in momentul in care plateau rata lunara, cand li se elibera la cerere un nou grafic de rambursare, cu noile valori ale obligatiilor lunare. Modificarea tipului de dobanda prin acte aditionale, arata in primul rand faptul ca insasi banca a considerat la momentul respectiv dobanda din conventii ca fiind fixa, considerand necesar sa incheie un act aditional pentru a putea considera rata dobanzii variabile. Se poate observa ca cresterea dobanzii anterioare actului aditional nu a fost impusa de evolutia pietei si, in plus, scaderea dobanzii prin acest act aditional a fost o practica comerciala incorecta a bancii, inducand in eroare consumatorul (necunoscator al evolutiei pietei). Astfel, fara a informa consumatorul despre evolutia pietei monetare, banca a oferit in schimbul dobanzii variabile o mica scadere a ratei dobanzii, de la un nivel ce fusese crescut ilegal in trecut. Constatarea nulitatii majorarilor de dobanda anterioare actului aditional in discutie atrage nulitatea acestuia, intrucat consumatorul a fost indus in eroare la semnare acestuia, fiind aplicabile atat dispozitiile din materia protectiei consumatorilor (art. 8 si 9 Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii), cat si cele de drept comun referitoare la viciile de consimtamant, acesta fiind afectat de dol (art. 948, 953, 960 C.civ.). Potrivit textelor de lege mentionate, „o practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere … inclusiv prin … influenta nejustificata si prin urmare determina consumatorul sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o”. In concret, actul aditional mentionat nu ar fi fost incheiat in aceasta forma daca (1) anterior acestuia dobanda nu ar fi fost majorata astfel incat consumatorii sa nu mai poata suporta rata lunara si (2) daca consumatorii ar fi fost informati in mod corect (de fapt nu au fost informati deloc) cu privire la evolutia indicilor fata de care rata dobanzii ar fi trebuit sa varieze ( in cazul acestor credite).

Propunerea bancii de a semna actul aditional atacat se incadreaza, astfel, in ipoteza prevazuta de art. 9 lit. a) si c) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, care prevede ca „pentru a aprecia daca o practica comerciala recurge la influenta nejustificata, se iau in considerare urmatoarele elemente: …aa) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia; c) exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”. Nu exista nici un dubiu ca, daca banca nu ar fi modificat in mod abuziv dobanda anterior propunerii actului aditional respectiv, acesta nu s-ar fi incheiat niciodata. Reaua-credinta a bancii respective este cu atat mai evidenta in conditiile in care a impus trecerea la o dobanda variabila (in functie de ) intr-un moment in care acesta atingea un minim istoric, astfel ca si-a asigurat in urmatorii ani o crestere a incasarilor, consumatorul nerealizand ce i s-a pregatit. Or, legislatia protectiei consumatorilor este menita sa preintampine sau, daca acestea s-au produs, sa inlature efectele comportamentului incorect al comerciantilor, in primul rand prin interzicerea practicarii lui si apoi prin anularea efectelor actelor deja efectuate. Se impune, asadar, revenirea la rata dobanzii stabilite la incheierea conventiei initiale de credit, precum si rambursarea sumelor incasate in mod nedatorat.

4. Calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile

Ipoteza aceasta are in vedere clauza conform careia perioada de calcul a dobanzii reprezinta numarul actual de zile raportat la un an de 360 de zile si clauza care stabileste formula de calcul a dobanzii lunare, respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x numarul efectiv de zile intre scadente /360. Cu privire la aceste clauze, ce cuprind modul de determinare a dobanzii, precum si cu privire la modul in care acestea sunt aplicate, se identifica mai multe probleme:

Calcularea dobanzii lunare (stabilite la un anumit procent pe an) in functie de numarul actual de zile raportat la o perioada de 360 de zile, este o prevedere ilegala care duce la incasarea de catre banca a unei dobanzi mai mari, in mod nedatorat, fapta ce poate fi calificata simplu ca infractiune[13].

