Browsing Category

Dreptul penal

Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Argumente pro si contra confiscarea averii.Confiscarea extinsa vs drept proprietate terti

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

„Care este standardul de probă pe care îl aplicăm când constatăm că infractorul are totul pe numele mamei?”.Se intreaba judecator Camelia Bogdan

I. Legislația română – măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale și confiscării extinse de la terți

Legea penală actuală prevede că pot fi dispuse măsuri asigurătorii în vederea confiscării asupra oricărui patrimoniu, indiferent de calitatea persoanei (suspect sau inculpat).

Până în 2006
Conform legislației anterioare, până în anul 2006, în baza Codului de procedură penală din 1968, se puteau dispune măsuri asigurătorii doar în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente (ori în vederea garantării unei amenzi viitoare – numai cu privire la bunurile învinuitului sau inculpatului).

Art. 163 Cod procedură penală 1968, „Măsurile asigurătorii”
(1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile şi imobile, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

2006 – apariția „confiscării speciale”
Dar textul art. 163 (1) Cod procedură penală de la 1968 a suferit o modificare în privinţa scopului pentru care pot fi luate măsurile asigurătorii. Astfel, din 2006, pe lângă repararea pagubei produse prin infracţiune şi garantarea executării pedepsei amenzii, se urmăreşte şi garantarea confiscării speciale.

Art. 163 CPP 1968, amendat în 2006:
1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

Din interpretarea per a contrario a articolului 163(2) şi (3) Cod de procedură penală de la 1968, amendat în 2006, rezultă că pentru realizarea scopului confiscării speciale, măsura sechestrului poate fi dispusă asupra bunurilor aflate în patrimoniul oricărei persoane.

Noul Cod de procedură penală, în vigoare de la 1 februarie 2014
Luarea măsurilor asigurătorii este prevăzută în art. 249 (1) Cod procedură penală, text care menţionează organele judiciare cărora le revine competenţa să dispună măsurile asiguratorii:
– procurorul, în cursul urmăririi penale,
– judecătorul de cameră preliminară, sau
– instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii.

Scopul luării acestor măsuri este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare, ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

În noua reglementare, măsurile asigurătorii (includem în această categorie sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie) constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

În funcţie de scopul luării măsurilor asigurătorii, noul Cod de procedură penală distinge cu privire la bunurile asupra cărora poate fi instituit sechestrul.

Reţinem că:
– în timp ce măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului,
– iar măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora,
– măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Noul Cod de procedură penală
CAPITOLUL III
Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii
Art. 249
Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii
(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori alealtor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. (…)

II. Confiscarea de la terți – abordarea europeană

La nivel european, se constată că nu este moral ca bunurile dobândite în urma săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală să rămână în circuitul civil și se pot lua măsuri în vederea prevenirii trecerii acestor bunuri în patrimoniul altor persoane. Se apreciază că aceste bunuri trebuie trecute în patrimoniul statului având în vedere că prin săvârșirea acestor fapte este lezată societatea în ansamblul său (sunt denaturate circuitele financiare, este împiedicată libera concurență etc).

Preambulul Directivei 2014/42/UE
24) Practica prin care o persoană suspectată sau învinuită transferă bunuri unei părți terțe în cunoștință de cauză, în vederea evitării confiscării, este comună și din ce în ce mai răspândită.
Cadrul legislativ actual al Uniunii nu conține norme obligatorii privind confiscarea bunurilor transferate către părți terțe. Prin urmare, necesitatea de a permite confiscarea bunurilor transferate către terți sau achiziționate de aceștia este din ce în ce mai pregnantă. Achiziționarea de către un terț se referă la situații în care, de exemplu, bunurile au fost dobândite, în mod direct sau indirect, de exemplu printr-un intermediar, de către terț de la o persoană suspectată sau învinuită, inclusiv atunci când infracțiunea a fost săvârșită în numele sau în beneficiul acestuia, atunci când persoana învinuită nu are bunuri care să poată fi confiscate. O astfel de confiscare ar trebui să fie posibilă cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a bunurilor. Normele privind confiscarea aplicată terților ar trebui să privească atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. În orice caz, nu ar trebui să se aducă atingere drepturilor terților de bună credință.

Directiva 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE prevede anumite standarde, analizate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene contra Lituaniei.

În primul rând, trebuie să vedem dacă terții dobânditori sunt de bună sau de rea-credință.

În ceea ce privește criteriile de analiză a bunei-credințe:
– în momentul intrării în posesie a produsului infracțiunii – terțul dobânditor să nu fi știut sau să nu fi avut posibilitatea să cunoască faptul că acele bunuri provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Directiva face referire la faptul că acest element intențional trebuie analizat în lumina unor circumstanțe de fapt si de drept obiective, cum ar fi:
– modul în care a intrat în posesia bunului (cu titlu gratuit sau pecuniar), această condiție fiind suficientă pentru aplicarea măsurii de siguranță a confiscării din patrimoniul terților.

Unele apărări invocă faptul că nu se poate confisca de la terți întrucât terții nu au calitate procesuală.
Însă art. 112, alin. (1), lit. e din noul Cod Penal – sediul general al materiei confiscării – nu impune condiția că se poate confisca doar de la proprietar.

Art. 112, noul Cod Penal „Confiscarea specială”
(1) Sunt supuse confiscării speciale:
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;

De altfel, cei care comit aceste infracțiuni generatoare de profit sunt interesați ca apoi să introducă în circuitul civil produsele infracțiunii. Și nu doar „gulerele albe” își pun această problemă, ci chiar și cel mai simplu infractor va avea drept prim instinct să treacă ceea ce a luat în posesie pe numele unei alte persoane pentru a înlătura pericolul de a fi prins.

Nici de lege lata – sub imperiul Codului penal în vigoare precum şi a legilor speciale care prevăd obligativitatea măsurii de siguranţă a confiscării – și nici de lege ferenda (după implementarea Directivei) nu există vreun impediment  legal pentru  dispunerea confiscării din patrimoniul unor terțe persoane care nu sunt părţi în procesul penal (Decizia ÎCCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011).

Decizia ICCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011:
Potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Împrejurarea că sumele de bani asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător au fost găsite în locuinţa părinţilor inculpatului R. din Constanţa unde acesta nu mai locuieşte efectiv, nu poate conduce la concluzia că luarea măsurii asigurătorii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie având în vedere împrejurarea că există dovezi că aceste sume provin din activităţile ilicite ale inculpatului.

Garanțiile oferite terților dobânditori în Directiva 2014/42/UE

Garanțiile specifice oferite terților dobânditori în cazurile privind confiscarea de la terți sunt prevăzute în articolul 8 al Directivei 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE.

Acest articol este generos în privința garanțiilor: dreptul la un proces echitabil, notificarea acuzației, hotărârea prin care se dispune sechestrul și confiscarea însoțită de motivare, posibilitatea căii de atac în fața unei instanțe superioare, citarea, posibilitatea de a beneficia de apărare, dreptul de a fi audiați, de a pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Directiva 2014/42/UE
Articolul 8 – „Garanții”

(1)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele afectate de măsurile prevăzute în prezenta directivă au dreptul la o cale de atac eficace și la un proces echitabil, în vederea exercitării drepturilor acestora.
(2)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că ordinul de înghețare a bunurilor este comunicat persoanei afectate cât mai curând posibil după executare. O astfel de comunicare cuprinde, cel puțin succint, motivul sau motivele hotărârii în cauză. Atunci când este necesar, pentru a nu periclita cercetarea penală, autoritățile competente pot amâna comunicarea ordinului de înghețare a bunurilor către persoana afectată.
(3)   Ordinul de înghețare a bunurilor rămâne în vigoare numai atât timp cât este necesar pentru conservarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare.
(4)   Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt afectate de a ataca ordinul de înghețare în fața unei instanțe, în conformitate cu procedurile prevăzute în legislația națională. Astfel de proceduri pot prevedea faptul că, atunci când ordinul inițial de înghețare a fost adoptat de o altă autoritate competentă decât cea judiciară, un astfel de ordin trebuie înaintat mai întâi spre confirmare sau examinare unei autorități judiciare, înainte de a putea fi atacat în fața unei instanțe.
(5)   Bunurile înghețate care nu sunt ulterior confiscate sunt restituite imediat. Condițiile sau normele procedurale în temeiul cărora se returnează bunurile respective se stabilesc în legislația națională.
(6)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că orice hotărâre de confiscare a bunurilor este motivată și că aceasta este comunicată persoanei afectate. Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în fața unei instanțe.
(7)   Fără a se aduce atingere Directivelor 2012/13/UE și 2013/48/UE, persoanele ale căror bunuri sunt afectate de hotărârea de confiscare au dreptul de a fi asistate de un avocat, pe întreaga durată a procedurii de confiscare legate de determinarea produselor și a instrumentelor, pentru a-și putea exercita drepturile. Persoanele în cauză sunt informate că au acest drept.
(8)   În cadrul procedurilor menționate la articolul 5, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanțele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt și probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activități infracționale.
(9)   Terții au dreptul de a pretinde un titlu de proprietate sau alte drepturi reale, inclusiv în cazurile menționate la articolul 6.
(10)   În cazul în care, ca urmare a unei infracțiuni, victimele formulează pretenții împotriva persoanei care face obiectul măsurii de confiscare prevăzute în temeiul prezentei directive, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că măsura de confiscare nu împiedică victimele să obțină despăgubiri în baza pretențiilor formulate.

