Browsing Category

CEDO

CEDO,

Mischie infrange statul roman.CEDO a sanctionat Romania in cauza Mischie

Judecatorii CEDO interzic reinterpretarea acelorasi probe si atrag atentia Romaniei ca, prin art. 465 NCPP, are obligatia de a promova revizuiri in situatiile in care se incalca dreptul la un proces echitabil, se arata in hotarare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 3.000 euro daune morale lui Nicolae Mischie, pe motiv ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu i-a asigurat fostului presedinte al Consiliului Judetean Gorj un proces echitabil.

In Hotararea pronuntata, la 16 septembrie 2014, in cauza Mischie vs. Romania, Curtea de la Strasbourg a criticat aspru Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru ca l-a condamnat pe Nicolae Mischie la un an de inchisoare cu suspendare fara a administra probe noi, ci prin reinterpretarea aceluiasi probatoriu pe baza caruia instantele inferioare pronuntasera solutii de achitare.

Inalta Curte a procedat la o noua interpretare a declaratiilor unor martori pe care ea nu i-a audiat. Astfel, a intors hotararile instantelor inferioare, care l-au achitat pe reclamant in special pe baza declaratiilor pe care acesti martori le-au dat in fata lor in timpul audierilor.

In conditiile in care aprecierea diferitelor probe a apartinut instantei de recurs, ramane de retinut ca reclamantul a fost condamnat pe baza acelorasi marturii care le-au fost suficiente instantelor inferioare pentru a se indoi de acuzatii si pentru a motiva achitarea sa.

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
CEDO,

Executarea si Supravegherea executarii hotaririlor CEDO

 Executarea si Supravegherea executarii hotaririlor CEDO.Supravegherea punerii în executare a hotărîrilor Curţii îi revine, conform Convenţiei eurupene pentru apărarea drepturilor omului, Comitetului de Miniştri.

 

În conformitate cu articolul 46 din Convenţie de astfel cum a fost modificată prin Protocolul de numărul 11, Comitetului de Miniştri supraveghează executarea deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Acest lucru se realizează în principal în cele patru întâlniri regulate (DH / HR întâlniri) în fiecare an. Documentatia şi informaţia amplasate pe ordinea de zi sunt făcute publice. Funcţia principal a Comitetului de Miniştri, este de a se asigura executarea hotărîrilor Curţii de către statele membre. Comisia încheie fiecare caz, prin adoptarea unei rezoluţii finale.
La nivel intern Agentul guvernamental supraveghează corectitudinea măsurilor adoptate în vederea executării hotărîrilor pronunţate de Curte şi propune autorităţilor competente spre adoptare măsuri cu caracter general întru evitarea noilor încălcări ale prevederilor onvenţiei şi protocoalelor adiţionale.

—————————————————————————–

CONSILIUL EUROPEI
COMITETUL DE MINIŞTRI

Regulamentul Comitetului de Miniştri
cu privire la supravegherea executării hotărârilor
şi a acordurilor de reglementare amiabilă

(adoptat de Comitetul de Miniştri la 10 mai 2006
în cadrul reuniunii a 964-a a Delegaţilor Miniştrilor)

I. Prevederi generale

Articolul 1
1. Exercitarea competenţelor Comitetului de Miniştri în temeiul articolului 46 paragrafele 2-5 şi al articolului 39 paragraful 4 ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului este reglementată de prezentul Regulament.
2. Regulile procedurale generale ale reuniunilor Comitetului de Miniştri şi ale Delegaţilor Miniştrilor vor fi aplicate în timpul exercitării acestor competenţe, decât dacă prezentul Regulament nu prevede altfel.

Articolul 2
1. Supravegherea de către Comitetul de Miniştri a executării hotărârilor şi a acordurilor de reglementare amiabilă are loc, în principiu, în cadrul reuniunilor speciale cu privire la drepturile omului, agenda cărora este publică.
2. Dacă preşedinţia Comitetului de Miniştri este deţinută de reprezentantul unei Înalte Părţi contractante care este parte la o cauză aflată în examinare, acel reprezentant va renunţa la preşedinţie pe parcursul oricăror discuţii cu privire la cauza respectivă.

Articolul 3
Atunci când o hotărâre sau o decizie este transmisă Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 sau articolul 39 paragraful 4 ale Convenţiei, cauza va fi înscrisă fără întârziere pe agenda Comitetului.

Articolul 4
1. Comitetul de Miniştri va da prioritate supravegherii executării hotărârilor în care Curtea a identificat ceea ce ea consideră o problemă sistemică în conformitate cu Rezoluţia Res(2004)3 a Comitetului de Miniştri cu privire la hotărârile care relevă existenţa unei probleme sistemice fundamentale.
2. Prioritatea dată cauzelor menţionate în primul paragraf al acestui articol nu va fi în detrimentul priorităţii care trebuie dată altor cauze importante, mai ales cauzelor în care violarea stabilită a cauzat consecinţe grave pentru partea lezată.

Articolul 5
Comitetul de Miniştri va adopta un raport anual cu privire la activităţile sale în temeiul articolului 46 paragrafele 2-5 şi al articolului 39 paragraful 4 ale Convenţiei, care va fi făcut public şi va fi transmis Curţii şi Secretarului General, Adunării Parlamentare şi Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

II. Supravegherea executării hotărârilor

Articolul 6
Informarea Comitetului de Miniştri cu privire la executarea hotărârii
1. Atunci când, într-o hotărâre transmisă Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 al Convenţiei, Curtea a hotărât că a avut loc o violare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi/sau a acordat părţii lezate satisfacţie echitabilă în temeiul articolului 41 al Convenţiei, Comitetul va invita Înalta Parte contractantă în cauză să-l informeze despre măsurile pe care Înalta Parte contractantă le-a luat sau intenţionează să le ia în rezultatul hotărârii, având în vedere obligaţia sa de a se conforma hotărârii în conformitate cu articolul 46 paragraful 1 al Convenţiei.
2. Atunci când supraveghează executarea unei hotărâri de către Înalta Parte contractantă în cauză, în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 al Convenţiei, Comitetul de Miniştri va examina:
a. dacă orice satisfacţie echitabilă acordată de Curte a fost plătită, inclusiv, dacă este cazul, dobânda; precum şi
b. dacă este cazul, luând în consideraţie discreţia Înaltei Părţi contractante în cauză de a alege mijloacele necesare pentru a executa hotărârea, dacă:
i. au fost luate măsuri individuale pentru a asigura că violarea a încetat şi că partea lezată este repusă, pe cât e posibil, în aceeaşi situaţie în care ea s-a aflat până la violarea Convenţiei;
ii. au fost luate măsuri generale , care să prevină noi violări similare celei sau celor constatate sau să pună capăt violărilor continue.

Articolul 7
Intervale de control
1. Până când Înalta Parte contractantă în cauză prezintă informaţii cu privire la plata satisfacţiei echitabile acordate de Curte sau cu privire la posibilele măsuri individuale, cauza va fi inclusă pe agenda fiecărei reuniuni a Comitetului de Miniştri cu privire la drepturile omului, decât dacă Comitetul decide altfel.
2. Dacă Înalta Parte contractantă în cauză informează Comitetul de Miniştri că încă nu este gata să informeze Comitetul că măsurile generale necesare pentru a asigura executarea hotărârii au fost luate, cauza va fi inclusă din nou pe agenda unei reuniuni a Comitetului de Miniştri care va avea loc nu mai târziu de următoarele şase luni, decât dacă Comitetul decide altfel; aceeaşi regulă se va aplica atunci când această perioadă expiră, precum şi pentru fiecare perioadă ulterioară.