Conventia de credit induce in eroare consumatorul stabilind o dobanda pe an, pentru ca, ulterior, sa mentioneze ca anul are 360 de zile, astfel ca in fiecare an banca isi face cadou dobanda pe 5 zile. Ilegalitatea acestui calcul utilizat de Banca (iar acest calcul nu este la indemana oricarui consumator) este demascata prin reglementarea si in Romania a formulei corecte, aplicate de bancile din UE (prin O.U.G. nr. 50/2010, art. 38 alin. (1) lit. b), respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x 30)/360. Inlocuindu-se in formula, numarul efectiv de zile intre scadente cu numarul 30, dobanda datorata lunar de imprumutat s-a redus. Asadar nu prevederea ca anul era de 360 de zile era ilegala (desi confuza), ci faptul ca la numaratorul fractiei aparea numarul efectiv de zile dintre scadente (cu alte cuvinte luna era luna, dar anul nu era chiar an, ci avea doar 360 de zile), astfel ca suma perioadelor dintre scadente nu putea fi egala cu 360 (perioada la care ne raportam), rezultatul impartirii fiind favorabil creditorului. Inlocuirea numarului efectiv de zile cu 30 a determinat un calcul corect al dobanzii, anul de 360 de zile stabilit de banca fiind, astfel, impartit in 12 fractiuni egale.

 

piperea gheorghe

Executat sau somat de catre banca, Ghidul clientului bancar abuzat,

Dovada ca se poate lupta impotriva bancilor!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

http://www.tmb.ro/dosare_ecris.php?id_dosar=300000000295518

 

 

Amina pronuntarea la 23.03.2011 Pronuntata in sedinta publica azi, 16.03.2011. Admite actiunea. Obliga parata sa recalculeze nivelul dobanzii percepute reclamantului în temeiul contractului de credit nr.C2204/1120/6482/17.01.2008 dupa urmatoarea formula: marja bancii fixa în valoare de 3,0036%+valoarea indielui de referinta LIBOR la 3 luni. Obliga parata sa precizeze si să actualizeze contractul de credit prin semnarea unui act aditional la contractul de credit nr.C 2204/1120/6482/17.01.2008 cuprinzind: a) precizarea sidefinirea elementelor componente ale dobanzii si a cuantumului acestora. b) MODALITATEA DE MODIFICARE A DOBANZII EXCLUSIVA ÎN FUNCTIE DE INDICELE DE referinta LIBOR, în virtutea clauzei de indexare cuprinsa in contract, cu mentiunea ca matja bancii este fixa, neputind fi modificata decat prin acordul scris al partilor, modificarea urmind a se produce atat in sens crescator , cat si in sens descrescator, în functie de variatiile indicelui de referinta LIBOR. Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica azi, 23.03.2011

 

Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Ghidul clientului bancar abuzat,

Cum sunt garantate depozitele bancare in Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Plafonul de garantare a depozitelor bancare este in Romania de 100.000 de euro si se realizeaza inca din anul 1996 de catre , institutie ce are atributii clar definite prin

 

legea sa proprie de functionare.
 
Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, depozitele persoanelor fizice constituite la sucursalele din Romania ale institutiilor de credit straine cu sediul in celelalte state membre ale Uniunii Europene sunt garantate de schema de garantare din tara in care isi are sediul institutia de credit mama.

Fondul garanteaza, in limita plafonului aprobat, urmatoarele tipuri de plasamente:

– depozitele constituite in lei si valuta la toate institutiile de credit – persoane juridice romane
– depozitele persoanelor fizice rezidente si nerezidente
– depozitele persoanelor juridice

Sursa: Wall-Street

Ghidul clientului bancar abuzat,

Incidenta Legii 288/2010 in privinta litigiilor aflate pe rolul instantelor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

de aprobare a a modificat art. 95 in sensul ca prevederile ordonantei nu se aplica contratelor aflate in curs de derulare la momentul adoptarii acesteia. De la aceasta regula sunt exceptate anumite

 

 

 

prevederi:

  • Art. 37^1 care permite clientului bun platnic sa solicite Bancii o refinantare
  • Art. 66-69 referitoare la rambursarea anticipata

Prin urmare, aceste articole raman aplicabile in continuare contractelor aflate in derulare la momentul adoptarii .