III. Prezumția de nevinovăție, caracterul licit al dobândirii averii în cazurile de confiscare și confiscare de la terți – Practica CEDO


De altfel şi standardele CEDO permit confiscarea bunurilor unor terţi neparticipanţi în proces. Merită consultate în acest sens hotărârile CEDO Salabiaku contra Franței, Pham Hoang contra Franței, Silikiene contra Lituaniei.

În aceste cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu se încalcă nici Articolul 6 („Dreptul la un proces echitabil”) al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și nici Articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1/1952 la această Convenție.

Articolul 6(2), Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului
2) Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Articolul 1, Protocolul adițional 1/1952 la Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a libertăților fundamentale
1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Hotărârile CEDO au statuat următoarele principii:
– instanţele pot acorda valoarea probatorie unei prezumţii de fapt, care în cazul îmbogăţirii ilicite, este faptul că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit; această prezumţie nu trebuie să opereze automat; nu trebuie eludate garantiile procedurale, nici drepturile terţilor de bună-credinţă;

– inversarea sarcinii probei nu semnifică în aceste cazuri eludarea prezumției de nevinovătie; de altfel, este impropriu a se vorbi în această materie despre „inversarea sarcinii probei”, sintagma potrivită fiind aceea de„partajare a sarcinii probei”.

Această nuanță este pusă în evidență de hotărârea CEDO în Salabiaku contra Franței, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă (cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional – art. 44 (8) – prezumarea caracterului licit al dobândirii averii) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

Conform hotărârii din 7 octombrie 1988 în cauza Salabiaku contra Franței (paragraful 28), articolul 6 (2) din Convenția europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (prezumția de nevinovăție) cere statelor „să opereze cu prezumțiile de fapt sau de drept în limite rezonabile care să țină cont de importanța mizei și să mențină dreptul la un proces echitabil.”

Paragraful 26 al aceleiași hotărâri face vorbire despre „partajarea sarcinii probei”:
În viziunea Guvernului și a majorității Comisiei, el [domnul Salabiaku] a fost, într-adevăr, găsit vinovat „potrivit legii”.
Au considerat că, potrivit art. 392, para.1 al Codului Vamal, a fost comisă o infracțiune prin „simplul fapt” al „deținerii de bunuri interzise la trecerea vămii”, „fără a fi nevoie să se stabilească intenția frauduloasă ori neglijență” din partea „persoanei deținătoare” (paragrafele 66 și 68 ale raportului Comisiei).
Revine procurorului să furnizeze dovezi ale acestui fapt. În acest caz, procurorul a făcut-o prin prezentarea  raportului autorităților vamale, iar acuzatul nu a reușit să demonstreze un caz de „forță majoră, mai presus de puterea sa de control” de așa natură „încât să-l disculpe” (paragraful 74 al raportului).
În viziunea lor, art. 392 para.1 nu a stabilit o prezumție irefutabilă de vinovăție, ci „o prezumție relativă de fapt și de responsabilitate”, „strict definită de lege” și justificată „chiar de natura subiectului” legii în cauză. Aceasta nu implica altceva decât „o partajare” a sarcinii probei, iar nu „o răsturnare” a ei (memoriu al Guvernului adresat Curții).

Silickiene contra Lituaniei
„În ceea ce privește raportul de proporționalitate dintre scopul confiscării și drepturile fundamentale ale petentei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului reiterează ideea conform căreia în cazul unei confiscări de proprietăți echilibrul just dintre scop și drepturi depinde de mulți factori, inclusiv de comportamentul proprietarului.
În cazul de față, Curtea de la Strasbourg trebuie să determine dacă instanța națională a evaluat gradul de implicare a proprietarului sau măcar relația dintre comportamentul său și infracțiunile comise. (…)
Referitor la chestiunea de fond, Curtea amintește informațiile obținute de către Curtea de Apel, că aplicanta a participat la vânzarea bunurilor de contrabandă și ar fi trebuit să cunoască faptul că proprietatea confiscată a fost achiziționată din activele obținute prin acțiuni ilicte ale organizației criminale.”

Pham Hoang contra Franței
In speța prezentată, petentul Pham Hoang a susținut că prevederile art. 369 (2), art. 373 (sarcina de a demonstra că bunurile care ar urma să fie supuse confiscării in cazul comiterii unei infracțiuni de contrabandă revine persoanei în posesia căreia se afla bunurile respective), art. 392 (1) (persoana care are în posesie bunuri rezultate dintr-o infracțiune de contrabandă va fi acuzată de evaziunea taxelor vamale, prezumție la care practica a adaugat posibilitatea de a o înlătura în cazul în care acuzatul demonstrează că s-a aflat „într-un caz de forță majoră” care a rezultat din imposibilitatea de a afla care este conținutul pachetelor) și art. 399 alin.2 (vor fi gasite vinovate de infracțiunea de contrabandă orice persoane care au avut un interes pecuniar în a participa la aceste activități, inclusiv persoane care în mod conștient au cumpărat sau au deținut bunuri rezultate din infracțiuni de contrabandă și chiar cele care „nu au intrat în posesia fizică a acestora”, ci au avut această tentativă însă au intervenit forțele de ordine așa cum s-a întâmplat în cazul de față, deci vointa nu a fost a inculpatului) din Codul Vamal francez nu sunt compatibile cu dreptul la o judecată echitabilă (prevazut in art. 6 (1) din CEDO) și cu dreptul de a beneficia de prezumția de nevinovîție (prevazut in art. 6 (2) din CEDO). Curtea de la Strasbourg a respins plângerea acestuia ca fiind neintemeiată.

În decizia din 10 noiembrie 2009 cu privire la admisibilitatea cererii în cazul Yakya Minhas contra Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat mai întâi cauza Phillips contra Regatului Unit – „prezumția de nevinovăție nu este un drept absolut atâta vreme cât orice sistem penal operează cu prezumții de fapt sau de drept” (§ 39) -, pentru a conchide că: „prin urmare, Convenţia nu interzice prezumţii de fapt sau de drept, care pot opera împotriva unui acuzat, dar orice astfel de prezumţii trebuie să se încadreze în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa a ceea ce este în joc şi de respectarea dreptului la apărare (a se vedea cauza Salabiaku contra Franţei, 7 octombrie 1988, § 28).

În cauza Geerings contra Olandei (nr. 30810/03, § 44, 1 martie 2007), Curtea a rezumat situaţia după cum urmează: „(…) s-a demonstrat că reclamantul deţinea bunuri a căror provenienţă nu a putut fi stabilită; se poate presupune în mod rezonabil că aceste bunuri au fost obţinute prin activităţi ilegale, iar reclamantul nu a reuşit să ofere o explicaţie alternativă satisfăcătoare.”

În cauza Bongiorno ş.a. contra Italiei, Curtea a reţinut că nu a fost încălcat nici art. 1 din Protocolul 1 la Covenţie Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, chiar dacă bunurile pot să aparțină formal unor terţe persoane. Prezumţia relativă a dobândirii ilicite a bunurilor s-a bazat pe analiza situaţiei financiare a reclamanţilor şi pe natura relaţiilor acestora cu S.B.

 În cauza Butler contra Marii Britanii, în care s-a dispus confiscarea sumei de 2,400 lire fără ca persoana să fie condamnată pentru săvârșirea vreunei infracțiuni, Curtea a apreciat că art.6 din Convenţie în latura penală nu este aplicabil în cauză. Reclamantul având deschisă posibilitatea demonstrării provenienţei sursei banilor, cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă.

Dispoziţiile art 44(8) din Constituție privind prezumția caracterului licit al averii dobândite sunt de asemenea frecvent invocate ca fundament al ridicării sechestrelor în vederea confiscării de către persoane care nu au calitatea de părţi în procesul penal.

Articolul 44 din Constituția României
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Prezumția fiind una relativă (juris tantum) – căci poate fi combătută prin proba contrarie – în măsura în care au existat anumite indicii că terța persoană a dobândit acest bun din fapte prevăzute de legea penală,instanța îi poate cere să-și facă propriile apărări privind modalitatea în care a intrat în posesia acelor bunuri.
În această situație, dispoziţia constituțională nu este încălcată, ci această cerere ajută la clarificarea situației.

CEDO a arătat în cauzele Salabiaku contra Frantei și Pham Hoang contra Franței că nimic nu împiedică instanța să opereze cu anumite prezumții de fapt și de drept (cum ar fi aceea că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit) cu condiția respectării echitabilității procedurii.

Sistemul nostru de drept este dotat cu garanţiile la care face referire CEDO în cauza Silickiene contra Lituaniei.
Prin urmare, este nepotrivit a se concluziona că încalcă articolul 44 alin. 8 din Constituţie acel judecător care oferă posibilitatea persoanei al cărei patrimoniu e vizat de un sechestru în vederea confiscării speciale să–şi formuleze apărările pe care le consideră necesare pentru a demonstra proveniența sursei  bunurilor dobândite, de vreme ce dispunerea măsurii confiscării speciale este obligatorie în cazul săvârşirii unor infracţiuni de spălare a banilor.

