Browsing Category

Juridic

Noutati legislative,

In caz de accident, rudele șoferului vinovat au dreptul la despăgubiri din partea asigurătorului RCA

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, printr-o hotărâre pronunțată luni, că un asigurător RCA este obligat să acorde despăgubiri rudelor unui șofer vinovat de producerea unui accident. Cu o condiție însă: soțul/soția sau persoanele care se află în întreținereaproprietarului sau a șoferului mașinii asigurate să fi fost victime directe ale evenimentului rutier și să fi suferit vătămări corporale în urma acestuia.

Cu alte cuvinte, aceștia nu pot solicita despăgubiri de ordin moral, doar în calitate de rude ale șoferului, ci doar dacă s-au aflat în mașină la momentul producerii accidentului și au suferit vătămări corporale, fiind și ele victime directe ale incidentului rutier.

Asigurătorul de răspundere civilă auto (RCA) este obligat, conform Legii nr. 136/1995, să acorde despăgubiri atât persoanelor aflate în afara mașinii care a produs accidentul, cât și persoanelor din mașină, cu excepția șoferului.

În ceea ce privește rudele șoferului care a produs accidentul rutier, conform art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995, „pot primi despăgubiri soțul, soția sau persoanele aflate în întreținerea proprietarului sau conducătorului auto vinovat, cu condiția ca persoanele respective să fi fost ele însele vătămate/decedate în accident, deci să fi fost victime directe ale accidentului.”

Decizia instanței supreme vine după ce Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba-Iulia solicitase, printr-un recurs în interesul legii, pronunțarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea unitară a dispozițiilor legale în materie, în condițiile în care instanțele le aplicau diferit.

Decizia luată de judecătorii instanței supreme urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment în care hotărârea va deveni obligatorie pentru toate instanțele din țară.

Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Consultanta juridica,

Avocat asigurari(daune rutiere) :Evaluarea judiciară vs. evaluarea convenţională a daunelor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că dispozițiile art. 1082 C. civ. (art. 1530 NCC) consacră dreptul creditorului de a obține daune în caz de neexecutare în natură a obligației, situație în care neexecutarea trebuie să fie imputabilă debitorului. Această culpă atrage înlocuirea obiectului obligației inițiale asumate prin contract, printr-un echivalent. În speţă însă, prin intermediul clauzei penale incluse în contract, părțile au constituit un calcul anticipat al daunelor moratorii, pentru eventualitatea executării cu întârziere a obligației din convenția inițială. În acest caz, creditorul nu trebuie să mai dovedească nici neexecutarea obligațiilor, nici prejudiciul cauzat ori întârzierea în executarea obligațiilor, întrucât prin stipularea clauzei penale, părțile au convenit că orice încălcare a obligațiilor va determina un prejudiciu a cărui întindere este stabilită în prealabil. În aceste condiţii, criticile pârâtului vizând cauza străină exoneratoare de răspundere și culpa reclamantei în îndeplinirea propriilor obligații pot face obiect de analiză numai în cadrul evaluării judiciare a daunelor, şi nu în cadrul evaluării convenționale, aşa cum este cea din litigiu. (Decizia nr. 2061 din 5 iunie 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţieavând ca obiect pretenţii)

Noutati legislative,

Avem o noua lege a constructiilor – a fost republicată Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Principalele prevederi
– legea a fost republicată în temeiul art. V din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 484 din 2 iulie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare;
– prin lege se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător;
– prevederile se aplică construcţiilor şi instalaţiilor aferente acestora în etapele de proiectare, execuţie şi recepţie a construcţiilor, precum şi în etapele de exploatare şi intervenţii la construcţiile existente şi de postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător. Instalaţiile prevăzute mai sus cuprind instalaţiile electrice, sanitare, termice, de gaze, de ventilaţie, de climatizare/condiţionare aer, de alimentare cu apă şi de canalizare, exclusiv instalaţiile, utilajele şi echipamentele tehnologice din interiorul sau exteriorul construcţiilor.

Dreptul muncii si asigurari sociale,

Avem o lista neagra a asiguratorilor.Cu ei sa nu inchei polite.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In sectorul asigurarilor, petitiile legate de politele RCA si Carte verde (3.687), politele CASCO (963) si politele pentru incendii si alte daune la proprietati (260) au fost intalnite cel mai des. Iar in top trei asiguratori reclamati la ASF se gasesc societatile Astra (1.096 de petitii), Euroins (905 petitii) si City Insurance (707 petitii). Daca in cazul primelor doua s-au inregistrat scaderi fata de petitiile inregistrate in semestrul I din 2014 (-27,13%, respectiv -51,91%), City Insurance a inregistrat o crestere a reclamatiilor fata de aceeasi perioada a anului trecut (46,99%).

Referitor la motivele pentru care consumatorii au decis sa reclame societatile de asigurare in primul semestru din 2015, ASF noteaza ca aspectul cel mai des intalnit a fost neplata sau plata partiala a despagubirilor.

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, Dreptul fiscal,

PFI versus PFA: Inregistrare, regim fiscal,regim Juridic,dependenta sau independenta si depunerea declaratiilor la ANAF

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

otiunea de PFI – Persoana Fizica Independenta – nu exista ancorata clar in vreo lege sau cel putin eu nu am gasit-o sub forma aceasta. Popular insa, acest termen face referire la profesiile libere, adica la acele profesii reglementate ce pot fi desfasurate in mod independent, in conditiile legii, cum ar fi avocatura, arhitectura, activitatea de notariat, de contabilitate, de traducere, de consultanta fiscala, de consultant psihologica etc.

“Popular” inseamna ca sintagma este o definitie regasita in spatiul public, o expresie care poate s-a gasit la un moment dat intr-o lege, dar care, in prezent nu mai este reglementata in niciun cod, ordin, lege, ordonanta etc. Exact asa folosim si expresia de “conventie civila”sau “bilant contabil”, cand, de fapt, prima se cheama oficial “contract civil”, iar a doua, “situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii”.

PFI-urile, “oricat de” independente ar fi ele, se identifica la ANAF printr-un CIF – Cod de Inregistrare Fiscala, si nu prin propriul CNP.

Procedura de inregistrare

O data stabilit faptul ca activitatea economica pe care intentionati sa o desfasurati este incadrata in categoria profesiilor libere, puteti trece la inregistrarea “PFI”-ului.

Aceasta se face direct la ANAF, gratuit, nemaifiind necesara inregistrarea si autorizarea in/de catre Registrul Comertului.

Pentru inregistrarea la Fisc a unei activitati prestate in cadrul unei profesii libere, trebuie sa va prezentati la ghiseul care se ocupa de inregistrarea persoanelor fizice cu urmatoarele acte:

  • copii dupa documentele eliberate de organismal profesional care va autorizeaza pe dumneavoastra sa desfasurati activitatea respectiva;
  • doua formulare 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,;
  • doua formulare 220 – Declaratie privind venitul estimat;
  • un contract de comodat – pentru locul in care va veti stabili sediul desfasurarii activitatii;
  • copie dupa cartea de identitate.

Dupa depunerea documentatiei, in termen de 5 zile lucratoare, va veti putea ridica CIF-ul – Certificatul de Inregistrare Fiscala.

De cealalta parte, inregistrarea unei PFA se face conform OG nr. 44/2008, la Registrul Comertului. De aici ridicam un CUI- Codul Unic de Inregistrare si ulterior mai facem un drum la ANAF pentru a depune formularul 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,  impreuna cu formularul 220 –Declaratie privind venitul estimat.

Deci, te duci ANAF sau la Registrul Comertului, daca ai o profesie libera?

Daca aveti o profesie libera, nu are niciun sens sa va inregistrati ca PFA la Registrul Comertului, ca sa nu mai spunem ca cel mai probabil nu vi se va permite acest lucru – vedeti art. 1 alin( 2) din OG nr. 44/2008, in care se precizeaza:

Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica profesiilor liberale, precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale.

Cu toate astea, in practica exista psihologi, arhitecti, traducatori, medici care lucreaza in regim de PFA si nu de liber profesionisti.

Important de mentionat ar mai fi faptul ca inregistrarea ca PFA la Registrul Comertului presupune niste costuri (la ANAF nu va costa nimic procedura de inregistrare descrisa mai sus), niste verificari suplimentare (de exemplu, la Registrul Comertului vi se va solicita cazierul fiscal, in timp ce la inregistrarea directa la ANAF, nu), toate acestea pentru ca Registrul Comertului sa va elibereze un Certificat Unic de Inregistrare (CUI), de care nu aveti nevoie, in timp ce ANAF v-ar elibera un CIF, care va este suficient pentru desfasurarea activitatii.

Evidenta contabila

Din punct de vedere al evidentei contabile, lucrurile stau foarte simplu.

Atat liber profesionistii inregistrati la ANAF conform legii, cat si cei inregistrati ca PFA-uri la Registrul Comertului, vor conduce evidenta contabila respectand Legea nr. 82/1991 – Legea Contabilitatii.

Asta inseamna o evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla sau,optional, pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise in acest sens.

Mai clar, partida simpla presupune evidenta incasarilor si platilor – nu aveti neaparata nevoie de un contabil (vedeti Ordinul MFP nr. 170/2015). In schimb, partida dublapresupune evidenta incasarilor, platilor, veniturilor, cheltuielilor si multe altele – v-ar prinde bine un ajutor specializat (vedeti Ordinul MFP nr.1802/2014).

Evidenta fiscala

In cel mai simplu scenariu posibil, atat liber profesionistii (PFI-urile), cat si PFA-urile au obligatia sa calculeze, sa declare si sa achite:

  • impozitul pe veniturile din activitati independente in cota de 16%,
  • contributia la sistemul public de asigurari de sanatate – CASS – in cota individuala de 5.5% ,
  • dupa caz, contributia la sistemul public de pensii –CAS – in cota integrala de 26.3% (vezi art. 296^26 din Codul Fiscal).

Aici, exista niste particularitati legate de bazele de calcul, dar despre asta o sa vorbim intr-un alt articol.

Din punct de vedere al obligatiilor declarative, am amintit mai sus de formularele 070 – Declaratie de inregistrare fiscal si 220 – Declaratie privind venitul estimat. Daca nu va incadrati la exceptiile specific prevazute la art. 296^23 din Codul Fiscal privind CAS-ul si nu aveti si statut de salariat, pensioner sau somer, atunci mai depuneti si formularul 600 – Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii.

Anul urmator infiintarii, veti depune undeva pana in luna februarie (termenul este de 25 februarie – n.red),  declaratia informativa 392 – Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii, si pana in 25 mai, formularul 200 – Declaratie privind veniturile realizate din Romania.

Platitorii de TVA vor avea, in plus, grija deconturilor de TVA – formular 300, iar cei care vor sa angajeze salariati isi vor lua neaparat semnatura electronica pentru ca vor fi obligati sa depuna declaratia 112 – Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate

Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale,

Salariat – nu respecta perioada de preaviz dupa ce demisioneaza

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce laamanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale,

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că de la un an la altul a crescut mult numărul românilor care au dat în judecată angajatorii.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Din 2009, imediat după ce efectele crizei economice s-au simţit, tot mai mulţi români au dat în judecată angajatorii. Astfel, în 2010 numărul litigiilor de muncă a ajuns la peste 100.000.

justitieDatele Institutului Naţional de Statistică arată că de la un an la altul a crescut mult numărul românilor care au dat în judecată angajatorii.

Cei de la Ministerul Muncii spun că numărul litigiilor ar fi mai mic. În 2013 s-au înregistrat peste 60.000. Ei consideră că dialogul social e important pentru a elimina conflictele de muncă.

Oficiul se va înfiinţa din banii proveniţi printr-un program finanţat din fonduri norvegiene.

Noutati legislative,

Se schimba regulile dupa care puteti sa va construiti o casa la tara.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Trebuie sa va angajati un diriginte de santier, iar Inspectoratul de Stat in Constructii o sa verifice daca ati respectat sau nu normele de stabilitate si rezistenta. O lege in acest sens a fost votata miercuri de deputati.

Pana acum, casele de la tara cu regim de inaltime parter si parter plus unu puteau fi construite cu derogari de la lege. Proprietarul avea nevoie de o autorizatie si de un plan al casei, in rest se putea apuca de munca impreuna cu vecinii, prietenii si rudele.
Adica era liber sa se descurce. Astazi insa deputatii au schimbat regulile in cazul caselor cu etaj.

Pentru a obtine cladiri de calitate, legea in acest moment ii obliga pe constructori sa respecte mai multe cerinte fundamentale atunci cand ridica o casa. Este vorba de rezistenta mecanica, stabilitate, securitate in caz de incendiu.

Si nu sunt toate cerintele. Cladirea trebuie sa fie curata, sa nu polueze mediul inconjurator, sa fie accesibila in exploatare, sa fie protejata suficient impotriva zgomotului, sa fie izolata termic.
Cu alte cuvinte, oamenii vor avea nevoie de un diriginte de santier sau de o firma de constructii. In plus, vor fi vizitati de inspectori care vor verifica fiecare etapa a lucrarii.

Legea a votata de deputati, urmeaza sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis si va intra in vigoare dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial.

Noutati legislative,

Cele mai importante acte normative publicate in saptamana precedenta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ordin al ministrului justitiei nr. 1439/C/2015 pentru modificarea Ordinului ministrului justitiei nr. 1820/C/2011 privind actualizarea numarului notarilor publici pentru anul 2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 4 mai 2015.