Articolul 8
Accesul la informaţie
1. Prevederile acestui articol nu aduc atingere caracterului confidenţial al deliberărilor Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 21 al Statutului Consiliului Europei.
2. Următoarea informaţie va fi accesibilă publicului, decât dacă Comitetul decide altfel în vederea protejării intereselor publice sau private legitime:

a. informaţia şi documentele referitoare la aceasta prezentate de o Înaltă Parte contractantă Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 al Convenţiei;
b. informaţia şi documentele referitoare la aceasta prezentate Comitetului de Miniştri, în conformitate cu prezentul Regulament, de partea lezată, de organizaţii neguvernamentale sau de instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.
3. La adoptarea deciziei sale în temeiul paragrafului 2 al acestui articol, Comitetul va lua în consideraţie, inter alia:
a. solicitările motivate de confidenţialitate făcute, la momentul prezentării informaţiei, de Înalta Parte contractantă, de partea lezată, de organizaţiile neguvernamentale sau de instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului care prezintă informaţia respectivă;
b. solicitările motivate de confidenţialitate făcute, în cel mai scurt timp sau cel târziu la momentul primei examinări de către Comitet a informaţiei respective, de orice altă Înaltă Parte contractantă la care se referă informaţia;
c. interesul unei părţi lezate sau al unei terţe părţi de a nu se dezvălui identitatea lor sau orice informaţie care să permită identificarea lor.
4. După fiecare reuniune a Comitetului de Miniştri, agenda adnotată prezentată pentru supravegherea de către Comitet a executării va fi, de asemenea, accesibilă publicului şi va fi publicată împreună cu deciziile luate, decât dacă Comitetul decide altfel. Pe cât e posibil, vor fi publicate şi alte documente prezentate Comitetului care sunt accesibile publicului, decât dacă Comitetul decide altfel.
5. În toate cauzele în care unei părţi lezate i s-a permis anonimatul în conformitate cu articolul 47 paragraful 3 al Regulamentului Curţii; anonimatul acesteia va fi păstrat pe parcursul procesului de executare decât dacă ea a solicitat expres înlăturarea anonimatului.

Articolul 9
Comunicările adresate Comitetului de Miniştri
1. Comitetul de Miniştri va examina orice comunicare din partea părţii lezate cu privire la plata satisfacţiei echitabile sau luarea măsurilor individuale.
2. Comitetul de Miniştri va fi în drept să examineze orice comunicare din partea organizaţiilor neguvernamentale, precum şi a instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului cu privire la executarea hotărârilor în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 al Convenţiei.
3. Secretariatul va aduce la cunoştinţa Comitetului de Miniştri, în modul corespunzător, orice comunicare primită cu referire la paragraful 1 al acestui articol. El va proceda la fel în ceea ce priveşte orice comunicare primită cu referire la paragraful 2 al acestui articol împreună cu orice observaţii ale delegaţiei (delegaţiilor) care se referă la comunicare (comunicări), cu condiţia că ultimele sunt transmise Secretariatului în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea despre o astfel de comunicare.

Articolul 10
Sesizarea Curţii pentru interpretarea unei hotărâri
1. Atunci când în conformitate cu articolul 46 paragraful 3 al Convenţiei, Comitetul de Miniştri consideră că supravegherea executării unei hotărâri definitive este împiedicată de o dificultate de interpretare a hotărârii, el poate sesiza Curtea pentru a-i cere să se pronunţe asupra acestei probleme de interpretare. Decizia de sesizare a Curţii este luată cu votul majorităţii de două treimi a reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din Comitet.
2. Decizia de sesizare poate fi luată în orice moment pe parcursul supravegherii de către Comitetul de Miniştri a executării hotărârilor.
3. Decizia de sesizare va lua forma unei rezoluţii provizorii. Ea va fi motivată şi va reflecta opiniile diferite din cadrul Comitetului de Miniştri, în special cea a Înaltei Părţi contractante în cauză.
4. În caz de necesitate, Comitetul de Miniştri va fi reprezentat în faţa Curţii de Preşedintele său, decât dacă Comitetul decide cu privire la o altă formă de reprezentare. Această decizie va fi luată cu votul majorităţii de două treimi a reprezentanţilor cu drept de vot şi al majorităţii reprezentaţilor care au dreptul de a face parte din Comitet.

Articolul 11
Procedura în cazul refuzului de a se conforma
1. Atunci când în conformitate cu articolul 46 paragraful 4 al Convenţiei, Comitetul de Miniştri consideră că o Înaltă Parte Contractantă refuză să se conformeze unei hotărâri definitive într-o cauză în care ea este parte, el poate, după avertizarea Părţii respective şi printr-o decizie luată cu votul majorităţii de două treimi a reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din Comitet, să sesizeze Curtea cu problema respectării de către această Parte a obligaţiei sale.
2. Procedura cu privire la refuzul de a se conforma va fi iniţiată doar în circumstanţe excepţionale. Ea nu va fi iniţiată decât dacă Comitetul a avertizat Înalta Parte contractantă în cauză despre intenţia sa de a iniţia o astfel de procedură. O astfel de avertizare va fi dată cel târziu în timp de şase luni înainte de iniţierea procedurii, decât dacă Comitetul decide altfel, şi va lua forma unei rezoluţii provizorii. Această rezoluţie va fi luată cu votul majorităţii de două treimi a reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din Comitet.
3. Decizia de sesizare a Curţii cu această chestiune va lua forma unei rezoluţii provizorii. Ea va fi motivată şi, în mod concis, va reflecta opinia Înaltei Părţi contractante în cauză.
4. Comitetul de Miniştri va fi reprezentat în faţa Curţii de Preşedintele său, decât dacă Comitetul decide cu privire la o altă formă de reprezentare. Această decizie va fi luată cu votul majorităţii de două treimi a reprezentanţilor cu drept de vot şi al majorităţii reprezentaţilor care au dreptul de a face parte din Comitet.

III. Supravegherea executării acordurilor de reglementare amiabilă

Articolul 12
Informarea Comitetului de Miniştri cu privire la executarea prevederilor acordului de reglementare amiabilă
1. Atunci când o decizie este transmisă Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 39 paragraful 4 al Convenţiei, Comitetul va invita Înalta Parte contractantă în cauză să-l informeze despre executarea prevederilor acordului de reglementare amiabilă.
2. Comitetul de Miniştri va examina dacă prevederile acordului de reglementare amiabilă, aşa precum este prevăzut în decizia Curţii, a fost executat.

Articolul 13
Intervale de control
Până când Înalta Parte contractantă în cauză prezintă informaţii cu privire la executarea acordului de reglementare amiabilă aşa precum este prevăzut în decizia Curţii, cauza va fi inclusă pe agenda fiecărei reuniuni a Comitetului de Miniştri cu privire la drepturile omului sau, dacă este cazul , pe agenda unei reuniuni a Comitetului de Miniştri care va avea loc nu mai târziu de următoarele şase luni, decât dacă Comitetul decide altfel.

Articolul 14
Accesul la informaţie
1. Prevederile acestui articol nu aduc atingere caracterului confidenţial al deliberărilor Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 21 al Statutului Consiliului Europei.
2. Următoarea informaţie va fi accesibilă publicului, decât dacă Comitetul decide altfel în vederea protejării intereselor publice sau private legitime:
a. informaţia şi documentele referitoare la aceasta prezentate de o Înaltă Parte contractantă Comitetului de Miniştri în conformitate cu articolul 39 paragraful 4 al Convenţiei;
b. informaţia şi documentele referitoare la aceasta prezentate Comitetului de Miniştri, în conformitate cu prezentul Regulament, de reclamant, de organizaţii neguvernamentale sau de instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.
3. La adoptarea deciziei sale în temeiul paragrafului 2 al acestui articol, Comitetul va lua în consideraţie, inter alia:
a. solicitările motivate de confidenţialitate făcute, la momentul prezentării informaţiei, de Înalta Parte contractantă, de partea lezată, de organizaţiile neguvernamentale sau de instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului care prezintă informaţia respectivă;
b. solicitările motivate de confidenţialitate făcute, în cel mai scurt timp sau cel târziu la momentul primei examinări de către Comitet a informaţiei respective, de orice altă Înaltă Parte contractantă la care se referă informaţia;
c. interesul unui reclamant sau al unei terţe părţi de a nu se dezvălui identitatea lor sau orice informaţie care să permită identificarea lor.
4. După fiecare reuniune a Comitetului de Miniştri, agenda adnotată prezentată pentru supravegherea de către Comitet a executării va fi, de asemenea, accesibilă publicului şi va fi publicată împreună cu deciziile luate, decât dacă Comitetul decide altfel. Pe cât e posibil, vor fi publicate şi alte documente prezentate Comitetului care sunt accesibile publicului, decât dacă Comitetul decide altfel.
5. În toate cauzele în care unei părţi lezate i s-a permis anonimatul în conformitate cu articolul 47 paragraful 3 al Regulamentului Curţii; anonimatul acesteia va fi păstrat pe parcursul procesului de executare decât dacă ea a solicitat expres înlăturarea anonimatului.