Fireşte, în absenţa vreunei dispoziţii de trimitere în judecată a terţului în patrimoniul căruia s-ar afla produsul infracţiunii, instanţa nu l-ar putea judeca pe acesta pentru infracţiunea de spălare a banilor, gradul de vinovăţie al acestuia neavând nicio legătură cu scopul dispunerii măsurii de siguranţă, interesând a fi analizate la luarea confiscării de la terţ doar buna sau reaua-credință a acestuia și caracterul oneros sau gratuit al transmiterii bunurilor dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

A nu confisca bunurile produse prin săvârşirea infracţiunilor înseamnă a nesocoti natura măsurii de siguranţă a confiscării speciale în sistemul nostru de drept penal: sancţiune de drept penal, consecinţa civila a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, având scop eminamente preventiv, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite (Constantin Mitrache, „Drept penal român. Partea Generală”, Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1997, p. 168).

La nivel internațional

Conform articolului 54 din Conventia ONU împotriva corupției, standardele internaționale de recuperare a produsului infracțiunii cauzatoare de prejudicii mai multor persoane – părţi, stat etc. – nimic nu împiedică statele ca pe calea unei comisii rogatorii să se solicite repatrierea tuturor acestor fonduri (cum au fost cazurile dictatorilor din Tunisia, Egipt, Libia, care aveau conturi în străinătate): regula de bază în materia recuperarii produsului infracțiunii este că întâi sunt compensate victimele, diferenţa revenind statului.

* Aceasta este prima parte a unui rezumat al prezentării doamnei judecător Camelia Bogdan la cel de-al patrulea seminar (Constanța, 11-13 septembrie 2014) din cadrul programului „Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, derulat de Freedom House România, cofinanțat de Comisia Europeană și cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

A se vedea si lucrarea de doctorat judec.Camelia Bogdan

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Dreptul penal, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA,

Cerere arest preventiv

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cerere arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/S9qCr5fwz5W

Cerere arest preventiv(1) Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.

(2) In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata,  cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.


Dreptul penal, NOUL COD PENAL 2014,

Ce se intampla cu arestarea

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ce se intampla cu arestarea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/abndS7iJkoK

Ce se intampla cu arestarea

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Dreptul penal, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014,

Concediere pentru arest preventiv

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Concediere pentru arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EkdDXc9Tees

Concediere pentru arest preventivConcedierea poate interveni, potrivit art. 61 lit. b) din Codul muncii, in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile.

   Termenul a fost redus de la 60 de zile la 30 de zile prin efectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 5 iulie 2005.

   Termenul initial, de 60 de zile, a fost considerat prea indelungat, angajatorului pretinzandu-i-se sa mentina postul rezervat pentru salariatul arestat preventiv, desi erau foarte putine sanse ca acesta sa se intoarca la locul de munca.

    Ca urmare a arestarii, salariatul nu-si poate indeplini principala obligatie contractuala, si anume prestarea muncii. Chiar daca nu se afla nici macar indirect in culpa (adica nu a savarsit fapta de care este acuzat), raportul sau juridic nu poate continua.

     Iata de ce art. 61 lit. b) din Codul muncii nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie deoarece unitatea nu este in masura sa anticipeze hotararea instantei penale. Incetarea contractului de munca intervine nu ca sanctiune pentru savarsirea unei infractiuni, ci ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale de munca.

      Mai mult decat atat, acest text reprezinta chiar o masura de protectie a salariatului, care ar fi putut fi concediat disciplinar dupa numai cateva zile de absente de la serviciu. Legea il obliga pe angajator sa mentina postul timp de 30 de zile, dar aceasta obligatie nu poate continua la nesfarsit fara prejudicierea intereselor angajatorului.

     Concedierea opereaza in acest caz independent de vinovatia sau nevinovatia salariatului, fiind dictata de absenta indelungata a acestuia de la serviciu.


Dreptul penal, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, NOUL COD PENAL 2014,

Arestat preventiv in Germania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Arestat preventiv in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eRuSJConFGz

Arestat preventiv in Germania

Dreptul de vizita al rudelor celor arestat preventiv in Germania se obtine in general de la procuratura de caz. Procuratura decide daca se acorda drept ul la vizita, pe care il poate si restrictiona. De exemplu, procuratura poate dispune ca vizita rudelor sa fie monitorizata de catre un angajat al penitenciarului sau – in cazurile mai grave – de catre politie.

 Este de recomandat ca cererii pentru obtinerea dreptului de vizita sa fie atasate copii xerox dupa actul de identitate al petentului. Vizitele se permit intr-un interval de 14 zile, la vizita putand intra concomitent trei adulti. Vizita dureaza in general 30 de minute, putand insa fi prelungita la cerere de catre judecator sau procuror.

In timpul vizitei nu sunt permise discutii despre cazul pentru care este cercetat arestatul. Daca nu se tine cont de acest lucru, vizita va fi intrerupta imediat. Nu este permisa predarea de obiecte in timpul vizitei. Anumite penitenciare – mai putin cele din Bavaria – permit predarea de pachete cu imbracaminte . Inainte de vizita trebuie clarificat, daca penitenciarul in care se afla ruda dumneavoastra permite acest lucru.

Majoritatea penitenciarelor permit vizitatori lor sa cumpere si sa predea arestatului doua ciocolate si o bautura racoritoare. Trebuie sa aveti in vedere faptul, ca obtinerea dreptului de vizita poate dura citeva zile. Nu plecati din tara pana cand nu aflati de la avocat ca vi s-a aprobat – si in ce conditii – cererea de vizita. Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie.


Dreptul penal,

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca - Pedepse
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii in vederea stabilirii pedepsei ce determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca in ipoteza pedepselor rezultante prin cumul aritmetic ca urmare a revocarii suspendarii conditionate sau prin cumul juridic in cazul concursului de infractiuni .

Orientarile jurisprudentei:

1. Unele instante au retinut ca termenul de reabilitare judecatoreasca se socoteste in raport de pedeapsa cea mai grea ce intra in compunerea pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic

2. Alte instante au considerat ca pedeapsa finala stabilita prin cumul juridic sau aritmetic va determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca.

Opinia Procurorului General este in sensul primei orientari.


Dreptul penal,

Dan Diaconescu condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru santaj

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dan Diaconescu condamnat la trei ani de inchisoare cu executare pentru santaj

 

 

Instanta l-a condamnat pe Dan Diaconescu la cate trei ani de inchisoare pentru cele doua fapte de santaj. Pedepsele au fost contopite, Dan Diaconescu urmand astfel sa execute trei ani de inchisoare, daca sentinta ramane definitiva, informeaza Mediafax. Din pedeapsa primita de Dan Diaconescu va fi scazuta perioada in care a fost retinut si arestat, respectiv din 22 pana in 25 iunie2010.

Totodata, instanta i-a interzis lui Dan Diaconescu mai multe drepturi, pe o durata de trei ani dupa executarea pedepsei principale.

In acelasi dosar, Dorel Petru Parv a fost condamnat tot la trei ani de inchisoare pentru santaj in stare de recidiva postexecutorie. Din pedeapsa acestuia va fi scazuta perioada in care a fost retinut si arestat, respectiv din 22 iunie pana in 4 august 2010.

De asemenea, Mitrus Ghezea a primit o pedeapsa de doi ani si sase luni de inchisoare cu executare, pentru santaj.

Instanta a mai dispus ca Dan Diaconescu si Doru Parv sa ii plateasca fostului primar din Zarand Ion Mot daune materiale in valoare de 30.000 de euro si 42.000 de lei, la care se adauga dobanda calculata de la data de 1 iulie 2009 pana la data platii, precum si 10.000 de euro daune morale.

In plus, prin decizia instantei a fost instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile si imobile ale lui Dan Diaconescu, pana la concurenta sumelor de 44.500 de euro si 42.000 de lei, si a fost mentinut sechestrul asigurator instituit de procurorii DNA in aprilie 2010, in cazul bunurilor imobile ale lui Doru Parv, mai arata sursa citata.

In 21 octombrie 2010, patronul postului OTV, Dan Diaconescu, Doru Parv si Mitrus Ghezea au fost trimisi in judecata de catre procurorii anticoruptie, pentru santajarea lui Ion Mot, atunci primar al comunei aradene Zarand, precum si a omului de afaceri Paul Petru Tardea.

 

 

Dreptul penal,

Cooperarea judiciara internationala in materie penala – MODIFICARI 2013

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cooperarea judiciara internationala in materie penala – MODIFICARI 2013

Plenul Senatului a aprobat atat raportul favorabil cu amendamente intocmit de Comisia juridica, cat si proiectul legislativ, cu 109 voturi pentru si trei voturi impotriva.