  • Pentru anul 2011 se actualizeaza la 2.412 numarul total al notarilor publici din localitatile aflate in circumscriptia fiecarei judecatorii si din municipiul Bucuresti, din care 2.191 de notari publici in functie, 74 de notari publici suspendati si 147 de locuri vacante.
  • Termen de intrare in vigoare: 4 mai 2015.

Ordinul ministrului educatiei si cercetarii stiintifice nr. 3731/2015 privind aprobarea calendarului sesiunii speciale de bacalaureat 2015 pentru absolventii de liceu participanti la loturile nationale largite ce se pregatesc pentru olimpiadele si concursurile internationale, precum si pentru absolventii de liceu care sustin examenul de admitere in universitatile din strainatate a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 304 din 5 mai 2015.

  • Inscrierea candidatilor la sesiunea speciala de examen se va desfasura intre 16 si 17 mai 2015.
  • Probele de examen vor avea loc intre 18 si 28 mai, iar rezultatele finale vor fi afisate pe 29 mai.
  • Termen de intrare in vigoare: 5 mai 2015.

Legea nr. 95/2015 privind modificarea art. 96 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 304 din 5 mai 2015.

  • In consiliile de administratie ale unitatilor scolare, din cota rezervata parintilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a implinit 18 ani.
  • Termen de intrare in vigoare: 8 mai 2015.

Hotararea Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului national de cadastru si carte funciara 2015-2023 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 309 din 6 mai 2015.

  • Pana in anul 2023, terenurile si cladirile din toata tara vor fi inregistrate gratuit in Sistemul integrat de cadastru si carte funciara, in cadrul unui program national.
  • Detalii AICI.
  • Termen de intrare in vigoare: 6 mai 2015.

Ordinul comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 573/199/2015 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, incheiere si monitorizare a modului de implementare si derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 310 din 6 mai 2015.

  • Sumele aferente contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se stabilesc pana la limita fondurilor obtinute din excluderea si/sau modificarea procentului de compensare a unor medicamente incluse in lista mai sus mentionata (n.r. lista din ordin), din aplicarea unor politici farmaceutice, din sumele rezultate ca urmare a schimbarilor modelelor terapeutice, precum si din sume suplimentare alocate in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii.
  • Termen de intrare in vigoare: 6 mai 2015.

Comunicat al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar nr. 1/2015privind lista institutiilor de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 312 din 7 mai 2015.

  • 30 de banbi participa anul acesta la Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.
  • Termen de intrare in vigoare: 7 mai 2015.

Hotararea Camerei Deputatilor nr. 7/2015 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 7 mai 2015.

  • Dupa intrunirea legala a Camerei Deputatilor si validarea mandatului, fiecare deputat este obligat sa depuna declaratia de avere si declaratia de interese, potrivit legii.
  • Deputatii alesi ca urmare a organizarii unor alegeri partiale au obligatia sa depuna declaratia de avere si declaratia de interese la inceputul mandatului si dupa validare, potrivit legii.
  • Deputatii au obligatia de a depune declaratia de avere si declaratia de interese la inceputul si la incetarea mandatului, inclusiv daca aceasta are loc inainte de termen.
  • Termen de intrare in vigoare: 7 mai 2015.

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 136/2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 315 din 8 mai 2015.

  • CCR admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de CET Govora – S.A. din Ramnicu Valcea in Dosarul nr. 2.487/2/2014 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. 5 alin. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, prin care se stabileste un termen pentru atacarea in contencios administrativ a actelor administrative cu caracter normativ emise de presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei in exercitarea atributiilor sale, sunt neconstitutionale.
  • Termen de intrare in vigoare: 8 mai 2015.

Legea nr. 97/2015 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 316 din 8 mai 2015.

  • Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
  • Detalii AICI.
  • Termen de intrare in vigoare: 11 mai 2015.
Noutati legislative,

Medicii nu trebuie sa restituie salariile primite in perioada rezidentiatului daca pleaca din spital inainte de expirarea perioadei minime contractuale

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Decizia ICCJ nr. 5 din 16 februarie 2015, care a fost luata de Completul competent sa judece recursul in interesul legii, a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie si a devenit obligatorie pentru instante de la data publicarii.

Judecatorii au stabilit, conform documentului mentionat, ca, in situatia in care medicii pleaca din spitalul in care au urmat rezidentiatul pe post, inainte de trecerea unei durate minime contractuale, acestia nu trebuie sa restituie salariile primite in perioada stagiului de pregatire, deoarece drepturile salariale nu pot fi considerate cheltuieli de personal.

“(…) in masura in care obligatia de restituire a cheltuielilor de personal se refera la sumele ce reprezinta remunerarea muncii rezidentului pe post, aceasta reprezinta o incalcare a dreptului la munca si o pretentie abuziva, in raport cu dispozitiile art. 38 (salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege – n.r.) si art. 159 (salariatii au dreptul la un salariu pentru munca prestata in baza unui contract de munca – n.r.) din Codul muncii”, este precizat in Decizia ICCJ nr. 5/2015.

Mai exact, problema de drept asupra careia s-a pronuntat Curtea face referire laposibilitatea includerii salariilor primite de medicii rezidenti in perioada rezidentiatului pe post in cheltuielile de personal si daca, in acest caz, drepturile salariale incasate trebuie restituite (acestea fiind considerate cheltuieli de pregatire profesionala) in situatia in care medicii nu raman, pentru o anumita perioada de timp, in spitalul in care au urmat stagiul de pregatire.

Problema a aparut in conditiile in care, in cazul rezidentiatului pe post, Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 prevede ca aceia care promoveaza concursul trebuie sa incheie un contract individual de munca cu spitalul, iar in cadrul acestuia sa fie prevazutaobligatia de a lucra in unitatea sanitara un numar de ani egal cu durata pregatirii in rezidentiat. Daca acestia nu respecta obligatia, trebuie sa restituie cheltuielile de personal din perioada rezidentiatului si prima de instalare.

“(…) cum medicul rezident are si calitatea de salariat, se constata ca rezidentiatul nu reprezinta doar o forma tipica de invatamant postuniversitar, ci o forma specifica, cu caracter mixt, ce contine atat o componenta de desavarsire a pregatirii profesionale prin specializare, generata de procesul de invatamant, cat si o componenta specifica raporturilor juridice de munca, prin care munca efectiv prestata da dreptul la obtinerea unei contraprestatii in bani, sub forma salariului. Ca atare, nu se poate retine ca activitatea medicului rezident este numai o activitate didactica si ca remunerarea acestuia reprezinta cheltuieli de scolarizare”, explica judecatorii in documentul mentionat.

Analizand prevederile legale, acestia au subliniat ca, in mod indubitabil, cheltuielile de pregatire profesionala a rezidentilor n-au cum sa includa si salariile achitate pe durata rezidentiatului, deoarece acestea din urma reprezinta contraprestatia pentru munca desfasurata in folosul spitalului.

“Nu in ultimul rand, se retine ca natura juridica a sumelor de bani ce urmeaza a fi restituite de catre medicul rezident este, evident, aceea de despagubiri, sumele cheltuite de unitatea sanitara angajatoare pentru pregatirea profesionala a medicului rezident urmand a fi restituite cu titlu de daune-interese, notiune ce exclude de plano cheltuielile salariale”, se mai arata in decizia ICCJ.

Prin urmare, salariile primite de medicii rezidenti in perioada rezidentiatului nu sunt incluse in cheltuielile de personal si, daca acestia nu-si respecta obligatia de a ramane in spital o anumita perioada de timp dupa stagiul de pregatire, drepturile salarialenu se restituite cu titlu de cheltuieli de pregatire profesionala.

Culegeri de jurisprudenta si legislatie,

Cele mai importante acte normative publicate in saptamana precedenta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 588/2015 privind regimul de depunere a cererilor de plata/cererilor de rambursare de catre beneficiarii POSDRU, pentru accelerarea absorbtiei de fonduri, in vederea evitarii dezangajarii automate a fondurilor alocate Romaniei a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 151 din 2 martie 2015.

  • Beneficiarii POSDRU pot sa depuna cereri de plata pana pe 31 martie, indiferent de valoare, pentru proiectele implementate pana pe 23 februarie.
  • Termen de intrare in vigoare: 2 martie.

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 12 din 15 ianuarie 2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 184/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, raportate la sintagma „la data intocmirii raportului de expertiza” cuprinsa in dispozitiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 152 din 3 martie 2015.

  • CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, in forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 184/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 198/2004 privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de autostrazi si drumuri nationale, raportate la sintagma „la data intocmirii raportului de expertiza” cuprinsa in dispozitiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica sunt neconstitutionale.
  • Termen de intrare in vigoare: 3 martie 2015.

Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 580/2015privind modificarea unor ordine ale presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in domeniul administrarii si monitorizarii contribuabililor mari si mijlocii a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 153 din 3 martie 2015.

  • Pentru recuperarea creantelor fiscale datorate de marii contribuabili, persoane juridice, inclusiv pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de marii contribuabili si sediile secundare ale acestora, in cadrul procedurii de executare silita, coordonarea executarii silite este realizata Directia generala de administrare a marilor contribuabili.
  • Pentru recuperarea creantelor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, persoane juridice, inclusiv pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de contribuabilii mijlocii si sediile secundare ale acestora, in cadrul procedurii de executare silita, organul de executare coordonator este administratia judeteana a finantelor publice, prin structura de colectare contribuabili mijlocii, sau Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti, prin Administratia fiscala pentru contribuabilii mijlocii.
  • Termen de intrare in vigoare: 3 martie 2015.

Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 8/2015privind stabilirea cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi, aferenta anului 2014 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 154 din 4 martie 2015.

  • Cota obligatorie de achizitie de certificate verzi de catre operatorii economici care au obligatia achizitiei de certificate verzi, pentru anul 2014, se stabileste la 0,218 certificate verzi/MWh.
  • Termen de intrare in vigoare: 4 martie 2015.

Ordinul ministrului sanatatii nr. 209/2015 pentru modificarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 1546/2011 privind aprobarea formularului-model pentru procesul-verbal de constatare a contraventiilor utilizat in activitatea de control din domeniul sanatatii publice a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 156 din 5 martie 2015.

  • Contraventiile se constata si sanctiunile contraventionale se aplica de catre personalul imputernicit al Ministerului Sanatatii prevazut in legislatia in vigoare.
  • Termen de intrare in vigoare: 5 martie 2015.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 4 din 19 ianuarie 2015 (Completul competent sa judece recursul in interesul legii) a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 157 din 5 martie 2015.

  • ICCJ a stabilit ca in cursul urmaririi penale, competenta de a dispune impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial revine procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
  • Termen de intrare in vigoare: 5 martie 2015.

Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 612/2015privind abrogarea art. 3 alin. (3) din Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 2.781/2014 pentru aprobarea utilizarii semnaturii electronice extinse la derularea formalitatilor vamale pentru marfurile introduse in si scoase din Uniunea Europeana prin birouri vamale din Romania a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 158 din 6 martie 2015.

  • Alineatul (3) al articolului 3 din Ordinul ANAF nr. 2.781/2014 pentru aprobarea utilizarii semnaturii electronice extinse la derularea formalitatilor vamale pentru marfurile introduse in si scoase din Uniunea Europeana prin birouri vamale din Romania, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672 din 12 septembrie 2014, se abroga.
  • Termen de intrare in vigoare: 6 martie 2015.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 2 din 2 februarie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala) a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 159 din 6 martie 2015.

  • ICCJ a stabilit ca, in urma desfiintarii deciziei date in recurs, in calea de atac a revizuirii reglementata in procedura prevazuta de art. 465 din Codul de procedura penala, in conditiile in care cauza a parcurs trei grade de jurisdictie (prima instanta, ape l si recurs), in ultima instanta solutionandu-se recursul procurorului, calea de atac este recursul in forma si reglementarea prevazuta de lege la data judecarii recursului initial.
  • Termen de intrare in vigoare: 6 martie 2015.

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 223/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 201/2003, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.235/2003 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 159 din 6 martie 2015.

  • La solicitarea scrisa a institutiilor si autoritatilor publice finantate integral din venituri proprii, acestea pot constitui la Trezoreria Statului depozite la termen numai din excedentele bugetelor proprii de venituri si cheltuieli ale anilor precedenti, inclusiv in situatia in care acestea cuprind sume primite de la alte bugete, dar pentru care legea nu prevede regularizarea sumelor respective cu bugetele din care provin.
  • Responsabilitatea cu privire la sumele constituite sub forma de depozite revine in totalitate ordonatorului de credite care isi gestioneaza bugetul de venituri si cheltuieli
  • Nivelul ratelor dobanzilor la vedere si al depozitelor la termen se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
  • Termen de intrare in vigoare: 6 martie 2015.

Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiascala nr. 614/2015pentru aprobarea Instructiunilor de utilizare a formularelor declaratiei vamale de import/export in cazul aplicarii procedurii alternative a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015.

  • In situatia in care aplicatiile informatice vamale de declarare a marfurilor la import si la export nu functioneaza, se aplica procedura alternativa utilizand formularele declaratiei vamale.
  • Declarantul/Reprezentantul este obligat sa informeze in scris biroul vamal in legatura cu orice operatiune de import/export, inregistrata in aplicatie si care nu a primit liber de vama, pentru a carei finalizare se solicita utilizarea procedurii alternative.
  • Termen de intrare in vigoare: 21 martie 2015.

Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015.

  • Avantajul economic reprezinta orice forma de acordare a unui avantaj cuantificabil in bani, indiferent de forma acestuia: subventii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor, renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice etc.
  • Termen de intrare in vigoare: 9 martie 2015.
Noutati legislative,

Noi reguli:Regulile de etichetare a produselor se schimba din 13 decembrie 2014

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Noile etichete vor contine un numar mai mare de informatii astfel incat decizia de cumparare sa se poata face in deplina cunostinta de cauza.