Articolul 15
Comunicările adresate Comitetului de Miniştri
1. Comitetul de Miniştri va examina orice comunicare din partea reclamantului cu privire la executarea prevederilor acordului de reglementare amiabilă.
2. Comitetul de Miniştri va fi în drept să examineze orice comunicare din partea organizaţiilor neguvernamentale, precum şi a instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului cu privire la executarea prevederilor acordurilor de reglementare amiabilă.
3. Secretariatul va aduce la cunoştinţa Comitetului de Miniştri, în modul corespunzător, orice comunicare primită cu referire la paragraful 1 al acestui articol. El va proceda la fel în ceea ce priveşte orice comunicare primită cu referire la paragraful 2 al acestui articol împreună cu orice observaţii ale delegaţiei (delegaţiilor) care se referă la comunicare (comunicări), cu condiţia că ultimele sunt transmise Secretariatului în termen de cinci zile lucrătoare de la notificarea despre o astfel de comunicare.

IV. Rezoluţii

Articolul 16
Rezoluţii provizorii
Pe parcursul supravegherii executării unei hotărâri sau a prevederilor unui acord de reglementare amiabilă, Comitetul de Miniştri poate adopta rezoluţii provizorii, mai ales în vederea prezentării informaţiei cu privire la evoluţia executării sau, dacă este cazul, pentru a exprima îngrijorare şi/sau a face sugestii cu privire la executare.

Articolul 17
Rezoluţii finale
După stabilirea faptului că Înalta Parte contractantă a luat toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii sau că prevederile acordului de reglementare amiabilă au fost executate, Comitetul de Miniştri va adopta o rezoluţie care să conchidă că funcţiile sale în conformitate cu articolul 46 paragraful 2 sau articolul 39 paragraful 4 ale Convenţiei au fost îndeplinite.

CEDO,

Interpretarea hotaririlor CEDO

 Interpretarea hotaririlor CEDO.Conţinutul unei hoărîri a Curţii poate suscita unele neclarităţi pentru părţi în vederea aplicării ei corecte. Interpretarea unei hotărîri a Curţii are drept finalitate tălmăcirea sensului exact al dispozitivului unei hotărîri.

 

Unica instituţie investită cu putere de a interpreta Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale este doar Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit articolului 32 al Convenţiei: Competenţa Curţii acoperă toate problemele privind interpretarea şi aplicarea Convenţiei şi a protocoalelor sale. În acest sens, Curtea poate, la cererea Comitetului Miniştrilor, să dea avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea Convenţiei şi a protocoalelor sale. Decizia Comitetului Miniştrilor de a cere un aviz Curţii este luată prin votul cu majoritate al reprezentanţilor care au dreptul de a face parte din Comitet (articolul 47 al Convenţiei).
Avizele date de către Curte la cererea Comitetului Miniştrilor nu se pot răsfrînge asupra unor chestiuni ce ţin de competenţa sa contencioasă, adică de întinderea drepturilor aşa cum sunt definite în Titlul I al Convenţiei. Competenţa consultativă a Curţii este incompatibilă cu orice chestiune ce poate avea vreo legătură cu un recurs introdus printr-o cerere individuală sau o cauză interstatală. De asemene, un aviz nu se poate extinde asupra condiţiilor de admisibilitate a cererilor.
Curţii îi este dată puterea de a refuza să dea un aviz consultativ solicitat, dacă ea consideră că această cerere depăşeşte cadrul competenţei consultative prevăzută de articolul 47 al Convenţiei.
Interpretarea unei hotărîri de către Curte poate fi cerută de către orice parte în termen de un an de la pronunţarea ei (articolul 79 al Regulamentului).
Cererea urmează a fi depusă la grefă. În cerere trebuie să fie indicat în mod clar punctele din dispozitivul hotărîrii a căror interpretare este cerută.

Potrivit articolul 79(3), Camera iniţială poate decide din oficiu să o respingă pe motivul că nici un temei nu justifică examinarea ei. Dacă nu este posibilă reunirea Camerei iniţiale, Preşedintele Curţii constituie sau completează Camera prin tragere la sorţi.

Dacă Camera nu respinge cererea, Grefierul o comunică celeilalte părţi interesate, invitîndu-le să prezinte eventualele observaţii scrise, într-un termen stabilit de Preşedintele Camerei. De asemenea, acesta din urmă stabileşte data audierii, atunci când Camera a decis această.

Interpretarea unei hotărîri în sensul articolului 79 al Regulamentului Curţii, este făcută prinr-o hotărîre interpretativă a Camerei.

CEDO,

Examinarea in fond a cererii CEDO

 Examinarea in fond a cererii CEDO.După ce s-a luat o decizie pozitivă referitoare la admisibilitate, Curtea va trece la examinarea fondului cererii. Potrivit dispoziţiilor articolului 38 (1) lit. „a” al Convenţiei în cazul în care Curtea declară o cerere admisibilă, ea continuă examinarea contradictorie a cauzei împreună cu reprezentanţii părţilor şi, dacă este cazul, procedează la o anchetă pentru a cărei conducere eficientă statele interesate vor furniza toate facilităţile necesare.

 