Astfel, au fost modificate alin. 1-6 ale articolul 88 din lege in sensul ca autoritatile competente emit un mandat european de arestare atunci cand, fata de natura infractiunii savarsite, varsta si antecedentele penale ale persoanei, precum si alte imprejurari ale cauzei, considera oportuna emiterea unui astfel de mandat. De asemenea, trebuie sa fie intrunite mai multe conditii – persoana solicitata sa se afle pe teritoriul unui alt stat membru al UE, mandatul de arestare preventiva sau cel de executare a detentiunii pe viata sau a inchisorii sa fie valabil, nu a intervenit prescriptia raspunderii penale sau a executarii pedepsei ori amnistia sau gratierea, sau atunci cand arestarea si predarea sunt solicitate.

“In vederea exercitarii urmaririi penale ori a judecatii, pedeapsa prevazuta de legea romana pentru infractiunea savarsita este detentiunea pe viata sau inchisoarea de doi ani sau mai mare. În vederea executarii pedepsei, pedeapsa aplicata sau restul de pedeapsa ramas de executat este detentiunea pe viata sau inchisoarea de un an sau mai mare. În vederea executarii masurii privative de libertate, durata masurii este de sase luni sau mai mare”, se arata in textul proiectului de lege.

Mandatul de arestare este emis in faza de urmarire penala

(de catre instanta care a emis mandatul de arestare preventiva, din oficiu sau la sesizarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala a persoanei solicitate), in faza de judecata (de catre instanta pe rolul careia se afla cauza spre solutionare, din oficiu sau la sesizarea procurorului ori a organului la care se afla spre executare mandatul de arestare preventiva sau hotararea prin care s-a luat masura privativa de libertate) si in faza de executare (de catre instanta de executare, din oficiu sau la

sesizarea procurorului ori a organului la care se afla spre executare mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii sau hotararea prin care s-a luat masura privativa de libertate).

 

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Furtul calificat (art. 209 C.p.) – Dosar penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

09.08.2013 Ora estimata: 08:30
Complet: Completul nr. 1 Penal V
Tip solutie: Condamnare
Solutia pe scurt: 1. În temeiul art. 20 C.p. rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g şi i C.p., cu aplicarea 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de tentativă la furt calificat cu reţinerea circumstanţelor atenuante. În baza art. 71 C.p.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 2. În temeiul art. 192 alin. 1 şi 2 C.p., cu aplicarea 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 1 an închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu, cu reţinerea circumstanţelor atenuante. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 3. În temeiul art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. e şi g C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., art. 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 1 an închisoare pentru infracţiunea de furt calificat cu reţinerea circumstanţelor atenuante (trei acte materiale) În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 4. În temeiul art. 271 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. şi art. 3201 C.p.p., art. 74 lit. c C.p. raportat la art. 76 al. 1 lit. e teza a II a C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la o amendă penală de 500 lei pentru infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti cu reţinerea circumstanţelor atenuante (patru acte materiale). În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. În temeiul art. 33 lit. a C.p. rap. la art. 34 lit. b C.p. contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă de la 03.06.2013 la zi. În baza art. 350 C.p.p. menţine starea de arest preventiv a inculpatului. În baza art. 346 C.p.p. admite acţiunea civilă formulată de BRD Groupe Societe Generale Grup şi dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 1257,20 E, în echivalent lei la data plăţii. În baza art. 346 C.p.p. respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de Gheorghe Mihai Giani. Conform art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, Serban Ionel, rămâne în sarcina statului. Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru cei lipsă şi de la pronunţare pentru cei prezenţi. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.08.2013.
Document: Hotarâre  1255/2013  09.08.2013

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

2.000.000 de romani au dosar penal.Vezi Topul infractiunilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dintre cele 2.000.000 de dosare penale, pe locul intai ar fi cele in care romanii sunt acuzati de furturi sau talharii. Pe locul doi sunt infractiunile legate de incalcarea regulilor codului rutier.

Aici vorbim doar de dosarele de instant,deci cu termene in instant si nu de cele aflate in cursul urmaririi penale

Sursa este http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=penal

Urmeaza cele de evaziune fiscala si contrabanda de tigari si alcool. Acestea s-au dublat sau chiar triplat anul trecut in urma campaniilor nationale pornite de politie in plina criza economica.

Numarul urias de dosare penale ascunde insa cate unul sau mai multi suspecti. Asa se face ca avem aproape 3 milioane de romani. O cifra impresionanta daca tinem cont de faptul ca populatia activa a Romaniei numara 9 milioane.

Nu punem intrebarea ce se intampla in 2014 cand vor intra in vigoare Noul Cod Penal si noul Cod de Procedura Penala?

Cateva opinii

Judecatorul care l-a condamnat pe fostul senator Olosz Gergely la sapte ani de inchisoare pentru trafic de influenta comenteaza, in motivare, noul Cod Penal, spunand despre acesta ca prevede pedepse “mult mai blande” pentru coruptie, iar din acest motiv fostul senator a urmarit tergiversarea dosarului.

 

In cazul majoritatii infractiunilor prevazute in noul Cod penal care urmeaza sa intre in vigoare anul viitor, cuantumul pedepselor scade, uneor chiar se injumatateste precizeaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu.

Reduceri semnificative in ceea ce priveste cuantumul pedepselor sunt la capitolul infractiuni contra patrimoniului. De exemplu, daca in prezent infractiunea de furt se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani, dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal aceeasi infractiune se va pedepsi cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau amenda administrativa. Si in cazul talhariei, noul Cod penal prevede reducerea limitelor de pedeapsa, fiind sanctionate cu inchisoare de la doi la 7 ani fata de trei la 18 ani, cat este in prezent sanctionta o astfel de fapta.

In prezent, talharia calificata, comisa cu ajutorul unei arme, pe timp de noapte sau de catre o persoana mascata se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 20 de ani. De anul viitor, aceeasi fapta va fi sanctionata cu inchisoare de la trei la 10 ani.

Si in cazul infractiunilor de inselaciune limita maxima de pedeapsa scade extrem de mult. Daca in prezent o astfel de fapta e pedepsita cu inchisoare de pana la 12 ani sau chiar 15 ani daca au fost folosite nume sau fapte mincinoase, din 2012 inselaciunea va fi pedepsita cu inchisoare de la sase luni la trei ani, sau maxim cinci ani daca au fost folosite nume mincinoase.

Reduceri semnificative vor fi prevazute si in cazul infractiunilor de coruptie. De exemplu, o persoana care va fi  prinsa ca a luat mita va primi maxim sapte ani de inchisoare si nu 12, atat cat este prevazut in prezent. Iar traficul de influenta se va pedepsi tot cu o pedeapsa intre doi si sapte ani de inchisoare, fata de doi si zece ani cat prevede actualul Cod penal.

Criza vom avea si in 2014,daca nu chiar mai profunda si ne asteptam ca numarul romanilor cu dosar penal sa se dubleze a precizat avocat Coltuc Marius Vicentiu pentru agentiile de presa.

Sa speram totusi ca nu se intampla acest lucru.

Avocat Marius Vicentiu Coltuc

Dreptul penal,

Dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen-AVOCAT PENAL

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen-AVOCAT PENAL.In consecinta, in cazul in care inculpatul a fost trimis in judecata pentru infractiuni concurente, dintre care una se pedepseste cu detentiune pe viata, instanta nu poate solutiona cauza penala prin aplicarea procedurii prevazute in art. 3201 alin. (1)-(6) C.proc.pen. – urmand a se efectua, in mod obligatoriu, cercetarea judecatoreasca si judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun -, intrucat procedura simplificata poate fi aplicata numai in mod unitar, cu privire la toate infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, iar nu separat, in raport cu fiecare dintre acestea.

Intr-un astfel de caz, instanta nu poate aplica inculpatului dispozitiile art.3201 alin. (7) C.proc.pen. pentru infractiunile din compunerea concursului de infractiuni care nu se pedepsesc cu detentiune pe viata, deoarece aceste dispozitii de drept substantial devin incidente numai daca, din punct de vedere procedural, cererea privind judecata potrivit procedurii simplificate a fost admisa de catre instanta de judecata.

Daca cererea a fost respinsa, intrucat inculpatul a fost trimis in judecata pentru o infractiune (in forma consumata sau in forma tentativei) care se pedepseste cu detentiune pe viata, nu exista cadrul procesual care sa permita aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen.

Sectia penala, Decizia nr. 2551 din 16 august 2012

Prin sentinta penala nr. 283 din 31 mai 2011, Tribunalul Dolj, in baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., a condamnat pe inculpatul O.B. la pedeapsa de 9 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

In baza art. 321 alin. (1) C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de un an si 6 luni inchisoare.

In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

S-a facut aplicarea art. 71,art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen.

In baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14 alin. (3) lit. b) C.proc.pen. combinat cu art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumelor de: 5.500 lei despagubiri materiale si 8.000 lei daune morale catre partea civila A.V.; 3.000 lei despagubiri materiale si 8.000 lei daune morale catre partea civila T.N.; 9.000 lei despagubiri materiale si 3.000 lei daune morale catre partea civila C.C. si respectiv 3.000 lei despagubiri materiale catre partea civila S.S.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 16.430,61 lei cheltuieli de spitalizare catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie la data platii.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 6 mai 2010 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Dolj, prin care inculpatul O.B. a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor de tentativa la omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen. (privind pe victimele A.V., C.C., T.N. si S.S.), ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplicarea pentru cele doua infractiuni a dispozitiilor art. 33 lit. a) C.pen.