Ca sa citim ce scrie pe acest produs, avem nevoie de o lupa. Dupa 13 decembrie mentiunile obligatorii vor trebui sa fie usor de inteles, lizibile si dupa caz indestructibile. Inaltimea caracterelor trebuie sa fie de cel putin 1.2 mm.

Etichetele vor contine si alte mentiuni obligatorii.

Printre acestea se numara: denumirea, lista ingredientelor, substantele care provoaca alergii, cantitatea, data limita de consum, conditiile de pastrare dar si tara de origine sau locul de provenienta. Aceste masuri vor fi valabile si pentru bauturi sau produsele vrac.

Unii dintre producatori ar putea profita de pe urma schimbarii etichetelor.

Incepand cu 13 decembrie ar trebui sa gasim pe etichete informatiile obligatorii care nu trebuie sa fie disimulate, ascunse sau trunchiate.

Articole juridice COLTUC,

Băncile au gândit că nu toţi clienţii le vor da în judecată şi atunci vor avea de câştigat, chiar dacă vor plăti daune în câteva

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Conform legii, instituţiile bancare ar fi trebuit să modifice contractele în mod voluntar, fără a fi nevoie de iniţierea a mii de procese
Av. Coltuc: Autorităţile şi ONG-urile bancare preferă perpetuarea unui abuz, pentru că a face dreptate în acest domeniu ar însemna falimentul unor bănci

După mai bine de patru ani de la intrarea în vigoare a ordonanţei 50 şi unul de la aplicarea modificărilor aduse Legii 193, băncile continuă să menţină clauzele abuzive în contractele de împrumut, în ciuda miilor de procese câştigate de clienţi, în urma cărora au fost obligate să elimine clauzele abuzive şi să plătească, în unele cauze, daune materiale împrumutaţilor.
Şi lucrurile nu par să se schimbe în viitorul apropiat, după cum susţin avocaţii contactaţi de Curierul Naţional.
„În principiu, lucrurile nu par să se schimbe prea mult în viitorul apropiat, pentru că este necesar ca persoanele care au observat că au în contractele de împrumut cu băncile clauze abuzive trebuie să dea în judecată aceste instituţii pentru a rezolva o situaţie care ar trebui rezolvată de bănci, pe cale amiabilă. Băncile ar trebui să modifice contractele care conţin credite abuzive în mod voluntar, în conformitate cu legislaţia în vigoare încă de anul trecut, care transpune Directiva europeană. Dar băncile probabil au gândit că e mai comod aşa, că n-or să fie date în judecată de toţi clienţii şi atunci vor avea de câştigat, chiar dacă plătesc în câteva dosare daune”, a declarat pentru Curierul Naţional av. Alexandru Dimitriu, partener al Casei de Avocatură „Piperea şi Asociaţii”.
Potrivit acestuia, săptămâna viitoare, pe 11 – 12 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti se va pronunţa într-unul dintre procesele colective, un al doilea având termen pe 18 noiembrie. „În aceste două procese reprezentăm peste 600 de clienţi care au dat în judecată o bancă din cauza clauzelor abuzive descoperite în contracte”, a mai spus Dimitriu.
Întrebat de ce nu modifică băncile toate contractele-tip, astfel încât să elimine clauzele abuzive din toate contractele, inclusiv cele aflate în derulare, av. Dimitriu a amintit că această obligativitate este în vigoare încă de anul trecut, conform unei directive europene, dar băncile tergiversează aplicarea acesteia, în ciuda celor 10 – 11 procese iniţiate de ANPC.

Războiul cu băncile continuă pe denominare
Întrebat cum vede viitorul relaţiilor dintre bănci şi clienţi, avocatul a spus că „războiul continuă”. „Războiul continuă. Mai nou, şi pe denominare. Avem deja zeci de procese cu toate băncile care au acordat credite în franci elveţieni, în care reprezentăm peste 3.000 de clienţi. Aşteptăm deja hotărârile, care vor fi emise cel mai probabil la sfârşitul acestui an, începutul anului viitor”, a spus av. Dimitriu.

Dacă s-ar aplica jurisprudenţa CJUE, băncile ar pierde

La rândul său, av. Marius Coltuc, fondatorul Casei de avocatură cu acelaşi nume, notează pe site-ul său că „există situaţii, câştigate deja în dreptul românesc, când o hotărâre judecăto­rească are efecte fie faţă de o colec­tivitate, fie faţă de toată lumea”. „Exemplele cele mai la îndemână sunt din contenciosul administrativ.



Nu înţeleg de ce se refuză acest efect în domeniul clauzelor abuzive, unde există şi texte ex­prese şi jurisprudenţa CJUE care obligă la extinderea erga omnes a efectului constatării caracterului abuziv al unor clauze din contractele-tip. Singurele explicaţii sunt conjuncturale: dacă s-ar accepta acest efect, băncile vizate ar pierde. Autorităţile şi ONG-urile bancare preferă perpetuarea unui abuz, pentru că a face dreptate în acest domeniu ar însemna falimentul unor bănci. Şi, nu-i aşa, aceste corporaţii sunt prea mari pentru a fi lăsate să fa­limenteze”, notează av. Coltuc.

CJUE: Instanţele naţionale sunt obligate să respecte decizia Curţii
Curtea Europeană s-a pronunţat recent într-un caz în care instanţelor maghiare li s-a semnalat o clauză care permitea băncii calcularea ratelor lunare exigibile pe baza cursului de schimb la vânzarea CHF.
În acţiunea în instanţă, soţii Kasler s-au prevalat de natura abuzivă a acestei clauze, în măsura în care prevede, pentru rambursarea împrumutului, aplicarea unui curs diferit de cel utilizat la punerea la dispoziţie a împrumutului.
Ca atare, instanţa maghiară a cerut CJUE să se pronunţe dacă, în ipoteza în care contractul nu poate continua să existe după suprimarea unei clauze abuzive, instanţa naţională este abilitată să îl modifice sau să îl completeze.
“Clauzele care prevăd, pentru deblocarea unui împrumut în monedă străină, aplicarea unui curs de schimb diferit de cel aplicabil rambursării împrumutului nu sunt excluse în mod obligatoriu de la aprecierea ca­rac­terului lor abuziv. Deşi astfel de clauze pot fi considerate a priori că se înscriu în obiectul principal al unui contract de împrumut încheiat în monedă străină, este totuşi de competenţa instanţei naţionale să determine dacă consumatorii au fost în măsură să înţeleagă că s-au expus la o cheltuială suplimentară din cauza diferenţei dintre cele două cursuri de schimb”, a decis CJUE.
Curtea Europeană nu soluţionează litigiul naţional, instanţele naţionale fiind însă obligate să se pronunţe în mod asemănător în cazul în care sunt sesizate cu probleme similare. “Instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară”, se arată în toate anunţurile CJUE.
Legea 193/2000 impune profesioniştilor să ia măsuri înainte ca instanţa să îi oblige ca sub sancţiunea amenzii să realizeze acest lucru
 Prin Legea 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se precizează că „prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în procesele începute în perioada 15 februarie 2013 – 30 septembrie 2013”.
„În concluzie, meritul modificărilor Legii 193/2000 este de necontestat, fiind evidentă preocuparea permanentă a legiuitorului de a-i proteja pe consumatori împotriva eventualelor abuzuri din partea profesioniştilor. Totodată, Legea 193/2000 în varianta actuală manifestă un dublu rol, preventiv şi de constrângere. Un rol preventiv întrucât existând o hotărâre judecătorească prin care se constată caracterul abuziv al unor clauze, toţi profesioniştii vor fi nevoiţi să ia măsuri înainte ca instanţa să îi oblige ca sub sancţiunea amenzii să realizeze acest lucru. Totodată, legea are şi un rol constrângător căci, în ipoteza în care profesioniştii nu se conformează hotărârilor judecătoreşti astfel pronunţate, vor trebui să suporte sancţiunile aplicate de către instanţa de judecată”, notează avocat Coltuc
sursa
http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2014-11-06/Bancile+trag+de+timp+cu+clauzele+abuzive+
Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale,

Amenzile Aplicate De ITM Angajatorilor.Dreptul muncii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Legea 108/1999 pentru infiintarea si organizarea inspectiei muncii stabileste ca impiedicarea in orice mod a inspectorilor de munca sa exercite, total sau partial, controlul ori sa efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice actiune sau inactiune a conducatorului unitatii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate in locatiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei gasite la locul de munca de a completa fisa de identificare sau de a da informatii despre evenimentul cercetat se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei.

Aceeasi amenda o vor primi si angajatorii care nu indeplinesc sau indeplinesc partial masurile dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta. In plus, pentru nerespectarea de catre conducatorul unitatii, reprezentantul legal al acestuia, angajati, prepusi sau alte persoane aflate in locatiile supuse controlului a obligatiei de a pune la dispozitia inspectorilor de munca, in termenul stabilit de acestia, documentele si informatiile solicitate, necesare controlului ori cercetarii evenimentelor, inspectorii pot aplica o amenda de pana la 10.000 lei.

Atentie! Angajatorii care discrimineaza salariatii pe criterii de sex si care nu asigura egalitatea de sanse pentru toti lucratorii risca amenzi de la 3.000 la 100.000 de lei, se mentioneaza in Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati.

Munca la negru, sanctionata cu amenzi de 20.000 de lei

Codul muncii stabileste ca angajatorii care primesc la munca pana la cinci persoane fara incheierea unui contract individual de munca, risca o amenda cuprinsa intre 10.000 si 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.

Tot o amenda de pana la 20.000 de lei, pot primi si angajatorii care nu respecta legislatia in vigoare prin care s-au stabilit programe adecvate de lucru pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in scopul asigurari asistentei sanitare si al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate.

De asemenea, agentii de munca temporara care percep taxe salariatilor temporari in schimbul demersurilor pentru recrutarea acestora de catre o firma terta sau pentru incheierea unui contract de munca temporara pot fi amendati cu sume cuprinse intre5.000 si 10.000 lei, pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei, se mentioneaza in Codul muncii.

Legislatia in vigoare prevede acelasi cuantum al amenzii si pentru nerespectarea prevederilor referitoare la zilele de sarbatoare legala. Angajatorii care cheama la munca angajatii in zilele de sarbatoare legala sau cei care nu acorda timp liber si un spor la salariu de baza (ce nu poate fi mai mic de 100%) salariatilor care au prestat activitate in zilele de sarbatoare legala sunt pasibili de amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei.

Mai mult de cat atat, stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei.

In cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea, salariatii implicati in activitatea intrerupta trebuie sa beneficieze de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Daca aceste prevederi nu sunt respectate, atunci inspectorii de munca pot aplica amenzi de la 1.500 la 5.000 lei.

Totodata, pentru faptele mai putin grave din Codul muncii, amenzile acordate de inspectorii de munca nu depasesc cuantumul a 3000 de lei. Mai exact, este vorba despre urmatoarele sanctiuni:

  • impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei;
  • nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara;
  • nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal;
  • incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte;
  • incalcarea de catre angajator a obligatiei de a angaja in baza unui certificat medical si de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat;
  • nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea de catre angajator a demisiei.

Conform Codului muncii, amenzile aplicate pentru nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara variaza intre 300 si 2.000 lei.

In plus, angajatorii care, anterior inceperii activitatii, nu inmaneaza salariatului un exemplar din contractul individual de munca pot primi amenda de la 1.500 la 2.000 lei.

In schimb, refuzul angajatorului de a elibera la cererea salariatului un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, se sanctioneaza cu o amenda mai mica, cuprinsa intre 300 si 1.000 lei.

Amenzile pentru nereguli privind Revisal sunt de 10.000 de lei

Inspectorii de munca pot aplica amenzi angajatorilor si pentru nerespectarea anumitor prevederi referitoare la Registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal).

Concret, HG nr. 500/2011 privind Registrul general de evidenta a salariatilor prevede ca angajatorii care nu transmit registrul cu elementele contractului individual de munca, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza, risca o amenda de 10.000 lei. Aceasta amenda se aplica pentru fiecare persoana primita la munca fara transmiterea la inspectoratul teritorial de munca a registrului completat cu toate elementele contractului individual de munca, insa amenda totala cumulata nu poate depasi suma de 50.000 lei.

In acelasi timp, daca angajatorii refuza sa puna la dispozitia inspectorului de munca registrul in format electronic si dosarul personal al salariatilor, atunci acestia pot fi sanctionati cu amenda de la 5.000 la 8.000 lei.

Totodata, pentru completarea registrului de catre alte persoane decat cele nominalizate de angajatori, completarea registrului cu date eronate sau incomplete, alterarea sau stergerea datelor din registru, precum si pentru interventia neautorizata asupra aplicatiei informatice a registrului se aplica amenzi intre 3.500 si de 5.000 lei.

HG nr. 500/2011 prevede o amenda cuprinsa intre 2.000 si 5.000 lei pentru angajatorii care nu informeaza inspectoratele teritoriale de munca ca au externalizat serviciul de completare si transmitere a Revisal si ca au incheiat un contract de prestarii servicii cu un prestator.

Acelasi act normativ stabileste amenzi mai mici, intre 300 si 1.000 lei, in situatia in care angajatorul refuza sa-i elibereze salariatului copii dupa actele din dosarul personal sau copii ale paginilor din Revisal privind situatia acestora.