Este de remarcat că de obicei cînd capetele de cerere formulate de reclamant se referă la drepturi şi libertăţi garantate de Convenţie, în care Curtea a elaborate o jurisprudenţă bine stabilită, se procedează la examinarea concomitentă a admisibilităţii şi a fondului.
Reclamantul, după declararea admisibilităţii unei decizii, nu poate să formuleze noi capete de plîngere, nici să ceară „revitalizarea”capetelor de plîngere care au fost declarate inadmisibile.
La începerea procedurii ulterioare deciziei privind admisibilitatea, Curtea va invita părţile să prezinte dovezi suplimentare şi/sau să dea răspunsuri la întrebări legate de litigiu. De asemene, la examinarea fondului, Curtea invită reclamantul să înainteze o prezentare finală care să conţină în detaliu toate pretenţiile privind toate cheltuielile şi despăgubirile cu caracter de reparaţie echitabilă.
În conformitate cu articolul 59(1) al Regulamentului Curţii, Camera sau Preşedintele ei poate invita părţile să depună probe sau observaţii scrise complementare. Necesitatea anchetei suplimentare este dictată de complexitatea cauzei precum şi de faptul dacă Curte a analizat fondul odată cu admisibilitatea. Argumentele suplimentare ale reclamantului şi ale Statului pîrît sunt transmise celeilalte părţi în copii scrise, pentru a da posibilitatea de a înainta anumite referinţe asupra argumentelor aduse de către partea adversă(de regulă în termen de două luni).
Examinare fondului cererii are loc în faţa unei Camere. Însă Camera se poate desesiza în favoarea Marei Camere, dacă cauza pendinte în faţa unei Camere ridică o problemă gravă privitoare la interpretarea Convenţiei sau a protocoalelor sale, sau dacă soluţia unei probleme cu care ea este sesizată poate conduce la o contradicţie cu o hotărâre emisă anterior de Curte.
Potrivit articolului 59/1 al Regulamentului Curţii, Camera sau Preşedintele ei poate invita părţile să depună probe sau observaţii scrise complementare. În afara unei decizii contrare, termenul stabilit pentru depunerea observaţiilor este acelaşi pentru fiecare parte. Dacă ea consideră necesar pentru a-şi îndeplini atribuţiile ce-i sunt stabilite de Convenţie, Camera poate decide, fie la cererea uneia din părţi, fie din oficiu, să aibă loc o audiere de examinare a fondului cauzei.
Forma procedurii scrise sau orale se stabileşte de către preşedintele Camerei. În conformitate cu articolul 63/1 al Regulamentului Curţii, audierile sunt publice, afară dacă, în conformitate cu paragraful 2 al acestui articol, în cazuri excepţionale, fie din oficiu, fie la cererea unei părţi sau a oricărei alte persoane interesate, Camera nu decide altfel.
Paragraful 2 al acestui articol prevede: accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului, în timpul întregii audieri sau numai al unei părţi a acesteia, în interesul moralei, al ordinii publice sau al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor impun aceasta sau atunci când, în situaţii excepţionale şi în măsura în care este considerat strict necesar de Cameră, publicitatea dezbaterilor ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
Cererea de audiere urmează a fie motivată şi să indice dacă priveşte dezbaterile în totalitatea lor sau numai în parte. La audierea pe fond, un stat nu poate să ridice din nou problema admisibilităţii. Statul urmează să ridice excepţia de admisibilitate doar în faza de examinare a admisibilităţii cererii.
În interesul bunei administrări a justiţiei, Preşedintele, potrivit prevederilor art. 36 al Convenţiei, poate să permită oricărui stat (parte la convenţie) care nu este parte în proces sau oricărei persoane interesate, alta decît reclamantul, să prezinte obsevaţii scrise sau să ia parte la audieri. De cele mai deseori, cererile de intervenţie rezultă din dorinţa organizaţiilor neguvernamentale de a consolida poziţia reclamantului într-o cauză, pentru a nu putea fi trecute cu vederea unele aspecte importante ale cazului. Criteriul în baza căruia Preşedintele permite terţa intervenţie este dacă cerere intervenţiei unei terţe părţi este în „interesul bunei asministrări a justiţiei”.
Procedura de examinare a cererii în faţa Marei Camere, este reglementată de dispoziţiile ce reglementează procedura în faţa Camerei. Deci, procedura în faţa Marei Camere este asemănătoare cu cea în faţa Camerei, însă cu modificările necesare (mutatis mutandis).
Marea cameră examinează numai acele cereri ce ridică o problemă importantă relativă la interpretarea convenţiei sau a protocoalelor sale, sau dacă soluţionarea unei probleme poate conduce la o contradicţie cu o hotărîre pronunţată anterior de Curte.
Examinarea unei cereri de către Marea Cameră are loc cînd Camera se desesizează în favoarea Marei Camere. Camera se poate desesiza în favoarea Marei Camere atît timp cît nu şi-a pronunţat hotărîrea.
Grefierul comunică părţilor intenţia Camerei de a se desesiza ( art. 72, para. 2, al Regulamentului Curţii). Ele au la dispoziţie un termen de o lună, începând cu data acestei înştiinţări, pentru a prezenta în scris grefei eventuala lor obiecţie temeinic motivată. Orice obiecţie ce nu îndeplineşte aceste condiţii va fi considerată de Cameră nevalabilă.
Transferarea cuzei Marei Camere, lipseşte părţile de posibilitatea de a se adresa cu apel împotriva hotărîrii, care se va pronunţa în favoarea uneia dintre părţi.
CEDO,

Reglementarea amiabila CEDO

 Reglementarea amiabila CEDO.Potrivit dispoziţiilor articolului 38, alin. (1), lit. „b”al Convenţiei, odată ce Curtea declară o cerere admisibilă, ea se pune la dispoziţia celor interesaţi în vederea ajungerii la rezolvarea prin bună înţelegere a cauzei, care să se inspire din respectarea drepturilor omului astfel cum le recunoaşte Convenţia şi protocoalele sale. Soluţionarea amiabilă a litigiului se desfăşoară paralel cu ancheta desfăşurată de Curte asupra fondului.

 

 

La această etapă Curtea îndeplineşte funcţia unei cutii poştale, acţionînd în calitate de intermediar. Pentru soluţionarea amiabilă a litigiului este nevoie de manifestarea interesului din partea reclamantului şi a Statului.
Dacă Statul răspunde la propunerile de reglementare amiabilă, atunci Statul va formula o propunere de reglementare. Astfel, între Stat şi reclamant se începe un proces de negocieri. Aceste negocieri, conform art. 38, alin. (1) al Convenţiei şi art. 62 din Regulament, sunt strict confidenţiale.
Curtea îşi poate expune o opinie provizorie asuprea fondului, comunicînd-o părţilor. În opinia provizorie a Curţii asupra fondului, Curtea indică elementele unei încălcări a Convenţiei, car va determina Statul, de a reacţiona în vederea satisfacerii pretenţiilor reclamantului. Acest mijloc aplicat de către Curte are drept scop încurajarea părţilor de a soluţiona pe cale amiabilă litigiului, fără a trece la examinarea fondului.
Conform prevederilor articolului 39 al Convenţiei, în cazul rezolvării prin bună înţelegere, Curtea scoate cauza de pe rol printr-o decizie care se limitează la o scurtă expunere a faptelor şi a soluţiei adoptate. Raporul este semnat de către Preşedinte şi de grefier şi este transmis statului pîrît şi reclamantului şi Secretariatului General al Consiliului Europei pentru publicare.
Executarea unei soluţionări amiabile a litigiului nu este supravegheată de către Comitetul de Miniştri. Este recomandabil ca părţile pînă la comunicare soluţiei Curţii să fie convenit asupra sumei totale de cheltuieli de judecată şi de despăgubiri. Aceasta deoarece, dacă apar anumite divergenţe în legătură cu executarea soluţiei amiabile, nu există nici o procedură valabilă pentru a reveni în faţa Curţii pentru rezolvarea neînţelegerilor în privinţa sumelor care urmează a fi achitate.
CEDO,

Cererea abuziva CEDO

 Cererea abuziva CEDO.Conform paragrafului 3 al articolului 35 al Convenţiei:
« 3. Curtea declară inadmisibilă orice cerere individuală introdusă în aplicarea articolului 34 dacă consideră că:

a. cererea este incompatibilă cu prevederile Convenţiei sau Protocoalelor sale, în mod vădit nefondată sau abuzivă; sau
b. reclamantul nu a suferit vreun prejudiciu important, cu excepţia faptului dacă respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi Protocoalele sale nu cer în mod obligatoriu examinarea fondului cererii şi cu condiţia de a nu respinge din acest motiv nici o cauză care nu a fost examinată în modul cuvenit de către o instanţă judecătorească internă.”

CEDO,

Pretentia vadit nefondata -CEDO

 Pretentia vadit nefondata -CEDO.Introdusă din raţiuni de economie procedurală, condiţia inadmisibilităţii plângerilor care sunt în mod vădit nefondate s-a dovedit extrem de utilă pentru a evitarea sufocarea Curţii cu miile de plângeri introduse . Lipsa de fundament poate să constea fie într-o lipsă de probe care să susţină starea de fapt expusă de către reclamant – situaţie care apare frecvent în materia tratamentelor inumane sau degradante, fie într-o lipsă de justificare juridică.