Cu toate acestea, prin art. II, a creat un instrument care permite acoperirea, in parte, a problemei neretroactivitatii. Astfel, pentru consumatorii care au semnat acte aditionale conform formei initiale a , prevederile contractuale raman aplicabile. In ceea ce priveste problema actelor aditionale nesemnate si asa-zis acceptate tacit, textul legal confera doua posibilitati. Fie printr-o notificare in termen de 60 de zile de la publicarea Legii 288/2010 consumatorii sau Banca isi manifesta vointa ca aceste acte aditionale sa nu-si produca efectele, cu consecinta lipsei incidentei prevederilor , fie, fie prin scurgerea termenului de 60 de zile, actele aditionale adoptate tacit isi consolideaza valabilitatea. 

In ceea ce priveste litigiile pornite de consumatori impotriva Bancilor, ca urmare a notificarilor pe care acestia le vor face catre banci, in sensul ca nu doresc sa li se aplice prevederile actelor aditionale „acceptate tacit”, atat aceste asa-zise aceste acte aditionale si cat si prevederile nu-si vor mai produce efectele. In concluzie, putem spune ca, din moment ce temeiul legal al actiunilor intentate impotriva Bancilor nu se sprijina deloc pe prevederile , modificarea acestei ordonante prin nu are nici un efect negativ fata de litigiile demarate. In plus, refuzul actelor aditionale ar intoarce contractele de credit la forma de dinainte de 21 iunie, cind erau presarate cu clause abusive. Ca urmare a acestui fapt, caracterul abuziv al clauzelor va putea fi mai usor probat in instanta, atat pentru cei care au declansat deja procese, cat si pentru cei care vor dori sa declanseze procese.

Sursa

piperea.ro

Ghidul clientului bancar abuzat,

Clienţii nemulţumiţi ai băncilor cer preşedintelui şi premierului aplicarea OUG 50 în forma actuală.Casa de avocatura Coltuc alaturi de ei!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

În cadrul şedinţei din 8 decembrie a Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, în care se dezbătea OUG 50 privind creditele populaţiei, deputatul PDL Adrian Niţu a citit un amendament în care se spunea că

 

 

prevederile ordonanţei nu se aplică contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ.

Sursa: Financiarul
Clienţii nemulţumiţi ai mai multor bănci cer, prin intermediul unor scrisori deschise adresate preşedintelui României, Traian Băsescu şi premierului Emil Boc ca Parlamentul să adopte OUG 50 în forma actuală, în sensul ca aceasta să se aplice şi la contractele în derulare.

Cele două scrisori sunt semnate de către reprezentanţii clienţilor nemulţumiţi de la BCR, Volksbank, Alpha Bank, RBS, Bancpost, Raiffeisen, ING Bank, Banca Românească şi Banca Transilvania.

“După ce proiectul de lege a trecut de Senat, de celelalte comisii din cadrul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 8 decembrie 2010 din cadrul Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor s-a declarat insistent şi rupt total de firul de până acum al dezbaterilor, de către reprezentanţii PDL, că angajamentul Guvernului României şi al Băncii Naţionale a României, în relaţia cu FMI şi Comisia Europeană, prevede în mod clar şi irevocabil ca OUG 50/2010 să nu se aplice contractelor de credit în derulare”, se arată în ambele scrisori

Astfel, reprezentanţii clienţilor nemulţumiţi ai băncilor susţin că, luându-se decizia de a nu se aplica OUG 50/2010 contractelor de credit în derulare, practic se anulează efectele acesteia, “ignorandu-se faptul că sunt deja 8 milioane de contracte de credit în derulare în România şi circa 4.5 milioane de români, care depind de aceste credite”.

“În acest fel, se platesc băncilor din România, cu capital strain, sume suplimentare abuzive din bugetele de familie, şi aşa reduse datorită măsurilor de austeritate deja impuse şi resimţite de toţi aceşti debitori aduşi la limita suportabilităţii. Prin această modificare, românii vor ieşi de sub protecţia legii iniţiate de ANPC, care respectă şi îmbunătăţeşte îndrumările Directivei Uniunii Europene”, se mai precizează în document.