CEDO,

Mischie infrange statul roman.CEDO a sanctionat Romania in cauza Mischie

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Judecatorii CEDO interzic reinterpretarea acelorasi probe si atrag atentia Romaniei ca, prin art. 465 NCPP, are obligatia de a promova revizuiri in situatiile in care se incalca dreptul la un proces echitabil, se arata in hotarare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 3.000 euro daune morale lui Nicolae Mischie, pe motiv ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu i-a asigurat fostului presedinte al Consiliului Judetean Gorj un proces echitabil.

In Hotararea pronuntata, la 16 septembrie 2014, in cauza Mischie vs. Romania, Curtea de la Strasbourg a criticat aspru Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca l-a condamnat pe Nicolae Mischie la un an de inchisoare cu suspendare fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu pe baza caruia instantele inferioare pronuntasera solutii de achitare.

Inalta Curte a procedat la o noua interpretare a declaratiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a intors hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant in special pe baza declaratiilor pe care acesti martori le-au dat in fata lor in timpul audierilor.

In conditiile in care aprecierea diferitelor probe a apartinut instantei de recurs, ramane de retinut ca reclamantul a fost condamnat pe baza acelorasi marturii care le-au fost suficiente instantelor inferioare pentru a se indoi de acuzatii si pentru a motiva achitarea sa.

Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Argumente pro si contra confiscarea averii.Confiscarea extinsa vs drept proprietate terti

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

„Care este standardul de probă pe care îl aplicăm când constatăm că infractorul are totul pe numele mamei?”.Se intreaba judecator Camelia Bogdan

I. Legislația română – măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale și confiscării extinse de la terți

Legea penală actuală prevede că pot fi dispuse măsuri asigurătorii în vederea confiscării asupra oricărui patrimoniu, indiferent de calitatea persoanei (suspect sau inculpat).

Până în 2006
Conform legislației anterioare, până în anul 2006, în baza Codului de procedură penală din 1968, se puteau dispune măsuri asigurătorii doar în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente (ori în vederea garantării unei amenzi viitoare – numai cu privire la bunurile învinuitului sau inculpatului).

Art. 163 Cod procedură penală 1968, „Măsurile asigurătorii”
(1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile şi imobile, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

2006 – apariția „confiscării speciale”
Dar textul art. 163 (1) Cod procedură penală de la 1968 a suferit o modificare în privinţa scopului pentru care pot fi luate măsurile asigurătorii. Astfel, din 2006, pe lângă repararea pagubei produse prin infracţiune şi garantarea executării pedepsei amenzii, se urmăreşte şi garantarea confiscării speciale.

Art. 163 CPP 1968, amendat în 2006:
1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

Din interpretarea per a contrario a articolului 163(2) şi (3) Cod de procedură penală de la 1968, amendat în 2006, rezultă că pentru realizarea scopului confiscării speciale, măsura sechestrului poate fi dispusă asupra bunurilor aflate în patrimoniul oricărei persoane.

Noul Cod de procedură penală, în vigoare de la 1 februarie 2014
Luarea măsurilor asigurătorii este prevăzută în art. 249 (1) Cod procedură penală, text care menţionează organele judiciare cărora le revine competenţa să dispună măsurile asiguratorii:
– procurorul, în cursul urmăririi penale,
– judecătorul de cameră preliminară, sau
– instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii.

Scopul luării acestor măsuri este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare, ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

În noua reglementare, măsurile asigurătorii (includem în această categorie sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie) constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

În funcţie de scopul luării măsurilor asigurătorii, noul Cod de procedură penală distinge cu privire la bunurile asupra cărora poate fi instituit sechestrul.

Reţinem că:
– în timp ce măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului,
– iar măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora,
– măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Noul Cod de procedură penală
CAPITOLUL III
Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii
Art. 249
Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii
(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori alealtor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. (…)

II. Confiscarea de la terți – abordarea europeană

La nivel european, se constată că nu este moral ca bunurile dobândite în urma săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală să rămână în circuitul civil și se pot lua măsuri în vederea prevenirii trecerii acestor bunuri în patrimoniul altor persoane. Se apreciază că aceste bunuri trebuie trecute în patrimoniul statului având în vedere că prin săvârșirea acestor fapte este lezată societatea în ansamblul său (sunt denaturate circuitele financiare, este împiedicată libera concurență etc).

Preambulul Directivei 2014/42/UE
24) Practica prin care o persoană suspectată sau învinuită transferă bunuri unei părți terțe în cunoștință de cauză, în vederea evitării confiscării, este comună și din ce în ce mai răspândită.
Cadrul legislativ actual al Uniunii nu conține norme obligatorii privind confiscarea bunurilor transferate către părți terțe. Prin urmare, necesitatea de a permite confiscarea bunurilor transferate către terți sau achiziționate de aceștia este din ce în ce mai pregnantă. Achiziționarea de către un terț se referă la situații în care, de exemplu, bunurile au fost dobândite, în mod direct sau indirect, de exemplu printr-un intermediar, de către terț de la o persoană suspectată sau învinuită, inclusiv atunci când infracțiunea a fost săvârșită în numele sau în beneficiul acestuia, atunci când persoana învinuită nu are bunuri care să poată fi confiscate. O astfel de confiscare ar trebui să fie posibilă cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a bunurilor. Normele privind confiscarea aplicată terților ar trebui să privească atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. În orice caz, nu ar trebui să se aducă atingere drepturilor terților de bună credință.

Directiva 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE prevede anumite standarde, analizate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene contra Lituaniei.

În primul rând, trebuie să vedem dacă terții dobânditori sunt de bună sau de rea-credință.

În ceea ce privește criteriile de analiză a bunei-credințe:
– în momentul intrării în posesie a produsului infracțiunii – terțul dobânditor să nu fi știut sau să nu fi avut posibilitatea să cunoască faptul că acele bunuri provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Directiva face referire la faptul că acest element intențional trebuie analizat în lumina unor circumstanțe de fapt si de drept obiective, cum ar fi:
– modul în care a intrat în posesia bunului (cu titlu gratuit sau pecuniar), această condiție fiind suficientă pentru aplicarea măsurii de siguranță a confiscării din patrimoniul terților.

Unele apărări invocă faptul că nu se poate confisca de la terți întrucât terții nu au calitate procesuală.
Însă art. 112, alin. (1), lit. e din noul Cod Penal – sediul general al materiei confiscării – nu impune condiția că se poate confisca doar de la proprietar.

Art. 112, noul Cod Penal „Confiscarea specială”
(1) Sunt supuse confiscării speciale:
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;

De altfel, cei care comit aceste infracțiuni generatoare de profit sunt interesați ca apoi să introducă în circuitul civil produsele infracțiunii. Și nu doar „gulerele albe” își pun această problemă, ci chiar și cel mai simplu infractor va avea drept prim instinct să treacă ceea ce a luat în posesie pe numele unei alte persoane pentru a înlătura pericolul de a fi prins.

Nici de lege lata – sub imperiul Codului penal în vigoare precum şi a legilor speciale care prevăd obligativitatea măsurii de siguranţă a confiscării – și nici de lege ferenda (după implementarea Directivei) nu există vreun impediment  legal pentru  dispunerea confiscării din patrimoniul unor terțe persoane care nu sunt părţi în procesul penal (Decizia ÎCCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011).

Decizia ICCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011:
Potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Împrejurarea că sumele de bani asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător au fost găsite în locuinţa părinţilor inculpatului R. din Constanţa unde acesta nu mai locuieşte efectiv, nu poate conduce la concluzia că luarea măsurii asigurătorii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie având în vedere împrejurarea că există dovezi că aceste sume provin din activităţile ilicite ale inculpatului.

Garanțiile oferite terților dobânditori în Directiva 2014/42/UE

Garanțiile specifice oferite terților dobânditori în cazurile privind confiscarea de la terți sunt prevăzute în articolul 8 al Directivei 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE.

Acest articol este generos în privința garanțiilor: dreptul la un proces echitabil, notificarea acuzației, hotărârea prin care se dispune sechestrul și confiscarea însoțită de motivare, posibilitatea căii de atac în fața unei instanțe superioare, citarea, posibilitatea de a beneficia de apărare, dreptul de a fi audiați, de a pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Directiva 2014/42/UE
Articolul 8 – „Garanții”

(1)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele afectate de măsurile prevăzute în prezenta directivă au dreptul la o cale de atac eficace și la un proces echitabil, în vederea exercitării drepturilor acestora.
(2)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că ordinul de înghețare a bunurilor este comunicat persoanei afectate cât mai curând posibil după executare. O astfel de comunicare cuprinde, cel puțin succint, motivul sau motivele hotărârii în cauză. Atunci când este necesar, pentru a nu periclita cercetarea penală, autoritățile competente pot amâna comunicarea ordinului de înghețare a bunurilor către persoana afectată.
(3)   Ordinul de înghețare a bunurilor rămâne în vigoare numai atât timp cât este necesar pentru conservarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare.
(4)   Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt afectate de a ataca ordinul de înghețare în fața unei instanțe, în conformitate cu procedurile prevăzute în legislația națională. Astfel de proceduri pot prevedea faptul că, atunci când ordinul inițial de înghețare a fost adoptat de o altă autoritate competentă decât cea judiciară, un astfel de ordin trebuie înaintat mai întâi spre confirmare sau examinare unei autorități judiciare, înainte de a putea fi atacat în fața unei instanțe.
(5)   Bunurile înghețate care nu sunt ulterior confiscate sunt restituite imediat. Condițiile sau normele procedurale în temeiul cărora se returnează bunurile respective se stabilesc în legislația națională.
(6)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că orice hotărâre de confiscare a bunurilor este motivată și că aceasta este comunicată persoanei afectate. Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în fața unei instanțe.
(7)   Fără a se aduce atingere Directivelor 2012/13/UE și 2013/48/UE, persoanele ale căror bunuri sunt afectate de hotărârea de confiscare au dreptul de a fi asistate de un avocat, pe întreaga durată a procedurii de confiscare legate de determinarea produselor și a instrumentelor, pentru a-și putea exercita drepturile. Persoanele în cauză sunt informate că au acest drept.
(8)   În cadrul procedurilor menționate la articolul 5, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanțele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt și probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activități infracționale.
(9)   Terții au dreptul de a pretinde un titlu de proprietate sau alte drepturi reale, inclusiv în cazurile menționate la articolul 6.
(10)   În cazul în care, ca urmare a unei infracțiuni, victimele formulează pretenții împotriva persoanei care face obiectul măsurii de confiscare prevăzute în temeiul prezentei directive, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că măsura de confiscare nu împiedică victimele să obțină despăgubiri în baza pretențiilor formulate.

III. Prezumția de nevinovăție, caracterul licit al dobândirii averii în cazurile de confiscare și confiscare de la terți – Practica CEDO


De altfel şi standardele CEDO permit confiscarea bunurilor unor terţi neparticipanţi în proces. Merită consultate în acest sens hotărârile CEDO Salabiaku contra Franței, Pham Hoang contra Franței, Silikiene contra Lituaniei.

În aceste cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu se încalcă nici Articolul 6 („Dreptul la un proces echitabil”) al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și nici Articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1/1952 la această Convenție.

Articolul 6(2), Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului
2) Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Articolul 1, Protocolul adițional 1/1952 la Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a libertăților fundamentale
1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Hotărârile CEDO au statuat următoarele principii:
– instanţele pot acorda valoarea probatorie unei prezumţii de fapt, care în cazul îmbogăţirii ilicite, este faptul că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit; această prezumţie nu trebuie să opereze automat; nu trebuie eludate garantiile procedurale, nici drepturile terţilor de bună-credinţă;

– inversarea sarcinii probei nu semnifică în aceste cazuri eludarea prezumției de nevinovătie; de altfel, este impropriu a se vorbi în această materie despre „inversarea sarcinii probei”, sintagma potrivită fiind aceea de„partajare a sarcinii probei”.

Această nuanță este pusă în evidență de hotărârea CEDO în Salabiaku contra Franței, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă (cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional – art. 44 (8) – prezumarea caracterului licit al dobândirii averii) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

Conform hotărârii din 7 octombrie 1988 în cauza Salabiaku contra Franței (paragraful 28), articolul 6 (2) din Convenția europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (prezumția de nevinovăție) cere statelor „să opereze cu prezumțiile de fapt sau de drept în limite rezonabile care să țină cont de importanța mizei și să mențină dreptul la un proces echitabil.”

Paragraful 26 al aceleiași hotărâri face vorbire despre „partajarea sarcinii probei”:
În viziunea Guvernului și a majorității Comisiei, el [domnul Salabiaku] a fost, într-adevăr, găsit vinovat „potrivit legii”.
Au considerat că, potrivit art. 392, para.1 al Codului Vamal, a fost comisă o infracțiune prin „simplul fapt” al „deținerii de bunuri interzise la trecerea vămii”, „fără a fi nevoie să se stabilească intenția frauduloasă ori neglijență” din partea „persoanei deținătoare” (paragrafele 66 și 68 ale raportului Comisiei).
Revine procurorului să furnizeze dovezi ale acestui fapt. În acest caz, procurorul a făcut-o prin prezentarea  raportului autorităților vamale, iar acuzatul nu a reușit să demonstreze un caz de „forță majoră, mai presus de puterea sa de control” de așa natură „încât să-l disculpe” (paragraful 74 al raportului).
În viziunea lor, art. 392 para.1 nu a stabilit o prezumție irefutabilă de vinovăție, ci „o prezumție relativă de fapt și de responsabilitate”, „strict definită de lege” și justificată „chiar de natura subiectului” legii în cauză. Aceasta nu implica altceva decât „o partajare” a sarcinii probei, iar nu „o răsturnare” a ei (memoriu al Guvernului adresat Curții).