În ceea ce priveşte faptul că această lipsă de argumente trebuie să fie vădită, fosta Comisie a făcut unele precizări importante. Astfel, o plângere este inadmisibilă atunci când, nici măcar în aparenţă, nu se poate degaja existenţa unei violări a drepturilor fundamentale ale reclamatului . La acest stadiu al procedurii, instanţa europeană nu face o examinare pe fond a cauzei, ci se limitează la a verifica dacă nu cumva este exclusă existenţa vreunei violări a Convenţiei. Din contră, atunci când cauza ridică probleme de fapt sau de drept ori care prezintă un interes general pentru interpretarea Convenţiei, plângerea va fi declarată admisibilă .
Dacă regulile expuse mai sus au fost apreciate favorabil de către doctrină, modul de aplicare concretă a lor şi „succesul” de care s-a bucurat această prevedere au fost intens criticate. Chiar de la prima vedere, se poate constata faptul că, în lumina existenţei unei aparenţe de încălcare a Convenţiei, este greu de susţinut că peste 90 % dintre plângerile introduse nu conţin aparenţa vreunei violări. În acest context, se dă frecvent drept exemplu o cauză în care decizia de inadmisibilitate s-a luat cu 6 voturi contra 4 , iar cei care au susţinut opinia majoritară erau divizaţi în raport de motivul inadmisibilităţii . În aceste condiţii, este, şi în opinia noastră, greu de vorbit despre o lipsă de fundament vădită. Se mai poate aduce drept argument în susţinerea acestei critici aproape unanime faptul că, de multe ori, motivarea inadmisibilităţii este extrem de vastă, ceea ce ar exclude posibilitatea unei netemeinicii vădite, ori faptul că uneori au fost respinse plângeri ca fiind în mod vădit nefondate, pentru ca, ulterior, situaţii identice să conduc la decizii de constatare a violării Convenţiei .
În conformitate cu art. 35 al Convenţiei,
„Curtea declară inadmisibilă orice cerere individuală introdusă în aplicarea articolului 34, atunci când ea consideră cererea incompatibilă cu dispoziţiile Convenţiei sau ale protocoalelor sale, în mod vădit nefondată …”
Cererile „în mod vădit neîntemeiate”în interpretările făcute de Curte, sunt cererile care nu relevă nuci un posibil temei din care ar putea rezulta existenţa unei violări a Convenţiei.
Pretenţiile vădit neîntemeiate pot fi:
– pretenţiile sunt bazate pe fapte, dar aflate în imposibilitate de a fi întemeiate;
– insuficienţa probelor prezentate de reclamant;
– pretenţiile nu se referă la violare unui drept prevăzut de Convenţie;
– reclamantul a încetat de fi „victimă” a unei încălcări a Convenţiei.
Incompatibilitate cu prevederile convenţiei.
Cererile nu trebuie să fie adresate în afara cîmpului de aplicare a Convenţiei, deseori acestea includ cauzele în care reclamantul este în afara jurisdicţiei satelor parte la Convenţie.
Cererea pentru a fi admisibilă trebuie să fie adresată împotriva unui stat, şi nu împotriva particularilor, organizaţiilor neguvernamentale, cu excepţia cazurilor cînd Statul a fost demonstrat vinovat pentru pretinsa încălcare.
CEDO,

Principiul – non bis in idem CEDO

Principiul – non bis in idem CEDO.Principiul -non bis in idem- ( nu de două ori pe acelaşi) este unul de aplicaţie generală. Potrivit acestui principiu o faptă săvîrşită cu vinovăţie de către o perosoană nu poate fi sancţionată de două ori.

 

 

Conform articolului 35 paragraful 2 p. b:
„Curtea nu reţine nici o cerere individuală introdusă în aplicarea art. 34, dacă…
b) ea este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare, şi dacă ea nu conţine fapte noi.”

Această condiţie de admisibilitate are ca scop împiedicarea adresării unor cereri ale aceluiaşi reclamant cu privire la aceleaşi fapte.

Va fi cerere “în mod esenţial aceeaşi” dacă are aceleaşi părţi, se referă la acelaşi obiect şi fond. Cererea nu trebuie să nu conţină un litigiu care a for deja examinat de Curte sau de către o instanţă internaţionale de anchetă sau de reglementare (ex. Comitetul pentru drepturile omului).
Fapte noi.
Această restricţie nu se aplică dacă au apărut fapte noi. În principiu, situaţiile unor fapte noi pot fi:
a) cererea a fost respinsă pentru neepuizarea recursului intern. După epuizarea de căii de recurs intern, reclamantul mai adresează o a doua cerere, astfel întrunind condiţia epuizării căilor de recurs interne;
b) dacă s-a introdus o cerere la Curte referitor la durata excesivă de examinare a unei cauze într-o procedură judiciară internă, (ceea ce contravine art. 6(1) al Convenţiei), însă curte a respins această cerere, motivînd că instanţa nu a depăşit termenul rezonabil. Dacă după ce a fost respinsă cererea la
Curte, iar procedura judiciară internă a continuat, depăşind limitile unui termen rezonabil de examinare, aceasta poate constitui un fapt nou.
CEDO,

Cererea-Plangerea anonima CEDO

Cererea & Plangerea anonima CEDO.În conformitate cu articolul 34 al Convenţiei, Curtea nu reţine nici o cerere individuală, dacă ea este anonimă. Cererea anonimă este inadmisibilă. Însă reclamantul poate solicita ca identitatea sa să nu fie dezvăluită. Formularul de cerere conţine opţiunea care dă posibilitate reclamantului să poată solicita să nu-i fie dezvăluită identitatea sa.

Potrivit dispoziţiilor articolului 33 al Regulamentului Curţii toate documentele privitoare la o anumită cauză, depuse grefei de părţi sau de terţii intervenienţi, cu excepţia celor prezentate în cadrul negocierilor purtate în vederea obţinerii unei reglementări amiabile, sunt accesibile publicului potrivit modalităţilor practice emise de Grefier, cu excepţia cazului când Preşedintele Camerei decide altfel, în scopol protejării interesului moral, al ordinii publice sau al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor o impun, sau atunci când, în circumstanţe speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

Orice cerere de păstrare a confidenţialităţii trebuie să conţină motivele şi să precizeze dacă ea se referă la toate documentele sau numai la o parte din ele. Astfel, reclamantul trebuie să justifice solicitarea anonimatului. Anonimatul se va asigura faţă de publicul larg, dar nu şi faţă de stat.

CEDO,

Începutul curgerii termenului de 6 luni – CEDO

 Începutul curgerii termenului de 6 luni – CEDO.Potrivit art. 35 introducerea unei plângeri este posibilă doar într-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii interne. De regulă, termenul curge de la data pronunţării deciziei definitive, dacă reclamantul a fost prezent, sau de la data comunicării, dacă a absentat.

Condiţia respectării termenului de 6 luni este examinată cu destul de multă supleţe de către instanţa europeană. Astfel, dacă reclamantul prezintă mai multe capete de plângere, termenul de adresare la Curte curge pentru fiecare în mod separat. Dacă între capetele de cerere există o anumită legătură – spre exemplu, o plângere vizând arestarea şi una vizând procedura penală pe fond soluţionate în dreptul intern la date diferite, se ia în considerare doar ultima decizie definitivă. Termenul pentru adresare la curte se calculează în luni calendaristice.

Teremnul de şase luni nu curge de la data respingerii unui recurs ineficace, neîncununat cu succes. De aceea se recomadă de a sesiza Curtea pînă la data pronunţării deciziei instanţei de recurs (inefectiv).

Încetarea curgerii termenului.
Curgerea termenului de şase luni încetează la data introducerii cererii la Curte. Introducerea unei cereri, pentru a produce efect în sensul întreruperii termenului este necesar ca cererea să identifice reclamantul (datele de identitate ale reclamantului) precum şi să conţină temeiurile faptice ale fiecărei reclamaţii şi încălcări ale Convenţiei.

Situaţii continue.
Condiţia privind adresarea la Curte înăuntrul termenului de 6 luni nu se aplică în cazul situaţiilor continuie. Sunt situaţii continue o violarea continuă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie(ex. neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti devenită irevocabilă.)

Sau altă informaţie de pe web

• Dupa ce autoritatea nationala competenta cea mai inalta a pronuntat o decizie, dispuni de un interval de maximum sase luni pentru a sesiza CEDO. Acest interval incepe sa curga de la data la care ai luat cunostinta, tu personal sau avocatul tau, de decizia finala in ordinea normala a instantelor, si nu incepand de la respingerea ulterioara a unei eventuale cereri in revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de gratiere sau amnistiere sau a oricarei alte cereri adresate unei autoritati cu titlu de gratiere.
• Termenul de sase luni este intrerupt de prima scrisoare pe care o adresezi Curtii, in care expui cu claritate, chiar daca in mod sumar, obiectul plangerii tale si trimiti formularul de cerere completat. Atentie! O simpla cerere de informatii nu este suficienta pentru a intrerupe termenul de sase luni.

CEDO,

Caile de recurs interne-CEDO

Caile de recurs interne-CEDO.Condiţia care intră însă cel mai des în atenţia organelor de control ale Convenţiei este cea a obligativităţii epuizării căilor de atac interne înainte de sesizarea Curţii. Prevăzută de art. 35, având ca fundament principiul subsidiarităţii controlului exercitat de Curte, este în deplină concordanţă cu principiile dreptului internaţional public care impun ca cesiunea unor părţi de suveranitate să fie interpretată limitativ .