In urma cercetarilor efectuate in cauza a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

In seara de 21 aprilie 2007, inculpatii O.B., O.V., D.V. si P.A., precum si numitele P.M. si M.A. s-au deplasat la barul G., situat in municipiul Craiova, strada C.

In acest local inculpatii au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orei 2:00, cand au parasit localul respectiv.

Pe parcursul deplasarii lor pe strada C., inculpatii s-au manifestat zgomotos, prin gesturi care au tulburat ordinea si linistea publica. Astfel, conform declaratiilor martorilor I.S. si B.A., inculpatii au lovit cu picioarele intr-un cos de gunoi montat pe un stalp de electricitate, iar unii dintre inculpati au urcat cu picioarele pe un autoturism parcat pe strada C.

Ulterior, inculpatii si-au continuat deplasarea pe strada C., in directia Centru, pe acest traseu de deplasare aflandu-se situat si barul V., in care la acea data era organizata o petrecere.

O parte din participantii de la petrecerea organizata in barul V. (O.F., C.C., A.R., G.F. si S.S.) se aflau in zona din fata acestui bar, cand inculpatii au ajuns in dreptul lor.

In aceste imprejurari, unul dintre inculpati i-a solicitat martorului S.S. sa ii dea sa bea bere din paharul pe care martorul il tinea in mana, fapt ce a determinat interventia celorlalti participanti la petrecerea din barul V., care le-au solicitat inculpatilor sa plece.

Astfel, partea vatamata A.V., care se afla in interiorul barului V., a observat printr-o fereastra incidentul sus-mentionat si s-a indreptat spre grupul celor patru inculpati, impingandu-l pe cel care intentionase sa bea bere din paharul lui S.S.

Aceasta persoana a scos un cutit pe care il avea asupra sa, cu care a lovit-o pe partea vatamata A.V., producandu-i o plaga penetranta injunghiata toraco-abdominala stanga transdiafragmatica, cu dubla leziune gastrica si diafragmatica (conform descrierii mentionata in raportul de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova).

In declaratiile lor, partea vatamata A.V. si martorul G.F. au precizat date in sensul ca persoana din grupul inculpatilor care a initiat incidentul cu S.S. este aceeasi persoana care a lovit-o cu cutitul pe partea vatamata A.V. Cu ocazia prezentarii pentru recunoastere din grup de fotografii, atat partea vatamata A.V., cat si martorul G.F. l-au indicat pe inculpatul O.B. ca fiind cel care a aplicat lovitura cu cutitul.

Ulterior agresarii partii vatamate A.V., inculpatul O.B. s-a indreptat spre zona din fata barului V. in care se afla partea vatamata C.C. Partea vatamata C.C. a incercat sa se indeparteze de acea zona, insa a fost ajunsa din urma de inculpatul O.B. si, in timp ce se afla intoarsa cu spatele spre acesta, i-au fost aplicate doua lovituri cu cutitul. Conform raportului de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partii vatamate C.C. i-au fost produse doua plagi taiate, torace posterior.

Din interiorul barului V. a iesit la un moment dat si partea vatamata T.N. care, vazandu-l pe inculpatul O.B. cu cutitul in mana, a aruncat spre acesta cu o sticla, dupa care a fugit pe strada C., in directia Centru. Inculpatul O.B. a urmarit-o pe partea vatamata T.N., careia i-a fost pusa piedica si astfel a cazut pe strada. In aceste imprejurari, inculpatul O.B. i-a aplicat si partii vatamate T.N. o lovitura cu cutitul pe care il avea asupra sa. Conform raportului de constatare medico-legala din 27 aprilie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partea vatamata T.N. a prezentat diagnosticul: hemotorax drept masiv prin plaga taiata hemitorace drept penetranta, leziune artera intercostala, plaga diafragmatica, soc hemoragic.

Dupa agresarea partii vatamate T.N., atat inculpatul O.B., cat si inculpatii O.V., D.V. si P.A. au fugit pe strada C., in directia Centru, iar ulterior s-au deplasat pe strada N. si strada M. In urmarirea inculpatilor au plecat mai multe persoane dintre cele care se aflau in barul V. si care iesisera din acel bar, urmare a scandalului provocat prin actele de agresiune comise de inculpatul O.B. Astfel, pe traseul urmat de inculpati, au plecat partea vatamata S.S., precum si martorii R.C., G.M. si G.C.

La un moment dat, partea vatamata S.S. i-a ajuns din urma pe inculpati, insa, a fost la randul sau lovita de mai multe ori cu cutitul in diferite zone, de catre inculpatul O.B. Conform raportului de constatare medico-legala din 5 iunie 2007 intocmit de Institutul de Medicina Legala Craiova, partea vatamata S.S. a prezentat multiple leziuni.

Partile vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S. au fost transportate la spital, in vederea acordarii de ingrijiri medicale.

In urma actelor de agresiune exercitate de inculpatul O.B. asupra partilor vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S., printre participantii la petrecerea din barul V. (circa 30 de persoane) s-a creat o stare de agitatie generala si de insecuritate, majoritatea acestora parasind zona respectiva.

Analizand actele si probele administrate in cauza instanta a constatat ca starea de fapt retinuta prin rechizitoriu este corecta si corespunde unei juste aprecieri a probelor administrate in cauza.

In drept, fapta inculpatului O.B., constand in aceea ca in noaptea de 21/22 aprilie 2007 in aceleasi imprejurari de loc si timp (cu ocazia incidentului produs in zona barului V.) a aplicat partilor vatamate A.V., C.C., T.N. si S.S. mai multe lovituri cu cutitul (instrument apt sa ucida), in zone vitale, producand leziuni ce au pus in primejdie viata partilor vatamate, intruneste elementele constitutive ale unei tentative la infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 C.pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.

Fapta inculpatului O.B., constand in aceea ca in noaptea de 21/22 aprilie 2007, deplasandu-se pe strada C. din Municipiul Craiova, s-a manifestat prin acte, cuvinte si gesturi care au adus atingere bunelor moravuri si au tulburat ordinea si linistea publica (incidentul petrecut in zona barului V., cand inculpatul O.B. a lovit cu cutitul mai multe persoane, a doborat pe strada o motocicleta parcata in acea zona, precum si gesturile acestuia anterioare ajungerii in zona barului V., cand impreuna cu martorii O.V., D.V. si P.A. se manifestau zgomotos, in sensul ca au lovit cu picioarele un cos de gunoi montat pe un stalp de electricitate, iar unii dintre acestia au urcat cu picioarele pe un autoturism parcat pe strada C.), intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen.

Curtea de Apel Craiova, Sectia penala si pentru cauze cu minori, prin decizia nr. 186 din 29 mai 2012, a admis apelul declarat de procuror, a desfiintat sentinta sub aspectul laturii penale si rejudecand:

In baza art. 334 C.proc.pen., a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen.

In baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., a fost condamnat inculpatul O.B. la pedeapsa de 10 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

In baza art. 321 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen., a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare.

In baza art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare si 4 ani interzicerea drepturilor civile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen., ca pedeapsa complementara.

S-a facut aplicarea art. 71,art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C.pen.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.

A fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului O.B.

Pentru a pronunta aceasta decizie, curtea de apel a retinut urmatoarele:

Valorificand materialul probator administrat pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta de fond a stabilit ca la incidentul produs in seara zilei de 21 aprilie 2007 au participat mai multe persoane impreuna cu inculpatul, respectiv O.V., D.V. si P.A., care s-au manifestat prin gesturi si expresii ce au adus atingere grava bunelor moravuri, tulburand linistea si ordinea publica pe o artera centrala din Municipiul Craiova.

Inculpatul impreuna cu celelalte persoane s-au deplasat in zona barului V., tulburand in continuare in mod grav linistea publica, astfel ca instanta in mod nelegal nu a retinut circumstanta agravanta prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. a) C.pen.

S-a aratat ca aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia dedusa judecatii, chiar daca pentru ceilalti participanti la incidentul mentionat s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unor sanctiuni cu caracter administrativ.

Avand in vedere ca printre participantii la activitatea infractionala mentionata s-a aflat si P.A., minor la data respectiva, prima instanta avea obligatia retinerii prevederilor art. 75 alin. (1) lit. c) C.pen.

Totodata, curtea de apel a apreciat ca linistea si ordinea publica au fost tulburate in mod grav prin activitatea infractionala a inculpatului, astfel ca se impune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) C.pen., in infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen. Aceasta, in contextul in care in incidentul produs au fost exercitate acte de agresiune fizica grava de catre inculpat asupra partilor vatamate C.C., A.V., S.S. si T.N., iar la barul V. unde se aflau mai multi consumatori climatul de insecuritate a fost grav si s-a concretizat prin parasirea localului public de catre celelalte persoane aflate in local.