Pe baza acestor considerente, reprezentanţii clienţilor nemulţumiţi ai băncilor îi cer preşedintelui Traian Băsesescu să nu susţină legea cu amendamentul propus de PDL. 

“De aceea vă cerem sprijinul să nu susţineţi o lege cu amendamentul propus de PDL în data de 8 decembrie, care nu protejează interesele României şi ale românilor şi care nu respectă cutumele europene, transformandu-ne în cetăţeni europeni cu drepturi mai puţine decât ceilalţi cetăţeni ai aceleiaşi Europe Unite”, se spune în document.

Totodată, reprezentanţii clienţilor nemulţumiţi ai băncilor atrag atenţia premierului Emil Boc că dacă va susţine această variantă a OUG 50 “va distruge munca realizată de colegii de partid, timp de mai bine de şase luni, acceptând realizarea unor interese străine, altele decât cele ale votanţilor dumneavoastră”.

În cadrul şedinţei din 8 decembrie a Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, în care se dezbătea OUG 50 privind creditele populaţiei, deputatul PDL Adrian Niţu a citit un amendament în care se spunea că prevederile ordonanţei nu se aplică contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a actului normativ. Totodată, în cadrul aceleiaşi şedinţe, reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi cei ai Ministerului Finanţelor Publice au susţinut neaplicarea OUG 50 la creditele în desfăşurare, invocând condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea următoarei tranşe.

OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care a intrat în vigoare la 21 iunie, este rezultatul transpunerii în legislaţia românească a Directivei Europene 48/CE/2008. Prevederile actului normativ se aplică atât contractelor de credit noi, cât şi celor aflate în derulare.

Ghidul clientului bancar abuzat,

OUG 50/2010, din nou amanata din cauza dezacordurilor privind neaplicarea la creditele vechi

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pentru a motiva o noua amanare a sedintei Comisiei de Buget, Finante si Banci din lipsa de cvorum, deputatul PSD Viorel Stefan a declarat ca, coalitia nu a ajuns inca la un acord privind propunerea PDL de a neaplicare a OUG

 

 

50 la creditele aflate in derulare la data intrarii in vigoare a actului normativ.

La momentul inceperii sedintei Comisiei de Buget, Finante si Banci, convocata pentru joi, ora 10:00, cu scopul continuarii discutiilor privind OUG 50, in sala se aflau doar 11 deputati, desi pentru a intruni cvorum este necesar sa fie prezenti minim 20 de deputati.

“Nu am reusit sa reunim cvorumul, fapt pentru care va rog sa fiti de acord sa reluam dezbaterile in prima sedinta care va avea loc in conformitate cu programul aprobat pentru saptamana viitoare. In mod normal ne revedem marti dupa-amiaza si reluam dezbaterile de unde am ramas ieri”, a declarat Viorel Stefan.

El considera ca deputatii din coalitia de guvernare au lipsit de la sedinta de joi intrucat amendamentul propus de PDL nu a fost discutat inca in cadrul coalitiei.

In ceea ce priveste contractele de creditare vechi care au fost deja modificate prin acte aditionale, amendamentul prevede ca aceste schimbari isi vor produce efectele, cu exceptia cazului in care creditorul notifica consumatorul in caz contrar.

Deputatii nu au reusit sa ajunga la un consens in privinta acestui amendament, discutiile fiind aprinse, in conditiile in care reprezentantii PSD si PNL nu au fost de acord cu aceste prevederi si au insistat ca reprezentantii BNR, Ministerul Finantelor si PDL sa spuna clar ca sustin neaplicarea la contractele de creditare in derulare.

Sursa: Mediafax

Ghidul clientului bancar abuzat,

Protestele contra sistemului bancar se intensifica si la nivel mondial anunta Casa de avocatura Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Eric Cantona, fostul fotbalist francez,  a lansat un protest fata de sistemul bancar mondial si propune tuturor deponentilor sa isi retraga la 7 decembrie 2010 banii din banci pentru falimentarea acestora, informeaza

 

nzherald.nz, potrivit Mediafax.