Şi noţiunea de cale de atac – recours în versiunea franceză a textului şi remedies în cea engleză – este o noţiune autonomă, care a fost interpretată de organele de la Strasbourg într-o manieră atât extensivă, cât şi limitativă. Astfel, pe de o parte, prin cale de atac se înţelege orice mijloc prin care recurentul poate să obţină recunoaşterea încălcării drepturilor sale şi repararea prejudiciului, indiferent dacă constă într-o acţiune în justiţie sau într-o acţiune în faţa autorităţilor administrative . Pe de altă parte, nu intră în această noţiune căile extraordinare de atac sau alte mijloace prin care se solicită bună-voinţa unor organele ale statului, precum cererea de graţiere .
Potrivit jurisprudenţei, pentru ca exigenţa epuizării căilor interne de atac să apese în sarcina reclamantului, calea de atac trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative, în lipsa oricăreia dintre ele recurentului nefiindu-i impusă această obligaţie :
– existenţa unei căi de atac. Luînd forma unui principiu, nimeni nu este obligat să facă lucruri imposibile, lipsa unei modalităţi interne de rezolvare a conflictului se analizează, indiferent de soluţionarea contestaţiei pe fond, într-o violare a art. 13 din Convenţie . Din raţiuni la fel de evidente, reclamantul este exonerat de exercitare căilor de atac intern şi atunci când se plânge de lipsa de celeritate a procedurii, fiind firesc ca atunci când un proces are deja o durată nerezonabilă, să nu i se impună recurentului să aştepte sfârşitul acestuia .
– accesibilitatea căii de atac. Tot în baza art. 13, calea de atac trebuie să fie accesibilă, ceea ce presupune ca autorităţile naţionale să permită, prin practici administrative şi prevederi legislative, reclamantului utilizarea ei. Condiţia nu este îndeplinită atunci când fie legea nu permite exercitarea căii de atac direct de către recurent, fie acesta este împiedicat în fapt să o exercite .
– utilitatea căii de atac. În opinia fostei Comisii şi a Curţii, reclamantul este exonerat de exigenţa epuizării căilor de atac interne, atunci când exercitarea lor este inutilă. Inutilitatea exercitării unor căi de atac a fost reţinută de Curte în numeroase împrejurări de natură diversă: exercitarea anterioară a mai multor proceduri judiciare cu acelaşi obiect, toate pierdute , existenţa unei practici constante în sens contrar etc.
– eficacitatea căii de atac. Aceasta presupune ca modalitatea de acţiune în dreptul intern să poată, în mod real, să înlăture consecinţele violării drepturilor fundamentale şi să repare prejudiciul . Nu sunt căi de atac eficace ori adecvate, într-o altă formulare utilizată, spre exemplu, recursul constituţional sau cererea de reabilitare . De asemenea, guvernul trebuie să probeze eficacitatea recursului nu numai prin indicarea unui text de lege aplicabil, ci şi prin existenţa unei jurisprudenţe constante în sensul admiterii unor cereri asemănătoare .
Pe de altă parte, plângerea rămâne inadmisibilă chiar dacă reclamantul a deschis o procedură internă cu acelaşi obiect atunci când aceasta nu a fost explorată în mod complet, adică nu s-au exercitat toate căile de atac ordinare , sau atunci când plângerea adresată autorităţilor naţionale a fost respinsă datorită unor vicii de procedură, precum prescripţia sau forma actelor procedurale . Totuşi, neepuizarea căilor de atac interne este un obstacol temporar în calea admisibilităţii plângerii, Curtea urmând să reexamineze aceiaşi plângere după ce reclamantul epuizează, fără succes, modalităţile de acţiune pe care la avea la dispoziţie la momentul introducerii iniţiale a plângerii .
În cererea reclamantul este necesar să precizeze etapele urmate pentru epuizarea ultimului recurs intern accesibile. Dacă reclamantul invocă lipsa unei căi efective de recurs, Statului îi revine sarcina de a demonstra că există o cale efectivă de recurs pe care reclamantul a refuzat să o exercite. Statul trebuie să indice căile de recurs interne la care reclamantul nu a apelat.
Epuizarea implicită.
Reclamantul este scutit de a epuiza calea de recurs, în cazul în care este evident că nu există absolut nici o perspectivă că un apel sau o altă cale de recurs să fie eficientă sau încununată cu succes. În scop consultativ, Curtea poate consulta un jurist de competenţă recunoscută şi experienţă în domeniu.
Recursurile administrative.
O plîngere adresată unui minister (organ central administrati), avocatului parlamentar, nu reprezintă o cale de recurs efectivă.
Alegerea căilor recurs.
Dacă legea Statului oferă posibilitatea reclamantului de a alegea calea efectivă de recurs,
Curtea va aprecia alegerea după criteriul raţionalităţii alegerii. Astfel, calea de recurs aleasă trebuie să fie un evidentă şi raţională.

CEDO,

Cine se considera victima a incalcarii – CEDO

 Cine se considera victima a incalcarii – CEDO.Articolul 34 prevede că reclamantul să se pretindă „victimă a unei încălcări”. Pot distinse trei tipuri de victime: victimă reală, victimă potenţială, victimă indirectă.

Victimele reale.
Victimă reală este acea persoană ce a fost afectată personal de pretinsa încălcare, de exemplu: persoana careia i s-au cauzat leziuni corporale în urma torturii, proprietarul expropriat de bun fără o dreaptă prealabilă despăgubire, petiţionarului căruia i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil etc.
O persoană ca a obţinut o remediere adecvată la nivel intern pentru presupusele încălcări ale Convenţiei nu poate fi considerată victimă .

Victimele potenţiale.
Victimă potenţială este persoana care este sub riscul de a fi direct afectată de către o lege sau un act administrativ. În situaţia victemelor potenţiale există o probabilitate că persoana va fi afectată de o lege, practică sau act administarativ(ex. prevederile unor legi privind succesiunea şi se referă la copii nelegitimi care nu se află încă în situaţia de a moşteni, în cauza Marckx contra Belgiei , 3 iunie 1979, 2 E.H.R.R. 330; o lege ce prevede pedeapsa corporală pentru copil, dar care nu a fost pedepsit, în cazul Cambell¬¬&Cosans contra Regatului Unit, 4 E.H.R.R. 293)

Victimele indirecte.
Victimă indirectă este persoana indirect afectată de pretinsele încălcări ale convenţiei(ex. membrii familiei unei persoane omorîte, în cazul Abdulaziz, Cabales & Balkandali contra Regatului Unit, 28.05.1995, 7 E.H.R.R. 471.). Dacă motivul cererii a fost înlăturat, persoana nu mai poate invoca calitatea de victimă a pretinselor încălcări.

CEDO,

Cine se poate adresa la CEDO

Cine se poate adresa la CEDO.În cazul cererilor individuale, conform art. 34 al Convenţiei Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretind victimă a unei încălcări. Deci, Curtea poate fi sesizată de următorii subiecţi:

 
– persoane fizice;
– organizaţii neguvernamentale;
– de orice grup de particulari.

Persoane fizice – în categoria persoanelor fizice fac parte şi copii precum şi persoanele lipsite de descernămînt. Copii pot formula cereri ei însuşi sau prin intermediul părinţilor ori a tutorilor, curatorilor sau a unui funcţionar special împuternicit în acest sens, sau de către un avocat. Persoanele limitate sau lipsite de capacitatea de exerciţiu se pot adresa Curţii şi în lipsa reprezentantului legal.

Organizaţii neguvernamentale şi orice grupuri de particulari pot introduce o cerere, doar dacă au fost ele victime ale încălcărilor, ele nu pot adresa o cerere numai pentru că doresc să conteste, din principiu, o anumită acţiune a statului. Actio popularis, adică o cerere făcută de către persoane interesate, care nu sunt ele însele victime ale încălcărilor, nu este prevăzută de către Convenţie.
Cererile pot fi făcute şi de către societăţi comerciale, sindicate, organizaţii religioase, partide politice. Cererile trebuie să fie semnate de către persoanele competente de a reprezenta organizaţia sau grupul.

Reclamant la Curte poate fi şi un Stat parte la Convenţie privind pretinsa încălcarea a prevederilor Convenţiei de către alt stat.