Prin urmare, instanta de apel a constatat ca cele doua critici ale procurorului vizand nelegalitatea sentintei sunt intemeiate, astfel ca a retinut in sarcina inculpatului circumstantele agravante prevazute in art. 75 alin. (1) lit. a) si c) C.pen. si a schimbat incadrarea juridica in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Referitor la apelul inculpatului, s-au retinut, in esenta, urmatoarele:

In conformitate cu dispozitiile art. 1411C.pen., prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta de textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Critica vizand neaplicarea prevederilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. de catre instanta de fond a fost apreciata ca neintemeiata. Desi cu ocazia audierii inculpatului, la 9 iunie 2010, la instanta de fond, acesta a recunoscut faptele pentru care a fost trimis in judecata si a mentinut toate declaratiile date in cursul urmaririi penale, inculpatul a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor deosebit de grav, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen. si, avand in vedere limitele de pedeapsa pentru aceasta infractiune, chiar ramasa in stadiul de tentativa, nu sunt incidente prevederile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., intrucat dispozitiile alin. (1)-(6) nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata.

Impotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul O.B.

Recursul a fost motivat cu ocazia dezbaterilor, invocandu-se, intre altele, cazul de casare prevazut in art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen., respectiv gresita incadrarea juridica data faptelor, aratandu-se ca acestea intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava prevazuta in art. 182 C.pen.

Ministerul Public a invocat, in recursul inculpatului, cazul de casare prevazut in art. 3859alin. (1) pct. 172 C.proc.pen. privind gresita aplicare a legii, aratand ca instanta de apel trebuia sa retina dispozitiile art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. si sa reduca limitele de pedeapsa pentru infractiunea prevazuta in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Analizand decizia recurata atat din perspectiva criticilor formulate si a cazurilor de casare invocate, cat si din oficiu, in limitele prevazute de dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (3) C.proc.pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este nefondat.

Asupra cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen.:

Inalta Curte de Casatie si Justitie retine ca, in baza probatoriului administrat, probatoriu necontestat de altfel de inculpat, care a recunoscut savarsirea faptelor, solicitand in apel aplicarea dispozitiilor art. 3201 C.proc.pen., ca situatie de fapt instantele au stabilit ca acesta, in cadrul unui incident ce a avut loc la barul V., cu un cutit pe care il avea asupra sa, a lovit-o pe partea vatamata A.V. producandu-i o plaga penetranta injunghiata toraco-abdominala stanga transdiafragmatica; ulterior, i-a aplicat doua lovituri cu cutitul partii vatamate C.C., producandu-i doua plagi taiate, torace posterior; apoi a fost agresata partea vatamata T.N., care, vazandu-l pe inculpat cu cutitul in mana, a aruncat cu o sticla catre acesta dupa care a fugit, insa a fost ajunsa din urma si lovita cu cutitul, cauzandu-i-se o plaga taiata hemitorace drept penetranta, leziune artera intercostala, plaga diafragmatica, soc hemoragic; partea vatamata S.S. a fost la randul sau lovita de mai multe ori cu cutitul in diferite zone de inculpat, provocandu-i leziuni dupa cum urmeaza: plaga orizontala de 8 cm umar drept posterior, plaga orizontala hemitorace drept posterior paravertebral.

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca incadrarea juridica este in concordanta cu situatia de fapt retinuta, in drept fapta inculpatului intrunind elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor deosebit de grav prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen., criticile formulate sub acest aspect fiind nefondate.

Asa cum in mod constant s-a statuat in practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, esentiala pentru stabilirea incadrarii juridice in aceste situatii este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care s-a savarsit fapta. Daca in cazul infractiunilor de vatamare corporala, vatamare corporala grava, faptuitorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in cazul tentativei la omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere, intentie ce poate fi directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau numai a acceptat producerea acestui rezultat.

Aceasta rezulta chiar din modul de savarsire a faptei, din materialitatea actiunii (dolus ex re), care evidentiaza pozitia psihica a faptuitorului. Astfel, folosirea unor instrumente apte sa conduca la deces, aplicarea de lovituri cu intensitate, in zone vitale ale corpului demonstreaza neindoielnic intentia de a ucide.

In prezenta cauza, se constata ca modalitatea de savarsire a faptelor, constand in lovirea victimelor cu un cutit, in zone vitale (torace, hemitorace, abdomen), exclude apararea inculpatului, in sensul ca nu ar fi actionat cu intentia de omor, ci cu intentia generala de vatamare. Chiar daca inculpatul nu a urmarit moartea victimelor, folosirea unui instrument apt sa ucida si aplicarea de lovituri in zone vitale impun concluzia ca acesta a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat posibilitatea producerii lui, imprejurari ce caracterizeaza intentia indirecta, a forma ca vinovatiei.

Avand in vedere ca actele de violenta au fost comise in aceeasi imprejurare asupra a 4 persoane, in public, cu intentia indirecta de a ucide, decesul acestora neintervenind, fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) si art. 176 alin. (1) lit. b) C.pen.

Ca atare, instanta de recurs apreciaza ca dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 17 C.proc.pen. nu sunt incidente in cauza, incadrarea juridica stabilita de catre prima instanta, mentinuta in apel, fiind corecta.

Asupra cazului de casare prevazut in dispozitiile art. 385 indice 9 alin. (1) pct. 172 C.proc.pen.:

Problema ridicata de catre procuror este aceea a aplicarii dispozitiilor art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. in situatiile in care inculpatul recunoaste savarsirea faptelor si solicita ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, insa una din infractiunile pentru care este trimis in judecata este sanctionata ca detentiunea pe viata.

Se arata ca, in astfel de cazuri, limitele de pedeapsa pentru celelalte infractiuni trebuie reduse conform art. 3201 alin. (7) C.proc.pen., astfel ca instanta de apel trebuia sa procedeze in acest fel in cazul infractiunii prevazute in art. 321 alin. (1) si (2) C.pen.

Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza neintemeiate criticile formulate, procedura reglementata de dispozitiile art. 3201 C.proc.pen. neputand fi aplicata decat unitar, cu privire la intreaga cauza si nu fragmentat, in raport cu fiecare din infractiunile pentru care inculpatul a fost trimis in judecata.

Dreptul penal,

Becali, Diaconescu, Alexandrescu: arestari la indigo

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Becali, Diaconescu, Alexandrescu: arestari la indigo.Toate cele trei personaje – Becali, Diaconescu si Alexandrescu –  au fost retinute de Parchet dupa alegerile generale din toamna anului 2008. Toti trei au jucat rolul de oponenti ai presedintelui Traian Basescu sau au facut parte din structuri de conducere ale unor organizatii aflate in opozitie fata de politica presedintelui. Toti trei au fost acuzati de savarsirea unor infractiuni pentru care lasarea in libertate ar fi reprezentat, in opinia procurorilor, un pericol iminent pentru ordinea publica.

 

 

Gigi Becali, acuzat, in anul 2009, de sechestrarea hotilor masinii sale, a fost retinut de catre procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti. Un an mai tarziu, patronul postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, impreuna cu un colaborator al sau, Doru Parv, au fost retinuti sub acuzatia de santaj de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. La sfarsitul lunii trecute, un alt om de baza in cadrul unui trust media a fost retinut. Este vorba despre Sorin Alexandrescu, director al Antena 1, cercetat pentru santaj.

Coincidentele nu se opresc aici. Toti trei l-au avut ca aparator, atat in fata organelor de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata solicitata de procurori in vederea emiterii mandatelor de arestare, pe avocatul Gheorghita Mateut. Mai mult, toti au pierdut meciul cu DNA pe mana lui Gheorghita Mateut.

Rand pe rand, Gigi Becali, Dan Diaconescu si  Sorin Alexandrescu au comparut, in catuse, in fata Completului Special Penal al Judecatoriei Sectorului 1, condus de judecatorul Elena Zamfir. Fata de toti trei, acest magistrat a decis arestarea preventiva pentru 29 de zile.

Decizii trase la xerox

Judecatorul Elena Zamfir i-a arestat pe toti trei, dar si pe co-inculpatii acestora din dosarele respective, pentru ca legea, pur si simplu, i-a permis acest lucru. Deciziile s-au bazat pe faptul ca, fata de o persoana impotriva careia s-a inceput urmarirea penala sub aspectul unei infractiuni pentru care legea penala prevede pedeapsa inchisorii mai mare de patru ani, instata poate lua masura arestarii preventive. Acest fapt reiese din dispozitivul fiecarei hotarari emise in parte.

Arestarea lui Gigi Becali: “In baza art. 1491 alin. 10-12 C.p.p. raportat la art. 148 lit. f C.p.p., dispune arestarea preventiva a inculpatilor Becali George, Zmarandescu Catalin Otto, Dediu Stefan Fanus, Dumitrascu Nicolae si Beciu Dumitru, pe o durata de 29 de zile, de la data de 03.04.2009 pana la data de 01.05.2009, inclusiv, si emiterea mandatelor de arestare preventiva in acest sens”.

Arestarea lui Dan Diaconescu: “In baza art. 1491 ind.  10-12 C.p.p. raportat la art. 148 lit. f C.p.p. dispune arestarea preventiva a inculpatilor Parv Dorel – Petru si Diaconescu Cristian  Dan pe o durata de 29 zile, de la data de 23.06.2010 pana la data de 21.07.2010, inclusiv si emiterea mandatelor de arestare preventiva in acest sens”.