Miscarea a cuprins deja mii de utilizatori de internet. Fostul international francez Eric Cantona le propune o altfel de „revolutie” studentilor si angajatilor din sectorul public din mai multe tari europene, care se pregatesc sa organizeze o serie de proteste in aceasta iarna, pentru a reactiona fata de reducerile bugetare aplicate de guvernele acestor state.

“Sistemul e construit pe puterea bancilor. Asadar, sistemul trebuie distrus prin intermediul bancilor. Daca cele trei milioane de persoane care protesteaza in strada cu pancarte in maini se vor duce la banca si isi vor retrage banii, atunci bancile se vor prabusi”, a declarat Eric Cantona, citat de publicatia britanica The Guardian.

Sustinand initiativa propusa de Eric Cantona, organizatia franceza StopBanque a initiat o ampla campanie pe internet, indemnandu-i pe deponentii din lumea intreaga sa isi retraga banii din banci pe data de 7 decembrie. Peste 14.000 de persoane si-au confirmat deja participarea la aceasta forma inedita de protest.

Valerie Ohannesian, o reprezentanta a Federatiei Franceze a Bancilor, considera insa ca apelul lansat de Eric Cantona este o initiativa “prosteasca in toate sensurile”, de pe urma careia vor avea de profitat doar hotii si falsificatorii.

Sursa: Adevarul

Ghidul clientului bancar abuzat,

Bancile, obligate sa dea explicatii clientilor, în scris, privind termenii din contractele de credit, înainte de semnare

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Bancile ar putea fi obligate sa dea explicatii clientilor, în scris, privind termenii din contractele de credit, înainte de semnarea acestora, daca beneficiarii cer lamuriri în acest sens.

 

Membrii Comisiei de Buget Finante din Camera Deputatilor au aprobat miercuri de principiu un amendament la OUG 50, prin care clientii vor putea solicita, în perioada anterioara semnarii contractului de credit, explicatii legate de termenii neclari, discutiile pe aceasta tema urmând sa continue joi.

Respectivul amendament a fost propus în forma initiala de deputatul social-democrat Mugurel Surupaceanu.

Sursa: ZF

Ghidul clientului bancar abuzat,

In ce conditii promulga Traian Basescu OUG 50/2010

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la TVR, ca va promulga legea privind contractele de credit pentru consumatori daca OUG 50/2010 va fi modificata în Parlament în sensul limitarii atributiilor ANPC asupra

 

bancilor, dar si referitor la relatia client-banca.

Seful statului a precizat la TVR ca, în discutiile cu FMI, la care a participat ca mediator, s-a convenit ca ANPC nu poate si nici nu are calitatea de a închide activitatea unei banci, acest lucru revenind BNR.

Sursa: Cotidianul

Ghidul clientului bancar abuzat,

Rusine:FMI acorda Romaniei urmatoarea transa de bani doar daca OUG 50 va fi modificata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Rezolvarea problemelor legate de Ordonanta 50/2010 privind contractele de credite pentru consumatori ar putea fi una dintre conditiile accesarii urmatoarei transe de la Fondul Monetar International, a declarat joi

 

presedintele Comisiei pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor, Viorel Stefan, dupa întâlnirea cu delegatia Fondului Monetar International.

‘Cred ca aceasta ar fi noutatea care a reiesit din discutiile de azi si anume ca transa care ar trebui accesata de România pâna în 15 decembrie ar putea sa se traga sub rezerva rezolvarii problemelor legate de OUG 50/2010. Aceasta ar putea fi una dintre conditiile de accesare a banilor. Probabil va fi un set de conditii si aceasta ar fi una dintre ele’, a spus Viorel Stefan.

El a subliniat ca Ordonanta 50 se va aplica în conformitate cu legea pe care Parlamentul o va aproba, existând posibilitatea ca proiectul de act normativ sa sufere modificari. Potrivit deputatului PSD, modificarile nu exclud si varianta de a se introduce un amendament de eliminare a prevederilor care vizeaza contractele de credit aflate în derulare.