CEDO,

Conditiile pentru adresare la CEDO

Conditiile pentru adresare la CEDO.Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretind victimă a unei încălcări, din partea unui stat parte la Convenţie. Pentru sesizarea Curţii este necesar de a fi respectate anumite condiţii. Astfel, Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum este stabilit conform principiilor de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de şase luni, începând cu data deciziei interne definitive. Cererile nu pot fi luate în consideraţie de către Curte, dacă nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate.

Dacă consideraţi că statul a violat în detrimentul dumneavoastră direct şi personal vreunul dintre drepturile fundamentale prevăzute de Convenţie vă puteţi plânge Curţii.
1. Curtea poate cerceta numai plângeri referitoare la violarea unuia sau mai multor drepturi enumerate în Convenţie şi protocoale. Ea nu este o instanţă de apel împotriva instanţelor naţionale şi nu poate anula sau modifica deciziile lor. Nici nu poate interveni direct în favoarea dumneavoastră pe lîngă autoritatea de care vă plângeţi.
2.. Curtea poate examina numai cererile îndreptate împotriva unuia dintre statele care au ratificat Convenţia şi Protocoalele sale, şi dacă se referă la evenimente posterioare unei date determinate. Această dată variază de la stat la stat şi după cum cererea se referă la un drept enunţat în Convenţie sau în Protocoale.
3. Vă puteţi plânge Curţii numai cu privire la actele unei autorităţi publice dintr-unul dintre aceste state (Parlament, administraţie, tribunal etc). Curtea nu se poate ocupa de plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare sau a unor instituţii private.
4. Conform articolului 32 § 1 din Convenţie, Curtea nu poate fi sesizată decât după ce au fost epuizate în prealabil căile de recurs interne şi în termen de şase luni începînd cu data deciziei definitive interne. O plângere care nu respectă aceste condiţii de admisibilitate nu va putea fi examinată de către Curte.
5. Înainte de a vă adresa Curţii, trebuie să fi utilizat, în statul în cauză, toate remediile juridice care ar fi putut fi utile în situaţia de care vă plângeţi; în caz contrar, va trebui să demonstraţi că aceste remedii nu puteau fi eficace. Prin urmare, mai întâi ar fi trebuit să sesizaţi tribunalele interne, până la adresarea la Curte şi inclusiv la instanţa supremă competentă, în faţa căreia ar fi trebuit să prezentaţi, cel puţin în substanţă, motivele plângerii pe care doriţi să le supuneţi atenţiei Curţii.
6. În exercitarea acestor remedii, trebuie să fi respectat regulile de procedură naţionale, mai ales termenele prescrise de acestea. Dacă, de exemplu, recursul dumneavoastră a fost respins ca tardiv sau pentru nerespectarea unei reguli de competenţă sau de procedură care vă poate fi imputată, Curtea nu va putea examina cererea dumneavoastră.
7. Dacă totuşi vă plângeţi de o decizie judecătorească, mai ales de condamnare, nu este necesar să fi încercat să obţineţi revizuirea procesului după ce aţi parcurs instanţele judiciare uzuale. Nu este necesar nici să fi exercitat recursuri de graţiere sau să fi solicitat graţierea sau amnistierea. În plus, petiţiile (adresate Parlamentului, şefului statului sau al guvernului, unui ministru sau ombudsman) nu constituie remedii pe care trebuia să le fi încercat.
8. După ce autoritatea naţională competentă cea mai înaltă a pronunţat o decizie, dispuneţi de un interval de şase luni pentru a sesiza Curtea. Acest interval începe sa curgă de la data la care aţi luat cunoştinţă dumneavoastră personal sau avocatul dumneavoastră de decizia finală în ordinea normală a instanţelor, şi nu începînd de la respingerea ulterioară a unei eventuale cereri în revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de graţiere sau amnistiere sau a oricărei alte cereri adresate unei autorităţi cu titlu de graţiere.
9. Termenul de şase luni este întrerupt de prima dumneavoastră scrisoare adresată Curţii, expunînd cu claritate, chiar dacă în mod sumar, obiectul plângerii dumneavoastră eventuale sau de trimiterea formularului de cerere completat. O simplă cerere de informaţii nu este suficientă pentru a întrerupe termenul de şase luni.
10.Sumarizînd exigenţele de adresare la Curte, prevăzute de Convenţie, putem evidenţia următoarele condiiţii de admisibilitate:
1. să fie făcută de către o persoană îndreptăţită;
2. cerere să fie compatibilă cu dispoziţiile Convenţiei;
3. să privească o perioadă în care statul era legat prin Convenţie;
4. să se afle sub jurisdicţia acoperită de Convenţie;
5. să fie epuizate toate căile interne de recurs;
6. să fi fost invocat violarea unor drepturi şi libertăţi prevăzute de Convenţie;
7. să fie respectat termenul de şase luni de la data epuizării ultimului recurs privind adresarea la Curte.
Nerespecarea acestor condiţii Curtea va declara cererea ca fiind inadmidibilă şi va fi respinsă. . Cu titlu informativ, mai mult de 90% din cererile examinate de către Curte sunt declarate inadmisibile pentru nerespectarea uneia sau alteia din condiţiile de admisibilitate mai sus menţionate.

CEDO, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale,

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului-CEDO

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului-CEDO.Procedura în fata Curtii
1. Generalitati
Fiecare stat contractant (cerere statală) sau orice persoană particulară care se considera victima violării Convenţiei (cerere individuala) poate adresa direct Curţii de la Strasbourg o cerere invocînd violarea de către un stat contractant a unuia din drepturile garantate de Convenţie. O nota pentru îndrumarea petiţionarilor si formulare de cerere pot fi obţinute de la grefa.

Procedura în fata noii Curţi europene a drepturilor omului este adversativa si publica. Audientele sunt publice, daca Camera/Marea Camera nu decide altfel din cauza unor circumstante exceptionale. Memoriile si alte documente depuse la grefa Curţii de către părţi sunt accesibile publicului.
Solicitanţii individuali pot supune ei însuşi cererile, dar se recomandă reprezentarea de către un avocat si aceasta este chiar necesara pentru audieri sau după ce cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a înfiinţat un sistem de asistenta juridica pentru reclamanţii care nu au resurse suficiente.
Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi redactate în una din limbile oficiale ale statelor contractante. Îndata ce solicitarea a fost declarata admisibilă, trebuie utilizata una din limbile oficiale ale Curtii, daca presedintele Camerei/Marii Camere nu autorizeaza folosirea în continuare a limbii folosite în cerere.

CEDO,

AVOCAT CEDO – Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO

AVOCAT CEDO – Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO.Romania are inca foarte multe cazuri pe rol la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, desi numarul lor este in scadere, conform declaratiilor Agentului guvernamental al Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe Razvan Horatiu Radu.

El a declarat la o conferinta sustinuta la Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii a Universitatii Babes-Bolyai, ca cele mai multe cazuri pe care Romania le are la CEDO sunt legate de dreptul de proprietate, numar care spera sa scada odata cu noile legi ale proprietatii.

“La ora actuala, din aproximativ 7.000 de plangeri cate sunt pe rolul CEDO, vreo 3.000 sunt legate de potentiala nerespectare a dreptului de proprietate de catre Romania”, a mentionat Razvan Horatiu Radu, care a adaugat ca urmatoarele cauze ca pondere sunt legate de neexecutarea hotararilor judecatoresti si de procesele prea lungi.

El a mai spus ca, desi doar 3% din plangeri erau intemeiate si se transformau in condamnari, Romania era pe locuri fruntase la CEDO.

“Romania s-a trezit in fata Curtii Europene cu un numar foarte mare de plangeri. La un moment dat eram pe locul al treilea in ce priveste numarul de plangeri, eram dupa Rusia si Turcia.

Nu ne onora, pentru ca Rusia si Turcia sunt totusi tari mult mai mari, cu mult mai multe probleme decat noi si, daca este sa analizam din punctul de vedere al distributiei pe cap de locuitor, cred ca am fi fost chiar inaintea lor.

Aceasta situatie s-a ameliorat vizibil in ultimii ani, la ora actuala suntem pe locul 6-7 in ceea ce priveste numarul de plangeri, care e in scadere in mod serios. (…) Din pacate si numarul de condamnari atinsese la un moment dat un apogeu, ajunsesem pe locul al treilea, tot dupa Rusia si Turcia, nu ca am fi avut niste probleme de democratie, de stat de drept.