Arestarea lui Sorin Alexandrescu: “In baza art. 1491 alin. 10-12 C.p.p. raportat la art. 148 lit. f C.p.p., dispune arestarea preventiva a inc. Alexandrescu George Sorin, pe o durata de 29 zile, de la data de 31.05.2013 pana la data de 28.06.2013, inclusiv, si emiterea mandatului de arestare preventiva in acest sens”

 

 

 

Becali, Diaconescu, Alexandrescu: arestari la indigo

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe in dosarul mortii Madalinei Manole

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe în dosarul morţii Mădălinei Manole

Dosarul morţii Mădălinei Manole ar putea fi redeschis. Avocaţii familiei Manole susţin că au apărut noi probe. Potrivit ultimelor informaţii, probele constau în mai multe pete de sânge găsite în casa artistei. Anumite pete de sânge au fost identificate în hol, în timp ce altele au fost descoperite în baie.

Părinţii Mădălinei Manole au făcut o plângere împotriva ordonanţei procurorului de a nu începe urmărirea penală împotriva lui Petru Mircea, soţul artistei.

„Sunt probe evidente în dosar, cum ar fi planşele fotografiate cu sânge pe pereţi în hol, în baie şi spre bucătărie. Ele sunt filmate de cei de la anchetă, dar nimeni nu spune nimic despre ele” a declarat tatăl Mădălinei Manole pentru Antena 3.

“Nu+mi dau sufletul până nu voi afla cum a murit fetiţa mea şi de ce,” a mai declarat tatăl artistei.

O decizie în privinţa continuării procesului ar putea fi luată săptămâna viitoare. În cazul în care instanţa va hotărî să trimită dosarul, din nou, la Parchet, Petru Mircea ar putea fi supus unui test poligraf. Tatăl cântăreţei spune că fostul ginere ar trebui să fie acuzat de crimă cu premeditare şi să ajungă după gratii.

 

 

 

 

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe în dosarul morţii Mădălinei Manole

Dreptul penal,

GRATIERE PEDEPSE-Senatul a respins proiectul legii pentru graţierea pedepselor cu închisoare până la 6 ani

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

GRATIERE PEDEPSE-Senatul a respins proiectul legii pentru graţierea pedepselor cu închisoare până la 6 ani.Proiectul, iniţiat de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun, prevedea amnistierea infracţiunilor cu pedepse privative de libertate până la patru ani şi graţierea celor condamnaţi la maxim şase ani de închisoare. Mai mult, în textul propus se propunea şi o graţierea parţială, şi anume o treime din pedepsele cuprinse între 6 şi 8 ani şi o cincime din cele cuprinse între 8 şi 10 ani.

În aceeaşi idee a mers şi colegul său, Ion Agrigoroaei, care a menţionat situaţia multor deţinuţi în etate, aflaţi în închisoare din pentru infracţiuni nu foarte grave. “Ştiaţi că în închisoare sunt bătrâni de peste 70 de ani, mă rog, mai vârstnici, care se află acolo pentru că s-au certat cu vecinul pe motiv că şi-a pus gardul prea departe? Nu sunt de acord cu raportul de respingere şi propun reîntoarcerea la comisii”, a declarat senatorul.

Pe de altă parte, păreri foarte ferme au venit din partea pedelistului Nicolae Vlad Popa şi penelistul Puiu Haşotti, care au declarat la unison că acest proiect de lege este unul antisistem, cu precizarea că nu vor vota pentru adoptare.

Printre susţinători, însă, s-a numărat senatorul Sorin Roşca Stănescu, care a şi anunţat. “Chiar dacă-l respingeţi acum, vă rog să meditaţi dacă nu cumva este bine să facem proiectul din nou, împreună, cu toţii, şi USL şi opoziţia. Amnistia şi graţierea sunt prevăzute în Constituţie, de ce să nu le aplicăm?”, a spus SRS, în plenul Senatului.

Potrivit proiectului, pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţă, ar putea fi graţiate în întregime, în timp ce infracţiunile pedepsite cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă ar putea fi amnistiate. Proiectul este depus pentru a doua oară de iniţiatori, Nicolae Păun şi Mădălin Voicu, având o singură diferenţă. “În cazurile aflate în curs de urmărire penală sau de judecată privind infracţiunile care nu se amnistiază potrivit art.1 procesul penal se va începe sau, după caz va continua, iar după pronunţarea pedepsei se va face aplicarea prevederilor prezentului decret referitoare la graţiere”, se arată în vechiul act legislativ.

GRATIERE PEDEPSE-Senatul a respins proiectul legii pentru graţierea pedepselor cu închisoare până la 6 ani

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocatii specializati in drept penal din Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocatii-specializati-in-drept-penal-din-Romania

Seminarul, care se inscrie intr-un proiect european vizand formarea avocatilor apararii in dreptul penal european, reprezinta totodata un instrument de cooperare judiciara in interiorul Uniunii Europene (UE).

Temele abordate vor fi ,,Efectele dreptului penal european in practica cotidiana a avocatilor apararii in statele membre ale UE”, ,,Implicatiile instrumentelor de recunoastere reciproca a punctului de vedere al apararii”, ,,Mandatul de arestare european” si ,,Viitorul instrumentelor UE, in special in relatie cu obtinerea de dovezi”.

Printre lectorii seminarului se numara Dr. Aurel Ciobanu, Profesor la Universitatea din Bucuresti simembru in consiliul departamentului de drept penal, Ilias Anagnostopoulos, Profesor la Facultatea de Drept a Universitatii din Atena si membru in consiliul departamentului de drept penal, Vania Cirese, membru in consiliul departamentului de drept penal, Studio Legale Cirese, Roma, Dinko Kanchev, membru in consiliul departamentului de drept penal, Sofia, Georgios Pyromallis, membru in consiliul departamentului de drept penal, Atena, Dr Nicola Selvaggi, lector si membru in consiliul departamentului de drept penal, Universitatea Mediterranea di Reggio Calabria, Roma.

AVOCAT BUCURESTI, Dreptul penal,

Cabinet de avocat penal Bucuresti – DNA a dispus trimiterea in judecata a fostului deputat Alin Trasculescu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cabinet-de-avocat-penal-Bucuresti – DNA a dispus trimiterea in judecata a fostului deputat Alin Trasculescu

Procurorii anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a fostului deputat Alin Trasculescu pentru trafic de influenta, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, instigare la spalare a banilor, delapidare si uz de fals.

In acelasi dosar, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata si pe Marian Valeriu Calota, asociat si administrator al SC Maryna Exclusiv SRL, pentru complicitate la trafic de influenta, fals in inscrisuri sub semnatura privata, santaj comis in legatura cu infractiunea de trafic de influenta, spalare a banilor, delapidare, uz de fals si asociere pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, se arata intr-un comunicat de presa de joi al DNA.

De asemenea, Marian Varvariche va fi judecat pentru complicitate si instigare la delapidare, complicitate la spalare a banilor, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata si asociere pentru savarsirea de infractiuni, iar Adrian Cristian Ene si Dorian Geolfan, reprezentanti ai unei societati comerciale, au fost trimisi in judecata pentru delapidare, fals in inscrisuri sub semnatura privata, asociere pentru savarsirea de infractiuni, complicitate la delapidare si
complicitate la spalare a banilor.

Dreptul penal,

Falsificatori de carduri – avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Falsificatori-de-carduri – avocat-penal

Gruparea transfrontalieră de falsificatori de carduri care acţiona pe raza mai multor judeţe din România, precum şi pe teritoriul SUA şi al unor ţări din Europa ar fi fost monitorizată de către SRI din 2010. Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi obţinut ilegal două milioane de euro.

85 de percheziții domiciliare au fost efectuate joi, simultan dintre care 78 în România, iar celelalte în Anglia-Londra, Germania, SUA şi Republica Dominicană, pentru probarea activității infracționale a membrilor unor grupări infracționale organizate, specializate în infracțiuni informatice – skimming.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Piteşti  şi IGPR – DCCI,  efectuează un număr de 85 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vâlcea, Vrancea, Braşov, Constanţa, Olt, Sălaj, Cluj şi Suceava, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Satu-Mare, acţiunea vizând destructurarea unor grupuri infracţional organizate transfrontaliere, specializate în săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept la un sistem informatic, deţinere de echipamente în vederea falsificării şi falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată falsificate şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică.

Simultan cu acţiunea declanşată de procurorii D.I.I.C.O.T., la solicitarea acestora, sunt efectuate percheziţii domiciliare şi pe teritoriile Germaniei, Marii Britanii, S.U.A. şi Republicii Dominicane.

Grupările vizate de către acţiunea D.I.I.C.O.T. sunt constituite din peste 100 de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Gheară Constantin, zis Tică, 53 de ani, Ursu Romeo, zis Boenică,  45 de ani, Ghiuri Lucian zis Piticu, 45 de ani, şi Şerban Relu, 57 de ani.

În fapt, se reţine că, sub coordonarea acestora, membrii grupărilor au confecţionat  aparatură de skimming, echipamentele fiind ulterior utilizate în vederea copierii datelor de identificare a mijloacelor de plată electronică utilizate la diferite terminale ATM sau POS –uri, aflate pe teritoriile următoarelor state: Germania, Spania, Elveţia, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Ecuador, Columbia, Austria.