Silickiene contra Lituaniei
„În ceea ce privește raportul de proporționalitate dintre scopul confiscării și drepturile fundamentale ale petentei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului reiterează ideea conform căreia în cazul unei confiscări de proprietăți echilibrul just dintre scop și drepturi depinde de mulți factori, inclusiv de comportamentul proprietarului.
În cazul de față, Curtea de la Strasbourg trebuie să determine dacă instanța națională a evaluat gradul de implicare a proprietarului sau măcar relația dintre comportamentul său și infracțiunile comise. (…)
Referitor la chestiunea de fond, Curtea amintește informațiile obținute de către Curtea de Apel, că aplicanta a participat la vânzarea bunurilor de contrabandă și ar fi trebuit să cunoască faptul că proprietatea confiscată a fost achiziționată din activele obținute prin acțiuni ilicte ale organizației criminale.”

Pham Hoang contra Franței
In speța prezentată, petentul Pham Hoang a susținut că prevederile art. 369 (2), art. 373 (sarcina de a demonstra că bunurile care ar urma să fie supuse confiscării in cazul comiterii unei infracțiuni de contrabandă revine persoanei în posesia căreia se afla bunurile respective), art. 392 (1) (persoana care are în posesie bunuri rezultate dintr-o infracțiune de contrabandă va fi acuzată de evaziunea taxelor vamale, prezumție la care practica a adaugat posibilitatea de a o înlătura în cazul în care acuzatul demonstrează că s-a aflat „într-un caz de forță majoră” care a rezultat din imposibilitatea de a afla care este conținutul pachetelor) și art. 399 alin.2 (vor fi gasite vinovate de infracțiunea de contrabandă orice persoane care au avut un interes pecuniar în a participa la aceste activități, inclusiv persoane care în mod conștient au cumpărat sau au deținut bunuri rezultate din infracțiuni de contrabandă și chiar cele care „nu au intrat în posesia fizică a acestora”, ci au avut această tentativă însă au intervenit forțele de ordine așa cum s-a întâmplat în cazul de față, deci vointa nu a fost a inculpatului) din Codul Vamal francez nu sunt compatibile cu dreptul la o judecată echitabilă (prevazut in art. 6 (1) din CEDO) și cu dreptul de a beneficia de prezumția de nevinovîție (prevazut in art. 6 (2) din CEDO). Curtea de la Strasbourg a respins plângerea acestuia ca fiind neintemeiată.

În decizia din 10 noiembrie 2009 cu privire la admisibilitatea cererii în cazul Yakya Minhas contra Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat mai întâi cauza Phillips contra Regatului Unit – „prezumția de nevinovăție nu este un drept absolut atâta vreme cât orice sistem penal operează cu prezumții de fapt sau de drept” (§ 39) -, pentru a conchide că: „prin urmare, Convenţia nu interzice prezumţii de fapt sau de drept, care pot opera împotriva unui acuzat, dar orice astfel de prezumţii trebuie să se încadreze în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa a ceea ce este în joc şi de respectarea dreptului la apărare (a se vedea cauza Salabiaku contra Franţei, 7 octombrie 1988, § 28).

În cauza Geerings contra Olandei (nr. 30810/03, § 44, 1 martie 2007), Curtea a rezumat situaţia după cum urmează: „(…) s-a demonstrat că reclamantul deţinea bunuri a căror provenienţă nu a putut fi stabilită; se poate presupune în mod rezonabil că aceste bunuri au fost obţinute prin activităţi ilegale, iar reclamantul nu a reuşit să ofere o explicaţie alternativă satisfăcătoare.”

În cauza Bongiorno ş.a. contra Italiei, Curtea a reţinut că nu a fost încălcat nici art. 1 din Protocolul 1 la Covenţie Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, chiar dacă bunurile pot să aparțină formal unor terţe persoane. Prezumţia relativă a dobândirii ilicite a bunurilor s-a bazat pe analiza situaţiei financiare a reclamanţilor şi pe natura relaţiilor acestora cu S.B.

 În cauza Butler contra Marii Britanii, în care s-a dispus confiscarea sumei de 2,400 lire fără ca persoana să fie condamnată pentru săvârșirea vreunei infracțiuni, Curtea a apreciat că art.6 din Convenţie în latura penală nu este aplicabil în cauză. Reclamantul având deschisă posibilitatea demonstrării provenienţei sursei banilor, cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă.

Dispoziţiile art 44(8) din Constituție privind prezumția caracterului licit al averii dobândite sunt de asemenea frecvent invocate ca fundament al ridicării sechestrelor în vederea confiscării de către persoane care nu au calitatea de părţi în procesul penal.

Articolul 44 din Constituția României
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Prezumția fiind una relativă (juris tantum) – căci poate fi combătută prin proba contrarie – în măsura în care au existat anumite indicii că terța persoană a dobândit acest bun din fapte prevăzute de legea penală,instanța îi poate cere să-și facă propriile apărări privind modalitatea în care a intrat în posesia acelor bunuri.
În această situație, dispoziţia constituțională nu este încălcată, ci această cerere ajută la clarificarea situației.

CEDO a arătat în cauzele Salabiaku contra Frantei și Pham Hoang contra Franței că nimic nu împiedică instanța să opereze cu anumite prezumții de fapt și de drept (cum ar fi aceea că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit) cu condiția respectării echitabilității procedurii.

Sistemul nostru de drept este dotat cu garanţiile la care face referire CEDO în cauza Silickiene contra Lituaniei.
Prin urmare, este nepotrivit a se concluziona că încalcă articolul 44 alin. 8 din Constituţie acel judecător care oferă posibilitatea persoanei al cărei patrimoniu e vizat de un sechestru în vederea confiscării speciale să–şi formuleze apărările pe care le consideră necesare pentru a demonstra proveniența sursei  bunurilor dobândite, de vreme ce dispunerea măsurii confiscării speciale este obligatorie în cazul săvârşirii unor infracţiuni de spălare a banilor.

Fireşte, în absenţa vreunei dispoziţii de trimitere în judecată a terţului în patrimoniul căruia s-ar afla produsul infracţiunii, instanţa nu l-ar putea judeca pe acesta pentru infracţiunea de spălare a banilor, gradul de vinovăţie al acestuia neavând nicio legătură cu scopul dispunerii măsurii de siguranţă, interesând a fi analizate la luarea confiscării de la terţ doar buna sau reaua-credință a acestuia și caracterul oneros sau gratuit al transmiterii bunurilor dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

A nu confisca bunurile produse prin săvârşirea infracţiunilor înseamnă a nesocoti natura măsurii de siguranţă a confiscării speciale în sistemul nostru de drept penal: sancţiune de drept penal, consecinţa civila a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, având scop eminamente preventiv, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite (Constantin Mitrache, „Drept penal român. Partea Generală”, Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1997, p. 168).

La nivel internațional

Conform articolului 54 din Conventia ONU împotriva corupției, standardele internaționale de recuperare a produsului infracțiunii cauzatoare de prejudicii mai multor persoane – părţi, stat etc. – nimic nu împiedică statele ca pe calea unei comisii rogatorii să se solicite repatrierea tuturor acestor fonduri (cum au fost cazurile dictatorilor din Tunisia, Egipt, Libia, care aveau conturi în străinătate): regula de bază în materia recuperarii produsului infracțiunii este că întâi sunt compensate victimele, diferenţa revenind statului.

* Aceasta este prima parte a unui rezumat al prezentării doamnei judecător Camelia Bogdan la cel de-al patrulea seminar (Constanța, 11-13 septembrie 2014) din cadrul programului „Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, derulat de Freedom House România, cofinanțat de Comisia Europeană și cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

A se vedea si lucrarea de doctorat judec.Camelia Bogdan

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Articole juridice COLTUC, Juridic,

Ce se intampla in justitie cu dosarele de coruptie dupa “taifunul”Voiculescu?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ce se intampla in justitie cu dosarele de coruptie dupa “taifunul”Voiculescu?

Studiu efectuat de avocat Coltuc Marius,avocat penalist specializat infractiuni de coruptie

Avocat Coltuc Avocat Penalist Romania

Avocat Coltuc Avocat Penalist Romania

Avocat Coltuc Marius Vicentiu | Coltuc Marius Law Firm  A SE CITI SI PE ISSU  SAU Avocat specializat dosare coruptie

www.coltuc.ro

www.facebook.com/coltuc/followers

Avocat Coltuc Marius Vicentiu | Coltuc Marius Law Firm

In ultimele zile,desi este perioada concediilor se mediatizeaza foarte mult decizia in dosarul Voiculescu.

Nu vreau sa comentez aceasta decizie insa imi pun intrebarea:ce se va intampla cu dosarele de coruptie aflate in instanta?

Sau confiscarea extinsa va deveni o practica la instanta in 2014?

In justitie,pentru crearea jurisprudentei este destul de periculos sa ai un etalon,un dosar de comparatie

De ce spun acest lucru?

Domnul Voiculescu a fost condamnat pentru o singura infractiune,fara alte antecedente,cu incadrarea de 3-10 ani.

Atunci celelalte dosare de coruptie care au infractiuni in concurs(mai multe infractiuni comise) si incadrari mai mar ice pedepse vor primi?

Se va lua in calcul numai mediatizarea si prejudiciul sau se va lua in calcul si celelalte elemente de individualizare?

Elementele de individualizare sunt :

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

La dosarul Voiculescu credem ca s-a avut in vedere litera a din acest articol si poate b

PRACTICA PE DOSARE DE CORUPTIE AVAND ACEEASI INCADRARE CA SI DOSARUL VOICULESCU

Dosar de trafic de influență Vasile Duta 3458

ZILE de la data savarsirii5 mai 2010 – 5 ani de închisoare cu executareDosar de luare de mităNicolae Mischie334118 martie 2013 – 4 ani de închisoare cu executare”Romsilva”Ion Dumitru308028 septembrie 2009 – achitare definitivă”Armele de vânătoare”Șerban Mihăilescu301011 iunie 2012 – achitare definitivă”Mită la Primărie”Mircia Gutău293127 ianuarie 2010 – 3 ani și jumătate de închisoare cu executare”Strămutați de lux”Ionel Manțog28919 iulie 2012 – 5 ani de închisoare cu executare”Bunuri din China (Zambaccian I)”Adrian Năstase28236 ianuarie 2014 – 4 ani de închisoare cu executare”Mătușa Tamara”Adrian Năstase26243 septembrie 2012 – achitare definitivă“Horea 46”Cristian Anghel25052 ani și șase luni de închisoare cu executare„Fabrica de zahăr”Gheorghe Falcă247717 iunie 2013 – achitare definitivă„Mită la LPF”Dumitru Dragomir228422 octombrie 2012 – achitare definitivă”Valiza”George Becali22804 iunie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Palincă și caltaboși”Decebal Traian Remeș
Ioan Mureșan224925 februarie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”ICA”Dan Voiculescu21458 august 2014 – 10 ani de închisoare cu executare”Spagă în numele fiului”Paul Păcuraru205219 decembrie 2011 – achitare definitivă”Trofeul calității”Adrian Năstase202820 iunie 2012 – 2 ani de închisoare cu executare”Mita de la PIC”Antonie Solomon160120 septembrie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Voicu”Cătălin Voicu153822 aprilie 2013 – 7 ani de închisoare cu executare“Poșta Română”Tudor Chiuariu șiZsolt Nagy133024 ianuarie 2014 – 3 ani și șase luni de închisoare cu suspendare respectiv 4 ani de închisoare cu suspendareDosar de șantajDan Pasat121612 decembrie 2013 – 3 ani de închisoare cu executare”Mita de la Cluj”Sorin Apostu9517 iulie 2014 – 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare”Transformatorul”Relu Fenechiu76930 ianuarie 2014 – 5 ani de închisoare cu executare”Mita la Primărie II”Emilian Francu44326 martie 2014 – 4 ani de închisoare cu executare”Mită la Hidroelectrica 1″Eugen Bradean26631 ianuarie 2014 – 3 ani de închisoare cu executare

CATE ASPECTE DIN RECHIZITORII PENTRU DOSARELE DE MAI SUS

333 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Trafic de influenta la Transporturi” – Ovidiu Silaghi

Ovidiu Silaghi este acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor). Deschiderea acestor curse a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului, iar pentru a-si exercita influenta asupra CNADNR Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro, sustin procurorii. UPDATE: Timp de 6 luni, cererea DNA adresata Parlamentului European pentru ridicarea imunitatii lui Silaghi s-a pierdut pe drumul birocratic de la Bruxelles. Din iunie, insa, Silaghi a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pe listele PSD si beneficiaza de imunitatea parlamentara din tara.

419 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Mita si trafic de influenta la Baia Mare” – Catalin Chereches

Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.

950 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Gaze ieftine pentru Niculae” – Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu

DOSAR SUSPENDAT: Pana la incuviintarea cererii procurorilor de urmarire penala pentru Vosganian (parlamentar), dar Senatul a respins cererea procurorilor // Urmarirea penala a lui Niculae continua in acest timp

Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de “complot si subminarea economiei nationale” in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar) si Videanu.
UPDATE In februarie 2014, procurorii DIICOT au decis, in conformitate cu intrarea in vigoare a noului cod penal, schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor din “complot” si “subminare a economiei nationale” in infractiunile de “constituire a unui grup infractional organizat ” si “abuz in serviciu” // Pe 23 iunie, procurorii au decis extinderea cercetarilor si punerea sub urmarie penala in cazul lui Ioan Niculae, sotia sa si a alti sase inculpati pentru infractiuni de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz in serviciu si spalare a banilor.