Sursa: Capital

Ghidul clientului bancar abuzat,

Potrivit OUG 50/2010, romanii îsi vor putea schimba gratuit scandenta ratei si îsi vor putea refinanta fara niciun cost creditele

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Oamenii îsi vor putea schimba gratuit scandenta ratei si îsi vor putea refinanta fara niciun cost creditele pe care le au la diferite banci. Mai mult decât atât, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar,

 

 

 comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie în cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, dobanda penalizatoare.

Contractele de credit trebuie sa contina informatii în limba româna, care sa nu induca în eroare consumatorii, prin utilizarea unor expresii tehnice, juridice sau specifice unui anumit domeniu financiar bancar, prin utilizarea de prescurtari sau initiale ale unor denumiri, cu exceptia celor prevazute de lege sau de limbajul obisnuit.

Potrivit Ordonantei 50, contractele de credit trebuie sa fie redactate în scris, vizibil si usor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman, marimea de minimum 10 pixeli, pe hârtie sau pe un alt suport durabil.

În cazul în care contractul este redactat pe hârtie, culoarea de fond a acesteia trebuie sa fie în contrast cu cea a fontului utilizat.

În privinta comisioanelor, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensatie în cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, dobanda penalizatoare, alte costuri percepute de terti, precum si un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

Ordonanta 50, mai prevede ca banca nu are dreptul sa introduca si sa perceapa noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu exceptia costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevazute în contract si care nu erau oferite consumatorilor la data incheierii acestuia. Aceste costuri neprevazute vor fi percepute numai pe baza unor acte aditionale acceptate de consumator.

Potrivit aceleiasi Ordonante, sunt interzise clauzele contractuale care dau dreptul creditorului sa modifice unilateral clauzele contractuale fara încheierea unui act aditional, acceptat de consumator sau fara respectarea procedurii.

Sursa: RTV

Ghidul clientului bancar abuzat, Intrebari frecvente ale clientilor,

Alpha Bank Cluj, amendata cu suma de 40.000 de lei pentru nereguli la întocmirea contractelor de credit.Un prim succes al Casei de avocatura Coltuc!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor (CJPC) Cluj a amendat Alpha Bank cu suma de 40.000 de lei pentru nereguli la întocmirea contractelor de credit.

 

Seful CJPC Cluj, Mircea Radu, a declarat, vineri, corespondentului Mediafax ca amenda a fost aplicata în urma sesizarilor unor clienti care au reclamat formulele de calcul si modul de redactare a actelor aditionale ale contractelor de credit încheiate cu clientii.

“Am aplicat doua amenzi de câte 20.000 de lei bancii Alpha Bank pentru nereguli la contractele de credit, în urma sesizarilor unor clienti. Am constatat o lipsa de informare a clientilor, formulele de calcul care erau în neregula, precum si modul de redactare a actelor aditionale ale contractelor de credit încheiate cu clientii”, a spus Radu.

Potrivit acestuia, banca are termen de doua saptamâni pentru a-si reglementa situatia.

Sursa: Gandul

Ghidul clientului bancar abuzat,

Mare grijă când faceţi un împrumut la bancă – Atenţie la comisioanele ascunse!

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Vreţi să vă faceţi un credit? Înainte de a intra în posesia lui, fiţi atenţi la anumite taxe pe care banca vi le poate percepe ilegal. Avocatul Marius Coltuc  vă spune exact ce comisioane are voie banca să vă ceară.http://www.libertatea.ro/stire/mare-grija-cand-faceti-un-imprumut-la-banca-atentie-la-comisioanele-ascunse-308192.html

 

 

♦ Comision de analiză a dosarului, care se poate percepe numai după semnarea contractului de credit, nu şi în situaţia în care creditul nu a fost acordat.
♦ Comision de administrare cont curent.
♦ Compensaţia în cazul rambursării anticipate, care este de maximum 1% şi este valabilă numai la creditele cu dobândă fixă. Înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 50/2010, dacă plăteai ratele înainte de scadenţă, se percepea un comision mai mare.