Marile probleme ale Romaniei care au atras multe condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au tinut de problemele cantitative si in primul rand ar fi cauzele privind nerespectarea dreptului de proprietate”, a mai spus Razvan Horatiu Radu.

AVOCAT CEDO , Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO,Agentul guvernamental al Romaniei la CJUE, cedo, dreptul de proprietate, romania

CEDO,

România, condamnată la CEDO din cauza procurorilor DNA

România, condamnată-la-CEDO-din-cauza-procurorilor-DNA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg a condamnat statul român, marţi, în cazul „Căşuneanu vs România”, în care omul de afaceri Costel Căşuneanu s-a plâns de faptul că în 2010 când DNA a început ancheta impotriva sa, procurorii anticorupţie au servit presei stenograme cu înregistrări telefonice private, care i-au afectat imaginea publică cu incalcarea dreptului la viaţa privată.

De asemenea, Costel Casuneanu s-a plans si de faptul ca a fost supus unor tratamente inumane si degradante in timpul privarii sale de libertate. Judecatorii europeni au constatat faptul ca statul roman, prin angajatii sai din sistemul judiciar, au incalcat in cazul lui Costel Casuneanu Articolul 3 (referitor la interzicerea torturii) si Articolul 8 (referitor la dreptul la respectarea vieti private si de familie) si au acordat acestuia daune de 4000 euro.

Procesele spectacol, cu probe servite de procurori presei, sanctionate de judecatorii europeni

Daca relele tratamente la care sunt supuse persoanele private de libertate in Romania nu sunt o noutate, condamnarile la CEDO in aceasta privinta fiind numeroase, noutatea o constituie retinerea faptului ca procurorii scurg in mod regulat in presa acte din dosare, in principal inregistrari telefonice, care ar trebui sa constituie secret al anchetei, cu consecinta distrugerii imaginii celor pusi sub invinuire ori inculpare, care nu au mijloace legale la dispozitie pentru a putea trage la raspundere autoritatile vinovate de aceste fapte abuzive si a fi despagubite.

Amintim ca stenogramele transpirate in presa de procurorii DNA in luna martie 2010 contineau discutii ale inculpatilor din acest dosar: senatorul Catalin Voicu, judecatorul ICCJ Florin Costiniu si afaceristii Costel Casuneanu si Marius Locic. Aceste stenograme au produs un puternic impact asupra imaginii celor acuzati, inainte ca acestia sa fie judecati, respectivilor construindu-li-se in fata opiniei publice o imagine de rau-facatori cu afectarea prezumtiei de nevinovatie. Amintim in acest sens si celebra plimbare a lui Casuneanu in fata presei legat cu aceeasi pereche de catuse de judecatorul suprem Florin Costiniu .

Se mai retine din hotararea CEDO si faptul ca judecatorii europeni au constatat faptul ca desi in Romania sunt frecvente practicile de scurgeri de informatii in presa, din dosare aflate in faza secreta de urmarire penala, CSM, Ministerul Public si alte autoritati nu au dat niciun semn ca intentioneaza sa stabileasca responsabilitati si sa puna capat acestui fenomen care incalca drepturile omului.

Motivarea judecatorilor europeni

In motivarea Hotararii „Casuneanu vs. Romania” se retin urmatoarele:

„Curtea observa ca convorbirilor telefonice sunt acoperite de notiunile de viata privata si corespondenta in sensul articolului 8 (a se vedea, printre altele, Autoritatile Craxi, citata mai sus, § 57 si Draksas impotriva Lituaniei, nr. 36662/04, § 52, 31 iulie2012). In cazul de fata, desi nu fara relevanta pentru procedurile penale… continutul inregistrarilor a dat de gol informatii cu privire la intreprinderile private ale solicitantului si, astfel, l-au pus intr-o lumina nefavorabila, dand impresia ca a comis infractiuni, in fata autoritatilor nationale… Scurgerile in presa de informatii non-publice din dosarul penal pot fi considerate a fi o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private.

In acest context, simplul fapt ca in conformitate cu legislatia nationala cerinta de a pastra confidentiale actele din dosarul penal in cadrul investigatiilor este in principal menit sa protejeze procurorii in eforturile lor de a aduna probe… in ceea ce priveste consecintele pe care scurgerile in presa le-au produs reclamantului, Curtea constata ca odata ce informatia a fost publicata, solicitantul s-a trezit cu nu are nici un mijloc de a solicita masuri imediate pentru a i se apara reputatia, ca fondul cauzei nu a fost examinarea de catre o instanta, autenticitatea, exactitatea convorbirilor telefonice sau interpretarea lor pentru a putea astfel sa fie contestate… reclamantul nu a avut nici un fel de mijloace pentru a se plange impotriva autoritatilor pentru scurgerea de informatii. Astfel, se poate concluziona ca reclamantul a suferit un prejudiciu ca urmare a ingerintei in dreptul sau la respectarea vietii sale private (…) Curtea noteaza ca publicarea materialelor in cauza nu au servit la o mai buna urmarire penala in cauza (…) Rezulta ca scurgerea nu a fost justificata.

Curtea reitereaza, de asemenea, ca prin insasi natura sa, procedura de interceptare a convorbirilor telefonice este supusa controlului judiciar foarte riguros si, astfel, este logic ca rezultatele unei astfel de operatiuni nu ar trebui sa fie facute publice fara control judiciar la fel de aprofundat (a se vedea, mutatis mutandis, Dumitru Popescu versus Romania)… Este de remarcat faptul ca accesul publicului la informatiile dintr-un dosar penal nu este este nelimitat sau discretionar chiar si, dupa caz, dupa ce este depus la instanta (…)

In acest caz, ceea ce este extrem de important este, in primul rand, daca autoritatile statului au organizat serviciile lor cu personal calificat pentru a evita eludarea procedurilor oficiale si, in al doilea rand, daca reclamantul a avut mijloace de a obtine despagubiri pentru incalcarea drepturilor sale. La primul punct, Curtea nu poate decat sa observe ca mai multe asociatii de presa si o asociatie profesionala a magistratilor… au depus plangeri la CSM, care a declansat verificari (…) De asemenea, este de remarcat faptul ca scurgerea in presa de informatii dintr-un dosar de urmarire penala nu constituie un incident izolat (a se vedea raportul CSM la punctul 31 de mai sus). Prin derogare de la incheierea anchetei CSM si dezaprobarea generala a acestor practici de scurgeri, Curtea observa lipsa de reactie a functionarilor publici in acest caz (…) Actiunile CSM nu au fost, in opinia Curtii, un raspuns suficient de puternic, avand in vedere gravitatea situatiei. Mai mult decat atat, Curtea nu a primit nicio informatie cu privire la rezultatele concrete ale acestor verificari. Astfel, Curtea constata ca nu exista nici un angajament din partea statului de crestere a gradului de constientizare a institutiilor sale in materie.

CEDO,

AVOCAT CEDO – Decizie CEDO în dosarul Patriciu-Rompetrol

AVOCAT-CEDO – Decizie CEDO în dosarul Patriciu-Rompetrol

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat, vineri, decizia prin care respinge acţiunea formulată de omul de afaceri Dinu Patriciu, în care acuza statul român că a acţionat abuziv în cazul anchetării şi reţinerii sale din 2005. Curtea a stabilit că reținerea, audierea acestuia timp de 16 ore și încătușarea sa nu au reprezentat încălcări ale drepturilor omului.

Dinu Patriciu a fost reţinut de procurori în 2005 în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul Rompetrol.

Audierea de către procuror, timp de aproximativ 16 ore, a unei persoane cercetate sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni complexe nu încalcă dreptul garantat prin articolul 3 (interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Încătuşarea şi escortarea unei persoane reţinute spre a fi transportată la sediul instanţei unde se judecă propunerea de luare a măsurii arestării preventive nu reprezintă o nerespectare a dreptului protejat prin articolul 3 din Convenţie”, se precizează în decizia CEDO publicată de portalul hotăraricedo.ro

În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.