287 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Evaziunea fiscala de 50 de milioane de euro” – senatorul Nicolae Badalau

Senatorul PSD Nicolae Badalau este acuzat de trafic de influenta pentru ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism de evaziune. În 2 ani de zile statul a fost prejudiciat cu 50 de milioane de euro, sustin procurorii DNA. In dosarul care vizeaza zeci de persoane si un procuror de pe langa Inalta Curte, procurorii mai arata ca Badalau ar fi primit, cu titlu gratuit, pulpe, piept si ficat de pui de la una din firmele implicate.

753 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Frauda cu fonduri ale Parlamentului European” – Anne-Rose-Marie Juganaru

Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. Anne-Rose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

333 de zile de la inceperea urmaririi penale

Dosarul “Folosirea influentei si favorizarea infractorului” – Ioan Oltean

Ioan Oltean, in calitate de vicepresedinte si fost secretar general al PDL, este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ca a intervenit la conducerea Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, precum si la inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei pentru ca anumite firme sa castige licitatii sau pentru ca primari PDL sa primeasca fonduri publice pe anumite proiecte. Oltean este acuzat si de favorizarea infractorului; procurorii sustin ca el a informat doua persoane ca DNA urma sa faca a doua zi perchezitii la domiciliile acestora.

2076 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “I.C.A.” – Dan Voiculescu

TERMEN DE JUDECATA | 8 AUGUST 2014

3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa au fost cumparate de Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real, sustin procurorii. O urmarire penala in timp record (cateva luni) a dus la trimiterea in judecata a 13 persoane. Dupa trei termene la Tribunalul Bucuresti, procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde a debutat cu sapte amanari. Timp de aproape 9 luni de zile (iunie 2012 – februarie 2013), Voiculescu a jucat “alba-neagra” cu functia sa de parlamentar dupa ce a demisionat din Senat, a fost reales si apoi a demisionat din nou. In acest timp, dosarul sau a fost plimbat de mai multe ori de la Inalta Curte la Tribunal si inapoi.
8 august 2014 SENTINTA FINALA: Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare

2988 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Loteria I” – George Copos

TERMEN DE JUDECATA | 13 AUGUST 2014

Ana Electronic, compania in care Copos este actionar majoritar, a vandut, in 2004, mai multe spatii comerciale catre Loteria Romana. Anchetatorii sustin ca suma incasata oficial a fost mult mai mica decat cea primita in mod real, statul fiind tras pe sfoara cu circa un milion de euro. In 20 mai 2011, instanta a decis restituirea dosarului la DNA. In 28 iulie 2011, recursul DNA impotriva acestei decizii a fost admis si judecata a continuat la Judecatoria Sectorului 2.

– Prima decizie: George Copos a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare. Decizia nu este definitiva.

2989 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Caprioara” – Marian Oprisan

TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014

Modul in care a achizitionat, in numele Consiliului Judetean Vrancea, un complex turistice, felul in care a cheltuit banii CJ pentru anumite actiuni de protocol, dar si unele nereguli privind reabilitarea drumurilor comunale l-au adus pe celebrul politician PSD in fata judecatorilor. De mai bine de 5 ani, procesul lui Marian Oprisan treneaza si a fost mutat de mai multe ori de la instantele din Vrancea la din Cluj si invers. In prezent, dosarul se judeca la Judecatoria Cluj-Napoca.

264 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Mita la judecator” – Veronica Cirstoiu

TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014

Judecatoarea Veronica Cirstoiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, si fiul sau Florin Cergan au fost arestati preventiv pe 9 august, fiind acuzati de luare de mita si complicitate la trafic de influenta pentru solutii favorabile in mai multe dosare, printre care si cel al lui Dinel Staicu. Procurorii DNA sustin ca Veronica Cirstoiu a primit peste 1.000.000 euro pentru obtinerea unor solutii favorabile in cauze penale. Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost si anularea condamnarii la 7 ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie 2012, in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.
UPDATE 20 noiembrie 2013: Judecatoarea Veronica Cirstoiu a fost trimisa in judecata

66 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Informatii confidentiale la Transporturi” – Valentin Preda, secretar de stat

TERMEN DE JUDECATA | 21 AUGUST 2014

Pe 19 ianuarie 2013, secretarul de stat in Transporturi, Valentin Preda a fost saltat din fata ministerului Dezvoltarii Regionale (minister condus de Liviu Dragnea) de procurorii DNA, fiind suspectat de acte de coruptie. Preda, un apropiat al edilului constantean Radu Mazare, secretar de stat in repetate randuri la Transporturi, este acuzat de detinere de documente confidentiale si secrete de stat. Alaturi de Preda s-a inceput urmarirea penala si pe numele unui ofiter de politie judiciara in cadrul DNA. In presa au aparut speculatii cum ca informatiile confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa aceste zvonuri nu au fost confirmate.

284 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Voluntari” – Miron Mitrea

TERMEN DE JUDECATA | 28 AUGUST 2014

Miron Mitrea este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de constructie la o casa apartinand mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC. In 16 mai 2011, Inalta Curte a decis ca dosarul sa fie trimis inapoi la DNA. Dupa mai bine de 2 ani, pe 31 octombrie 2013, DNA a retrimis dosarul in instanta, insa cu un prejudiciu retinut diminuat.

1960 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Privatizarile strategice” – Codrut Seres si Zsolt Nagy

TERMEN DE JUDECATA | 1 SEPTEMBRIE 2014

Fostul ministru PC al Economiei si Comertului, Codrut Seres, si fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzati de procurori ca ar fi utilizat pozitiile pe care le ocupau in Guvern pentru a favoriza anumiti concurenti intr-o serie de dosare de privatizare de mare importanta. Anchetatorii sustin ca faptele celor doi demnitari trebuie catalogate drept tradare. Procesul a debutat in mai 2009 si continua in prezent la Inalta Curte (ICCJ).
UPDATE 3 decembrie 2013:  Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pentru tradare. Zsolt Nagy – cinci ani de inchisoare. Sentinta nu e definitiva

314 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Santaj la Antene” – Sorin Alexandrescu, Dan si Camelia Voiculescu

TERMEN DE JUDECATA | 1 SEPTEMBRIE 2014

Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, sub amenintarea ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal. In acest dosar au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu si fiica sa Camelia, procurorii sustinand ca cei doi erau la curent cu “stadiul actiunilor infractionale”. Presiunile asupra sistemului judiciar prin intermediul media sunt invocate in premiera de catre procurori in acest dosar.

349 de zile de la trimiterea in judecata

Dosar de coruptie “Lucrari fictive la Beius” – deputatul liberal Costin Gheorghe

TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014

Fostul viceprimar al localitatii Beius, actualmente deputat PNL, Costin Gheorghe este acuzat de procurorii anticoruptie de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Costin Gheorghe, fostul primar si un alt fost viceprimar sunt acuzati ca, in calitate de lideri ai administratiei locale, ar fi favorizat firma Top Construct Group si ar fi semnat plati pentru lucrari fictive realizate de compania in cauza.

2894 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu

TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014

Unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri autohtoni, politician important, chiar daca nu detine nicio functie importanta in PNL, patron al unuia dintre cele mai importante grupuri media, Dinu Patriciu a fost trimis in judecata in 2006 pentru sapte capete de acuzare, printre care delapidare, spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni si manipularea pietei de capital.
Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate invocata de avocatii apararii. Procesul s-a reluat in septembrie 2011, dupa un an de pauza. 28 august 2012 – Instanta il achita pe Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol. Sentinta nu este definitiva, iar procurorii au facut apel la Curtea de Apel Bucuresti.

2253 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu

TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014

Fostul prefect PD al judetului Ialomita, Marinica Cazacu, ar fi pus bazele unui mecanism prin care retroceda ilegal terenuri in beneficiul unor apropiati. Dupa cum sustin procurorii, folosindu-se de pozitia sa, demnitarul ar fi pus in posesie cu peste 225 de hectare de teren valoros, cu deschidere la DN2A, unor persoane neindreptatite la acest lucru. In acest mod, Cazacu ar fi produs un prejudiciu de peste sapte milioane de euro Administratiei Domeniilor Statului si unor persoane fizice.

2116 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Retrocedarile ilegale” – Radu Mazare si Nicusor Constantinescu

TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014

O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei, Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.
Procesul a fost suspendat timp de un an si jumatate pentru judecarea unei exceptii de neconstitutionalitate ridicata de avocatii apararii.Judecarea Dosarului s-a reluat in martie 2012 la Curtea de Apel Bucuresti.

341 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Locuinta de la MApN” – Corneliu Dobritoiu

TERMEN DE JUDECATA | 2 SEPTEMBRIE 2014

Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) intr-un dosar privind cumpararea unor locuinte de serviciu in baza unor declaratii false. Potrivit rechizitoriului citat de Mediafax, Dobritoiu a cerut o casa cu patru camere de la MApN pe motiv ca statea cu parintii si are doi copii. Procurorii sustin ca fostul ministru al Apararii a inchiriat si apoi a cumparat, in regim subventionat, o locuinta de serviciu de la Ministerul Apararii Nationale, cu incalcarea prevederilor legale.

308 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Fraude la referendum” – Liviu Dragnea

TERMEN DE JUDECATA | 3 SEPTEMBRIE 2014

Liviu Dragnea este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi. Scopul acestei actiuni ar fi fost obtinerea unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia. Pe 6 septembrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Liviu Dragnea.

1181 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Zeus 1 (Bani europeni pentru scoli)” – Constantin Nicolescu

TERMEN DE JUDECATA | 3 SEPTEMBRIE 2014

Seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania Zeus SA, o firma de casa a PSD. Nicolescu a si fost arestat preventiv in ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis. Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la tribunalul Arges, dar in februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti. 28 mai 2013 – Prima decizie: Nicolescu este condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare
11 noiembrie 2013 – Nicolescu este condamnat la 3 ani si 4 luni de inchisoare cu executare / Decizia poate fi atacata cu recurs la ICCJ

2383 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Achizitii de lux 1” – Mihai Necolaiciuc

TERMEN DE JUDECATA | 10 SEPTEMBRIE 2014

In perioada in care era director general al CFR, Mihai Necolaiciuc ar fi ordonat achizitii ilegale in valoare de peste 18 milioane de euro, sustin procurorii DNA. Fostul sef al Cailor Ferate Romane a fugit din tara in 2005 si a fost prins de autoritati patru ani mai tarziu, pe teritoriul Statelor Unite. Procedura de extradare a demarat imediat si pe 20 aprilie 2011 Necolaiciuc a ajuns in Romania. De aproape 5 ani, procesul sau se judeca la Judecatoria Sector 1 – Bucuresti.

citeşte tot articolul

494 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Mita in flagrant” – Alin Trasculescu

TERMEN DE JUDECATA | 11 SEPTEMBRIE 2014

Fostul deputat PDL Alin Trasculescu este acuzat de procurorii DNA ca, in perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, in calitate de deputat si presedinte al Organizatiei PDLVrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societati comerciale, denuntator in cauza, initial suma de 50.000 de euro, care ulterior a fost majorata la 150.000 euro, pretinzand ca poate sa intermedieze aprobarea unor proiecte de investitii prin PNDI, program gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe 4 aprilie 2013, Alin Trasculescu a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie pentru trafic de influenta, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, instigare la spalare a banilor, delapidare si uz de fals.

2699 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Aparatura medicala pentru penitenciare” – Serban Bradisteanu

TERMEN DE JUDECATA | 12 SEPTEMBRIE 2014

Fost senator PSD, dar mult mai celebru pentru abilitatile de chirurg, Serban Bradisteanu este acuzat ca a primit mita patru milioane de euro in conturile unei firme offshore pe care o detine in Insulele Virgine Britanice in schimbul achizitionarii de aparatura medicala supraevaluata si inutila. Prima faza a procesului s-a incheiat, dupa doi ani si jumatate, cu achitarea medicului. Apelul DNA a fost admis de judecatori in decembrie 2010, cand s-a decis rejudecarea procesului. Recursul lui Bradisteanu a fost respins de Inalta Curte. Procesul se rejudeca la TMB.
Tribunalul Bucuresti – 7 ianuarie 2014: Serban Bradisteanu este ACHITAT. Decizia nu este definitiva

703 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Motorina” – Sorin Blejnar

TERMEN DE JUDECATA | 15 SEPTEMBRIE 2014

Fostul presedinte ANAF Sorin Blejnar este judecat in dosarul “Motorina” pentru sprijinire de grup infractional organizat. Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau inspectie fiscala la firmele folosite de membrii acestei grupari, care a initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.

399 de zile de la trimiterea in judecata

Dosarul “Judecatoarele de la Tribunalul Bucuresti” – Antonela Costache si Viorica Dinu

TERMEN DE JUDECATA | 15 SEPTEMBRIE 2014

Judecatoarele Antonela Costache si Viorica Dinu de la Tribunalul Bucuresti sunt acuzate de procurorii anticoruptie de trafic de influenta si luare de mita, pentru a pune in libertate inculpati acuzati de trafic de droguri, trafic de persoane si coruptie. In cursul lunii ianuarie 2013, grefierul Vasilescu Sorin de la Tribunalul Bucuresti ar fi primit 5.000 de euro de la doi avocati pentru a manipula sistemul informatic de inregistrare a cauzelor penale astfel incat recursul declarat de Dinel Nutu (fost Staicu) impotriva deciziei de mentinere a arestului preventiv sa fie repartizat completului din care faceau parte Viorica Dinu si Antonela Anemary Costache.

Care vor fi pedepsele in dosarele care nu sunt definitive?