Sesizaţi OPC-ul pentru nereguli

♦ Costuri aferente asigurărilor pentru neplata creditului. Asigurarea se încheie de către bancă şi este achitată de client, iar valoarea ei se stabileşte în funcţie de creditul acordat. Contractul de asigurare intră în vigoare când clientul decedează, rămâne şomer sau se află în imposibilitatea, dovedită prin acte, de a nu mai putea plăti deloc ratele.
♦ Penalităţi pentru neplata ratelor, care în medie însumează 1% pe zi.
♦ Comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor. În cazul în care vi se iau alte comisioane, contestaţi practicile la OPC.

 

Executat sau somat de catre banca, Ghidul clientului bancar abuzat,

O decizie surprinzatoare a unei instante din România a pus pe jar mediul bancar.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Recent, un tribunal a hotarât ca unui restantier sa îi fie acordata o perioada de gratie la plata ratelor la credit. Reprezentantii bancherilor sustin ca oricum datoria se acumuleaza, iar respectivul client pâna la urma tot va

 

 trebui sa plateasca. “Probabil este vorba despre un caz izolat al unei instante care poate decide suspendarea temporara a platii ratelor pâna la judecarea pe fond a unei cauze. În veci, clientul nu va mai putea obtine un credit de la o banca”, au declarat pentru gândul surse din mediu bancar.

 Pe scurt, aceasta înseamna ca o astfel de decizie poate constitui un precedent în judecarea altor cazuri similare. Pe de alta parte, reprezentantii bancherilor spun ca de câtiva ani câteva banci mari acorda perioade de gratie la creditele noi, cât si la cele vechi, pentru persoanele care au dificultati la rambursarea împrumuturilor, iar o suprareglementare pe acest domeniu nu ar aduce nimic nou. “Atât timp cât economia este în suferinta, o astfel de decizie (aplicarea legii falimentului personal – n.red.) nu ar face decât sa agraveze situatia economiei în general, contaminând si sistemul bancar”, au declarat membrii Casei de avocatura Coltuc www.coltuc.ro

Sursa: Gandul

Ghidul clientului bancar abuzat,

Se poate anunta Casa de avocatura Coltuc!CA Cluj a obligat Banca Transilvania sa-i ramburseze unei dentiste din Cluj banii dati în plus pe dobânda majorata abuziv

Our Reader Score
[Total: 1 Average: 5]

In urma cu doi ani, Laura Lariu, dentista în Cluj, a luat un credit ca sa-si poata deschide un cabinet. Pentru ca dobânda îi crestea de la o luna la alta, femeia a dat banca în judecata. Zilele trecute, ea a câstigat procesul, urmând

 

ca aceia care au creditat-o sa-i returneze diferenta de bani.

“Nu va temeti sa dati banca în judecata”, îndeamna Laura Lariu, o dentista din Cluj care a simtit pe pielea ei cum creditorii te jupoaie de bani fara macar sa te anunte. În 2008, femeia a luat un credit, dobânda din contract fiind de 8,6%.

Dupa câteva luni de la semnarea actelor, Laura si-a dat seama ca rata la banca e din ce în ce mai mare, pentru ca la sfârsitul anului 2009 dobânda sa ajunga la 12,5%. “Înca din primele doua luni m-am trezit ca trebuie sa platesc mult mai mult”, a declarat medicul. Creditorii nu i-au dat însa un raspuns la solicitarea ei de a micsora dobânda, asa ca s-a hotarât sa dea banca în judecata.

Doctorul va primi 17.135 de lei înapoi

“Au pretextat cresterea dobânzii din cauza devalorizarii monedei nationale, dar, când Banca Nationala a revenit cu un curs stabil si cu o dobânda relaxata, au uitat sa readuca dobânda initiala”, a adaugat Laura. Zilele trecute, Curtea de Apel Cluj a obligat Banca Transilvania sa-i ramburseze clujencei banii dati în plus pe dobânda majorata abuziv, suma ajungând la 17.135 lei.

Sursa: Libertatea