Putem sa ne uitam pe datele publice de pe portal.just.ro si  www.scj.ro

Instantele in cauza sunt TMB,CAB si ICCJ

Haideti sa le luam pe rand

Practica dosarelor de coruptie aflate pe rolul TMB

Sunt 365 de dosare aflate pe rol .Peste 95% din aceste dosare primesc pedepse cu executare indreptate spre minimul special

A se vedea

http://portal.just.ro/3/SitePages/Rezultate_dosare.aspx?k=infractiuni%20de%20coruptie&a=%20scope%3AvDosar%20MJmpIdInstitutie%3D3&v1=-mjmpdosardata

Practica dosarelor de coruptie aflate pe rolul CAB

Sunt 458 aflate pe rol.Peste 98% din aceste dosare primesc pedepse cu executare indreptate spre minimul special majorate cu maxim 2 ani

A se vedea

http://portal.just.ro/2/SitePages/Rezultate_dosare.aspx?k=infractiuni%20de%20coruptie&a=%20scope%3AvDosar%20MJmpIdInstitutie%3D2&v1=-mjmpdosardata

Practica dosarelor de coruptie aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Sunt 3418 dosare pe rol.Peste 50% din aceste dosare primesc pedepse cu executare indreptate spre minimul special

A se vedea

http://www.scj.ro/dosare.asp

La intrebarea daca confiscarea extinsa ar trebui sa devina o practica raspunsul este DA

Daca s-ar recupera prejudiciul din dosare atunci am putea vorbi de un venit al statului de  6 miliarde.

Vom vedea care va fi practica instantelor si dupa alegeri.Sincer imi doresc sa se aplice legea in fiecare dosar si  e baza probelor din dosare

Concluzii:

A se citi si raportul DNA in anii 2013-2014

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=235

Calitatea persoanelor în dosarele înregistrate

• 1 ministru

• 2 foşti miniştrii (unul şi europarlamentar)

• 2 senatori

• 3 deputaţi

• 3 Președinţi Consiliu Județean şi 1 vicepreședinte Consiliu Județean

• 45 primari

• 1 fost Președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate

• 1 inspector șef IPJ

• 7 judecători

• 2 procurori

11 judecători

• 9 procurori

• 22 avocați

• 28 ofițeri de poliție

• 20 de oficiali vamali

• 53 ofițeri Jandarmerie

• 8 ofițeri superiori Ministerul Apărării Naționale

• 6 comisari Garda Financiară

• 3 comisari Garda de Mediu

1 prefect și 2 subprefecți

• 1 fost președinte ANAF

• 1 Președinte Camera de Comerț și Industrie

• 1 Președinte, 1 vicepreședinte și 1 Secretar General Autoritatea de

Supraveghere Financiară

• 1 Președinte Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților

• 8 directori Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură

• 1 președinte Federația română de Fotbal

• 1 președinte Liga Profesionistă de Fotbal

• 1 Președinte al Federației Române de Box

Infracţiunile reţinute în dosarele trimise în judecată

• 121 infracțiuni de luare de mită

• 61 infracțiuni de dare de mită

• 128 infracțiuni de trafic de influență

• 65 infracțiuni de cumpărare de influență

• 349 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut

pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

• 120 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE

• 178 infracțiuni de înșelăciune

• 146 infracțiuni de evaziune fiscală

• 45 infracțiuni de spălare de bani

• 27 infracțiuni de constituire sau aderare la un grup infracțional

Organizat

Tipologii de comitere a faptelor de corupţie

Miniștri și secretari de stat:

• atribuire ilegală de contracte din fonduri publice

• numiri în funcții publice

• demersuri pentru modificarea unor legi

Reprezentanţi ai puterii locale:

• atribuire ilegală a unor contracte din fonduri publice, în schimbul unor

foloase

• subevaluare a bunurilor în operațiuni comerciale (executări silite,

vânzare/cumpărare) în favoarea anumitor persoane, societăți

comerciale

• restituire ilegală unor bunuri către anumite persoane

Studiu efectuat de avocat Coltuc Marius,avocat penalist din 2014

Avocat Coltuc Marius Vicentiu | Coltuc Marius Law Firm

www.coltuc.ro

www.facebook.com/coltuc/followers

Articole juridice COLTUC, Juridic,

“Ce trebuie sa stim cu privire la perchezitia domiciliara.Cand vin „mascatii”peste noi”

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

“Ce trebuie sa stim cu privire la perchezitia domiciliara.Cand vin „mascatii”peste noi”

In fiecare zi auzim in presa sau media ca au loc perchezitii imobiliare in diverse locatii?

Vezi si Craiova: 112 percheziţii ale DIICOT pentru infracţiuni informatice

Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) –  Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informații și Departamentului de Informații și Protecție Internă, au documentat activitatea infracțională a unei grupări criminale cu caracter transfrontalier, axată pe trei direcții de acțiune: trafic de substanțe cu caracter psihoactiv, skimming și fraudarea firmelor de transferuri monetare situate, de regulă, în state din centrul și vestul Europei.

Față de membrii grupului infracţional organizat există suspiciunea rezonabilă că au instalat fraudulos un program informatic (malware) în sistemul informatic folosit şi pentru servicii copy-shop de un agent/subagent de transferuri monetare, aflat de regulă în ţări din centrul şi vestul Europei (de ex. Marea Britanie, Germania, Austria, Belgia, Norvegia, etc.), sistem informatic pe care au ajuns astfel să-l controleze de la distanţă.

Conform unui comunicat al DIICOT, astăzi, a fost declanșată o operațiune de mare amploare, pentru anihilarea grupului infracțional organizat fiind efectuate 112 percheziții domiciliare în România la care au participat polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, București, Pitești, precum și lucrători de la Inspectoratul Județean de Poliție Dolj, de la Inspectoratul Județean al Jandarmeriei Dolj, Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova.
Cu sprijinul autorităților judiciare franceze, au fost efectuate simultan percheziții și în Franța, unde unii dintre membrii grupării desfășurau acțiuni de skimming, în aria metropolitană Paris, iar întreaga acţiune a beneficiat de sprijinul EUROPOL.”

Ne punem intrebarea:ce se intampla daca vin la domiciliul meu-legal sau din greseala?

Ce drepturi am?

Ce fac in concret?

In urmatorul articol voi incerca sa raspund ,ca avocat penalist, la aceste intrebari

  1. Cand se poate dispune o perchezitie domiciliara?

                Codul de procedura penala reglementeaza in dispozitiile art. 157 al. 1 si 2) cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara.

Astfel, perchezitia domiciliara ori a bunurilor aflate in domiciliu poate fi dispusa daca exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte sau inscrisuri ce au legatura cu o infractiune si se presupune ca perchezitia poate conduce la descoperirea si strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune, la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.

  1. Cine incuviinteaza o perchezitie domiciliara, procurorul sau judecatorul?

Perchezitia domiciliara este dispusa de judecatorul de drepturi si libertati iar la baza incuviintarii unei astfel de dispozitii trebuie sa existe o suspiciune rezonabila de savarsire a unei infractiuni. Cu alte cuvinte procurorul care instrumenteaza dosarul trebuie sa aiba un minim de probe care sa demonstreze si sa convinga o persoana neutra ca persoana perchezitionata (suspectul/inculpatul) ar fi savarsit o infractiune.

  1. Cand chem avocatul?

Se contacteaza un avocat specializat in dreptul penal dupa ce organele insarcinate sa efectueze perchezitia patrund in incapere.

  1. Ce drepturi am la perchezitia domiciliara?

                In practica, odata cu emiterea mandatului de efectuare a perchezitiei domiciliare pe numele persoanei perchezitionate se dispune si un mandat de aducere la sediul Parchetului pentru declaratii.

                Persoana perchezitionata trebuie sa-si cunoasca drepturile ce deriva dintr-o astfel de masura a judecatorului de drepturi si obligatii, in caz contar, este de recomandat ca acesta sa contacteze un avocat, pentru ca acesta din urma sa vegheze la respectarea intrutotul a drepturilor sale.

                Sa luam un exemplu din practica in care persoana perchezitionata trebuie fie foarte atenta si sa demonstreze organelor de politie insarcinate cu efectuarea perchezitiei ca anumite inscrisuri/sume de bani provin din relatii comerciale legale. Intr-o perchezitie domiciliara relativ recenta, organul de politie a dorit sa ridice o suma insemnata de bani, considerand ca aceasta suma provine din savarsirea unei infractiuni, incalcandu-se astfel prezumtia de nevinovatie a persoanei perchezitionate.

                Trebuie sa demonstrezi prin inscrisuri sumele de bani gasite in domiciliul persoanei perchezitionate (de exemplu, un extras de cont ce demonstreaza o suma de bani primita ca urmare a unei despagubiri), in caz contrar aceste sume sunt indisponibilizate si restituite, daca e cazul, la momentul finalizarii procesului.

Mentiunile persoanei perchezitionate cu privire la provenienta sumelor de bani sunt consemnate in procesul-verbal ce se va intocmi la momentul finalizarii perchezitiei.

 

Cine poate afla motivele pentru care s-a dispus perchezitia domiciliara?

Un alt aspect destul de important ce trebuie retinut de catre persoana perchezitionata este faptul ca acesta poate obtine informatii cu privire la motivele pentru care judecatorul de drepturi si libertati a dispus efectuarea unei perchezitii domiciliare. Potrivit dispozitiilor art. 94 al 1 C.proc.pen. „Avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv” Asadar , suspectul/inculpatul cu ajutorul avocatului ales poate lua la cunostinta de probele ce-l incrimineaza, urmand sa-si pregateasca apararea in functie de incriminarile concrete aduse.

Ce trebuie sa cuprinda procesul-verbal de perchezitie?

Activitatile desfasurate cu ocazia efectuarii perchezitiei sunt consemnate intr-un proces-verbal, iar acest proces verbal trebuie sa cuprinda:

–          numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;

–          numarul si data mandatului de perchezitie;

–          locul unde este incheiat;

–          data si ora la care a inceput si ora la care s-a terminat efectuarea perchezitiei, cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;

–          numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea perchezitiei, cu mentionarea calitatii acestora;

–          efectuarea informarii persoanei la care se va efectua perchezitia cu privire la dreptul de a contacta un avocat care sa participe la perchezitie;

–          descrierea amanuntita a locului si conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute; mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul sau inculpatul a fost prins;

–          obiectiile si explicatiile persoanelor care au participat la efectuarea parchezitiei, precum si mentiunile referitoare la inregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate;

–          mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lasate in pastrare;

–          mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.

Care este sanctiunea pentru incalcarea dispozitiilor legale ce reglementeaza procedura perchezitiei domiciliare si unde se poate contesta?

Raspunsul il avem in dispozitiile art. 280-282 C.pr.pen. ce reglementeaza „Nulitatile”. In functie de norma legala incalcata, persoana perchezitionata trebuie sa invoce neregularitatile in procesul-verbal de perchezitie, trebuie sa aduca la cunostinta procurorului de caz si cel mai tarziu in procedura de camera preliminara trebuie sa invoce nelegalitatea administrarii probei . Un aspect foarte important de remarcat este faptul ca neregularitatile sanctionate cu nulitatea relativa se acopera daca nu sunt invocate.

In ce interval se poate efectua perchezitia?

Potrivit art. 27 al 4 din Constitutie, perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, in afara de cazul infractiunii flagrante. Deoarece textul din Constitutie nu defineste expresia „in timpul noptii”, in legea procesual penalase arata ca ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se pot face intre orele 06:00-20:00, iar in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. Perchezitia inceputa intre orele 06:00-20:00 poate continua si in timpul noptii.

Consideram ca interdictia efectuarii perchezitiei in timpul noptii este motivata de faptul ca o actiune a autoritatii publice, efectuata in conditii de legalitate, nu trebuie sa produca efecte nedorite cat priveste nu numai persoana celui vizat, dar si a membrilor familiei sale. Totodata, o perchezitie efectuata pe timpul zilei ofera mai multe garantii in ceea ce priveste corectitudinea, dar si posibilitatea de depistare, gasire a bunurilor cautate.

Cum ma comport la audieri dupa perchezitie?

Daca am hotarat sa nu dau nicio declaratie decat dupa ce imi sunt aduse la cunostinta acuzatiile, atunci, ma prezint in fata procurorului de caz/organului de cercetare penala si precizez acest lucru.

Daca doresc sa dau o declaratie, atunci trebuie sa spun tot ce stiu despre aceea fapta.

Articol scris de avocat specializat in drept penal Bogdan Palade,membru C.A.COLTUC

Noutati legislative,

Felicitari: Prevederile referitoare la informarea obligatorie privind avantajele medierii sunt neconstitutionale

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit comunicatului publicat pe pagina oficiala a Curtii Constitutionale a Romaniei, in urma dezbaterilor care au avut ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin.(1) din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu unanimitate de voturi, curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art.2 alin.(1) si (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale.

Reamintim faptul ca art. 2 alin. (1) al Legii nr. 192/2006, modificat prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale din 19 iulie 2013, prevede astfel:
(1) Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege.

Din acelasi articol, alineatul 12 prevede:
“Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 601alin. (1) lit. a)–f).”

Ambele texte au fost declarate neconstitutionale si nu se vor mai aplica incepand cu data publicarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I.

Dreptul muncii,

Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014
Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014

Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin.anterior nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
1. Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.
2. Nu se aplică dispoziţiile răspunderii civile contractuale în cazul în care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o faptă cu caracter infracţional. În acest caz, ca şi în situaţia…
3. În ipoteza în care fapta ilicită aflată în legătură cu munca, prin care salariatul l-a prejudiciat pe angajatorul său, este o infracţiune, este posibilă opţiunea pentru răspunderea civilă delictuală
4. Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.
5. Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale.
6. În cazul în care fapta prejudiciabilă generatoare de daune morale, săvârşită de salariat, este infracţiune, salariatul va răspunde faţă de angajator în temeiul regulilor şi principiilor dreptului comun.
7. Nu intervine răspunderea patrimonială potrivit dreptului muncii, ci răspunderea patrimonială de drept comun, în cazul în care salariatul inculpat este condamnat pentru o faptă în legătură cu munca.
8. Se aplica regulile privind raspunderea patrimoniala a salariatului si in cazul raspunderii subsidiare. Astfel, raspunderea subsidiara opereaza in legatura cu raspunderea altui salariat, care a produs direct prejudiciul ori in…
9. Nu mai poate opera nici răspunderea subsidiară în cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pentru existenţa răspunderii principale.
10. În cazul în care un salariat produce un prejudiciu angajatorului printr-o faptă penală, va răspunde, în subsidiar, pentru prejudiciul neacoperit de autorul insolvabil, şi salariatul a cărui neglijenţă

Noutati legislative,

Practici anticoncurenţiale, concentrarea economică, notificarea Consiliului Concurenţei şi principalele sancţiuni

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Legea nr. 21/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial nr. 240/2014.

Sunt considerate practici anticoncurențiale și sunt interzise orice înțelegeri ale întreprinderilor sau ale decidenților din întreprinderi (administratori, directori etc.) care:

– limitează sau controlează producția sau comercializarea unor bunuri;
– împart piețele sau sursele de aprovizionare;
– stabilesc direct sau indirect prețuri comune de cumpărare ori de vânzare;
– participă cu oferte trucate la licitații sau la alte forme de concurs de ofertă.

Când se consideră că o intreprindere ocupă o poziție dominantă?

Acest lucru se întâmplă când o întreprindere deține mai mult de 40% dintr-o piață.

Unei astfel de întreprinderi i se interzice:

– impunerea unor condiţii inechitabile de tranzacţionare şi refuzul de a trata cu anumiţi furnizori ori beneficiari;

– limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în  dezavantajul consumatorilor;

– aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, provocând, în acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenţial;

– condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care nu au legătură cu obiectul acestor contracte;

– practicarea unor preţuri excesive sau practicarea unor preţuri de ruinare, în scopul înlăturării concurenţilor, ori vânzarea la export sub costul de producţie, cu acoperirea diferenţelor prin impunerea unor preţuri majorate consumatorilor interni;

– exploatarea stării de dependenţă în care se găseşte o altă întreprindere faţă de aceasta, care nu dispune de o soluţie alternativă în condiţii echivalente, precum şi ruperea relaţiilor contractuale pentru singurul motiv că partenerul  refuză  să  se supună unor condiţii comerciale nejustificate.

Ce reprezintă o concentrare economică?

O concentrare economică rezultă în urma fuziunii a două sau mai multe întreprinderi independente sau în momentul în care o persoană deține sau va deține controlul uneia sau mai multor întreprinderi prin achiziția de titluri financiare (părți sociale sau acțiuni).

Tot o concentrare economică se realizează când printr-un contract sau prin alte mijloace se achiziționează active ale mai multor companii ce conduc la controlul direct sau indirect asupra acestora.

Când se notifică Consiliul Concurenței?

Consiliul Concurenței se notifică înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului, după anunţarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control în cazurile în care se realizează o concentrare economică, iar cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operaţiune depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 de euro şi când cel puţin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 de euro.

Notă: Cursul de schimb folosit la calcularea sumelor în lei este cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii.

Care sunt sancțiunile ce se aplică?

1. Refuzul întreprinderilor sau ale asociaților întreprinderilor de a se supune unei inspecţii desfăşurate de către Consiliul Concurenței, precum și furnizarea de informații, date sau documente inexacte sau incomplete reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior.

2. Furnizarea de către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale/locale de informații sau documente inexacte ori incomplete sau refuzul de a furniza documentele solicitate se consideră contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 20.000 de lei. Dacă aceleași nereguli se constată si după termenul stabilit de Consiliul Concurenței, atunci se va aplica o amendă de până la 5.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

3. Cea mai mare sancțiune, de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior, este dată pentru înțelegerile la fixarea prețului de vânzare, participarea la licitații trucate, folosirea unei poziții dominante și punerea în practică a unei concentrații economice după ce aceasta a fost respinsă.

Consultanta juridica,

Cat dureaza radierea interdictiilor din cartea funciara in 2014?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Intrebare: Am semnat un pre-contract de vanzare cumparare a unui apartament pe care vreau sa il iau prin programul Prima Casa. Proprietarul actual a cumparat tot prin Prima casa apartamentul acum 2 ani jumatate si la sfarsitul lui februarie l-a achitat integral. As dori sa stiu in cat timp ajunge de la FGNCIMM raspunsul la cererea de radiere a interdictiilor si sarcinilor din cartea funciara.

 

 

Raspuns CMV

Avocatul din buzunar  SCANARE

Formalitatile pentru emiterea deciziei de radiere a interdictiilor si sarcinilor din cartea funciara dureaza aproximativ 3 saptamani.

In acest timp se poate obtine acordul de radiere al Ministerului Finantelor Publice (MFP). Ulterior, aceste documente se transmit bancii unde a fost contractat creditul, potrivit reprezentantilor Fondului National de Garantate a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

 

Noutati legislative,

Legea privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.Varianta 2014

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 213 din data de 25 martie 2014 a fost republicată Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

 

 

 

 

Consultanta juridica,

Ce drepturi are o femeie insarcinata la serviciu – Avocat muncii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Protectia maternitatii inseamna protectia sanatatii si a securitatii salariatelor gravide sau mamelor la locurile lor de munca, dupa cum o defineste OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.

Conform acestui act normativ, salariatele gravide si mamele, lauze sau care alapteaza, au dreptul la protectie la serviciu doar daca anunta angajatorul in scris, printr-o declaratie, cu privire la starea sa. In plus fata de aceasta declaratie, salariatele trebuie sa isi dovedeasca starea de graviditate/lauzie/alaptare cu o adeverinta eliberata de medicul de familie.

In cazul in care angajata insarcinata nu indeplineste aceasta obligatie, angajatorul nu este obligat sa ii respecte drepturile speciale pe aceasta perioada.

Pe de alta parte, insa, odata ce a aflat de starea salariatei, angajatorul va avea mai multe obligatii, acestea fiind stipulate tot de OUG nr. 96/2003.

Astfel, acesta nu are voie sa anunte ceilalti angajati despre starea salariatei sale. “Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila”, se precizeaza in actul normativ citat.

In acelasi timp, angajatorul trebuie sa previna expunerea salariatei la riscuri ce ii pot afecta sanatatea, precum si sa ia toate masurile necesare ca aceasta sa nu fie constransa sa efectueze o munca daunatoare starii ei de graviditate ori copilului nou-nascut.

In plus, in termen de 10 zile lucratoare de la notificarea salariatei, angajatorul trebuie sa anunte medicul de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea, care vor verifica conditiile de munca ale salariatei si riscurile la care este supusa.

Program scurt si pauze de alaptat, fara reduceri salariale

Potrivit legislatiei autohtone, daca salariata gravida nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, stare atestata si de medicul de familie, ea va avea dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale.

Mai mult chiar, in cazul in care salariata desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca. Daca acest lucru nu este posibil, atunci angajatorul o va repartiza la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

De asemenea, salariata gravida are dreptul la o dispensa lunara de maximum 16 ore libere platite pentru a efectua controale medicale de rutina. Pentru a dovedi efectuarea controlului, angajata trebuie sa prezinte o adeverinta de la medicul specialist.

In plus, pe tot parcursul sarcinii, dar si dupa nastere, salariatele nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte, nu pot fi detasate si nici trimise in deplasare. In cazul in care sanatatea lor este afectata de munca de noapte, atunci ele pot cere transferul la un loc de munca de zi. “Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte”, se arata in OUG nr. 96/2003.

Pe baza acestei solicitari, angajatorul este obligat sa realizeze transferul, cu mentinerea salariului de baza brut lunar. Totusi, daca, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

Transferul poate fi solicitat de salariata si in cazul in care munca se desfasoara in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat. Conform reglementarilor, muncile in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat sunt urmatoarele:

colectarea, transportul si depozitarea dejectiilor menajere, umane, animaliere;
igienizarea grupurilor sanitare;
sapatul santurilor;
incarcatul sau descarcatul cu lopata al diverselor produse;
ridicarea unor greutati mai mari de 10 kg;
munca in conditii de expunere la temperaturi extreme

Si in aceste situatii, angajatorul va dispune transferarea gravidei, mentinandu-i drepturile salariale.

In ceea ce priveste mamele care se reintorc la serviciu si inca alapteaza, angajatorul este obligat sa acorde, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de un an a copilului. “In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul”, se precizeaza in reglementari.

La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

Dreptul administrativ,

Tribunalul Bucuresti a decis ca si timbrul de mediu introdus in 2013 este ilegal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Magistratii Tribunalului Bucuresti par sa nu fie de acord cu modul in care Ministerul Mediului a interpretat decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (respectiv faptul ca doar taxa auto perceputa in 2012 este ilegala, nu si timbrul de mediu), avand in vedere ca a admis inca din luna ianuarie cererea depusa de o persoana care si-a inmatriculat anul trecut autoturismul de a i se returna timbrul de mediu.

Astfel, prin decizia data in 9 ianuarie 2014, magistratii Sectiei a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal ai Tribunalului Bucuresti au admis cererea de anulare a timbrului de mediu platit in luna mai a anului trecut, anuland decizia de calcul si obligand Finantele Publice sa restituie suma incasata.

In motivarea deciziei se arata ca “dispozitiile art. 110 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana interzic statelor membre sa aplice direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”.

Desi in Romania, deocamdata, nu se aplica principiul crearii precedentului, decizia Tribunalului Bucuresti va deveni universal valabila, dupa ce Curtea de Justitie a Uniunii Europene se va pronunta in privinta respectarii dreptului european de catre tara noastra.

“Curtea de Apel Bucuresti a sesizat deja CJUE, instanta europeana urmand sa se pronunte undeva spre sfarsitul anului si sa trimita avizul Romaniei in lunile ianuarie-februarie 2015. Va fi o decizie similara celei in care CJUE spune ca taxa de poluare este ilegala, obligand statul la restituirea timbrului de mediu”, a declarat pentru Curierul National avocatul Marius Coltuc, reprezentant al Casei de Avocatura cu acelasi nume.

Tribunalul Bucuresti si-a motivat decizia de a obliga Finantele Publice la restituirea timbrului de mediu prin faptul ca “prevederile OUG 9/2013 impun timbrul de mediu autovehiculelor aflate la prima inmatriculare in Romania, o astfel de taxa nefiind perceputa pentru autovehiculele inmatriculate sau care au fost anterior reinmatriculate in Romania si apoi reintroduse in tara”.

“Stabilind, asadar, timbrul de mediu pentru autoturismele importate din spatiul Uniunii Europene, este evident ca prevederile OUG )/2013 incalca art. 110 din Tratatul CE (fost art. 90), instanta fiind obligata sa dea intaietate prevederilor comunitare, lasand inaplicabil dreptul intern incompatibil legislatiei comunitare, principiu statuat de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene cu prilejul solutionarii cauzei Administrazione delle finanze dellostato/Simmenthal nr c106/77. In raport cu aceste considerente, Tribunalul va admite actiunea, va anula decizia de calcul (…) va obliga parata la restituirea sumei de 2.484 lei actualizata cu rata dobanzii legale de la momentul perceperii taxei si pana la momentul restituirii acesteia”, se arata in motivare.

Sursa: Curierul National

Dreptul civil, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila,

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

 

Actele de procedura in materie civila

Pentru elaborarea “Ghidului practic pentru actele de procedura in materie civila”, a fost avuta in vedere legislatia in materie civila in vigoare la data 1 ianuarie 2014.

Ghidul contine acte de procedura care au fost considerate utile si reprezinta modele orientative care urmeaza a fi adaptate, imbunatatite si modificate in functie de diversitatea situatiilor practice din activitatea instantelor“, se precizeaza in Ghidul actelor din materia civila.

 

Consultanta juridica,

Programul “10.000 euro pentru tinerii întreprinzători”.Cum ma pot inscrie la 10.000 euro pentru tinerii întreprinzători

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pentru programul ‘Tineri întreprinzători’, cu finanţare nerambursabilă de până la 10.000 de euro, înscrierile încep pe 10.03.2014

‘Debutanţii în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, pot să depună online cererile începând cu data de 10 martie. Buget, 21 milioane de lei. Instituţia – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism. Tinerii primesc 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, dar nu mai mult de 10.000 euro. Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele înfiinţate de tineri în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, cu până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei. Beneficiarii programului vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată’, a scris Victor Ponta.

‘Programul de stimulare a Femeilor Manager’ începe tot luni şi constă în alocare financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA) şi nu poate depăşi suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul programului pentru anul 2014 este de 500.000 lei.

Alte două programe vor fi iniţiate în perioada următoare, a adăugat Ponta. ‘Programul Start’ – acces la finanţare a tinerilor întreprinzători începe din 17 martie, cu un buget alocat în anul 2014 de 13 milioane de lei, iar estimările sunt de câteva sute de beneficiari. Programul înseamnă finanţări nerambursabile de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Întreprinzătorii trebuie să contribuie cu restul banilor din surse proprii.

Programul de dezvoltare pentru ÎMM-uri’ va începe din luna aprilie