Datele de identificare copiate erau folosite  pentru falsificarea unor mijloace de plată electronică, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanţiale de bani, pe teritoriile  Republicii Dominicane, S.U.A., Japoniei, Iordaniei şi  Nepalului.

Valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională depăşeşte suma de 2.000.000 Euro.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală vor fi conduse 70 de persoane în vederea audierii, urmând ca după finalizarea audierilor să fie dispuse măsurile legale faţă de învinuiţi.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au cooperat în instrumentarea cauzei cu Eurojust şi Europol precum şi cu autorităţile judiciare din Germania, Spania, Marea Britanie, Elveţia şi Portugalia.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul lucrătorilor din cadrul  Jandarmeriei Române.

Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de către SRI, DOS şi DGIPI.

Facem precizarea că faptele învinuiţilor urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile art. 66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penal -Instanta a motivat respingerea cererii de eliberare conditionata formulata de către Sorin Ovidiu Vintu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Instanţa scrie că “timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru îndreptarea” lui Vîntu.”Instanţa constată că de la momentul respingerii primei cereri şi până în prezent nu au intervenit schimbări semnificative în ceea ce priveşte situaţia petentului iar acesta nu a depus eforturi în vederea reintegrării sociale. Se observă de asemenea că în această perioadă petentul nu s-a evidenţiat cu nimic, nu

Avocat-penal

a dat dovezi de îndreptare, nu a fost recompensat şi nu a participat la programe educative. (…) Petentul nu a fost selecţionat să desfăşoare activităţi productive din motive medicale, fiind declarat inapt pentru muncă. În perioada august-noiembrie 2012, a redactat o lucrare ştiinţifică pentru care a primit 131 de credite şi pentru care i s-au considerat 32 de zile ca executate, în condiţiile art.76 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Petentul a participat la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială organizate la nivelul secţiei de deţinere (dezbateri, activităţi de educaţie pe platforma de eLearning, program de adaptare pentru viaţa instituţionalizată, şah). Acesta a fost recompensat o singură dată, la data de 22.11.2012, cu suplimentarea dreptului la vizită pentru implicarea în dezbateri cu caracter informativ şi instructiv pentru ceilalţi deţinuţi”, se arată în motivare.

Instanţa precizează că trecerea timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiţionată “Acesta (Vîntu – n.r.) nu a dovedit prin atitudinea avută că scopul educativ şi preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl priveşte. Nu în ultimul rând, nu trebuie omis faptul că petentul este cercetat şi în alte cauze penale şi este condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de favorizarea infractorului într-un alt dosar (cauză aflată în căile de atac prevăzute de lege), pedeapsa pe care o execută în prezent fiind contopită cu această pedeapsă privativă de libertate”, se mai arată în motivare.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Model de plangere penala-avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

PLANGERE PENALA

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ………………

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Hotarare Huidu-Motivarea instantei in dosarul Huidu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Curtea de Apel Braşov a decis, însă, majorarea pedepsei de la doi, la patru ani de închisoare cu suspendare.”Funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de convieţuire socială înţelese în sens larg.

Motivarea-instanței-în-dosarul-Huidu

Or, analizând sub acest aspect cauza dedusă judecăţii, Curtea nu poate să nu observe faptul că inculpatul este la prima confruntare cu rigorile legii penale, că este o persoană bine integrată social, instruită şi cu un potenţial ridicat de reconsiderare a conduitei sale; toate aceste împrejurări coroborate cu recunoaşterea şi regretul comiterii faptei, cu conduita procesuală adoptată determină instanţa de recurs să constate că nu se impune executarea pedepsei prin detenţie efectivă, modalitatea neprivativă de libertate fiind cea mai potrivită pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal”, mai arată magistrații, în motivare.

Șerban Huidu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare și la plata sumei de 360.000 de euro drept daune morale.

În mai 2012, Şerban Huidu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, în urma accidentului soldat cu trei morţi produs în octombrie 2011 zona localităţii Timişul de Sus din judeţul Braşov.

Dreptul penal,

Avocat penal-Liviu Jitea a fost retinut pentru evaziune fiscala

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au efectuat vineri 59 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Vrancea, Galați şi Brăila, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat, constituit din 15 persoane, specializat în săvârşirea de infracţiuni în materia  comerţului ilegal cu produse accizabile – alcool.

Avocat-penal-Liviu-Jîtea

Potrivit DIICOT, sub coordonarea liderului gruparii, Jîtea Mircea Liviu, învinuiţii au obţinut beneficii financiare substanţiale din producerea unor mari cantităţi de alcool şi comercializarea acestora cu eludarea dispoziţiilor legale privind producerea, deţinerea şi marcajul produselor accizabile.

”Astfel, în cadrul activităţii unei societăţi comerciale de profil din municipiul Focşani,  membrii grupării au procedat la amplasarea, înaintea contoarelor liniei tehnologice de producţie de alcool dublu rafinat, a unor instalaţii neautorizate  şi au extras în această modalitate  peste 800.000 de litri de alcool, fără evidenţierea în contabilitatea societăţii a operaţiunilor comerciale aferente cantităţilor de alcool necontorizate.Prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este de estimat la suma de 8 milioane Euro, reprezentând accize, taxe şi impozite.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, de art. 296 1 al.1 lit. l din Legea 571/2003, de art. 296 1 al.1 lit. m din Legea 571/2003 şi de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din Legea nr. 241/2005”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

Dreptul penal,

Avocat penal Bucuresti-Poate exista luare de mita fara dare de mita?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

 Este cunoscut caracterul corelativ, desi autonom al infractiunilor de luare, respectiv dare de mita. Aceasta insa nu inseamna ca una fara cealalta nu exista.

Avocat penal Bucuresti

 

De exemplu, se poate intampla ca pretinderea mitei de catre functionar sa fie respinsa, situatie in care exista infractiunea de luare de mita, dar nu exista cea de dare de mita.

 

Sau, se poate intampla ca promisiunea sau oferta de mita sa fie respinsa de catre functionar, situatie in care exista infractiunea de dare de mita, dar nu exista infractiunea de luare de mita.

 

Atunci cand infractiunea de luare de mita se comite in modalitatea luarii, aceasta presupune cu necesitate existenta unei fapte de dare de mita, in modalitatea darii.

 Avocat penal Bucuresti

Faptul ca mituitorul denuntator nu se pedepseste, in temeiul cauzei de nepedepsire, nu inseamna ca nu poate exista infractiunea de luare de mita in modalitatea luarii efective a acesteia.

 Avocat penal Bucuresti-Poate exista luare de mita fara dare de mita?

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dreptul penal,

Dosare Camataru – Judecatoarea este suspectata de DNA ca ar fi primit 100.000 euro pentru eliberarea interlopului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Preşedinta Judecătoriei Giurgiu, judecătoarea Adriana Filip, a declarat că l-a eliberat condiţionat pe interlopul Sile Camataru, pe numele său real Vasile Balint, doar pentru ca acesta ar fi indeplinit condiţiile legale.Precizarile magistratului au fost facute in contextul in care DNA a declansat o ancheta cu privire la eliberarea conditionata a lui Sile Camataru, de la sfarsitul anului 2012, existand suspiciuni ca aceasta s-ar fi facut in schimbul a 100.000 de euro.

Adriana Filip: “Nu sunt implicata in niciun fel, iar aceste suspiciuni imi afecteaza grav reputatia si demnitatea”

Judecatoarea Adriana Filip a declarat, pentru Antena 3, ca nu a primit niciun ban de la Sile Camataru si ca suspiciunile care planeaza asupra ei ii afecteaza grav reputatia si demnitatea: “In ceea ce priveste suspiciunea privind plata unor sume de bani, aceasta situatie imi este total straina, nu sunt implicata in niciun fel, iar aceste suspiciuni imi afecteaza grav reputatia si demnitatea.

Cu privire la cererea de liberare conditionata, eu am apreciat ca au fost intrunite conditiile legale, iar pentru mine numele condamnatului a avut prea mica importanta si nu am dat vreo semnificatie aparte”.

De asemenea, judecatoarea Adriana Filip a tinut sa precizeze ca Sile Camataru nu a fost eliberat doar pentru ca era pasionat de jocul sudoku, aspect care a avut cea mai mica relevanta in hotararea pe care a adoptat-o: “Mi se pare incorecta mediatizarea expresiei “a fost eliberat pentru ca a solutionat sudoku”, acest motiv fiind mai putin sau chiar cel mai putin relevant pentru a pronunta o astfel de hotarare”.

DNA a declansat o ancheta. Cei 100.000 de euro ar fi ajuns la judecatoarea Filip prin intermediul unui locotenent al lui Sile Camataru. Eliberarea conditionata nu a fost atacata cu recurs de Parchet.

Interlopul Sile Camataru, arestat de curand intr-un dosar instrumentat de DIICOT, a fost dus la DNA, joi, 28 februarie 2013, pentru a fi audiat intr-o cauza de coruptie care priveste eliberarea sa conditionata. Procurorii verifica informatiile potrivit carora judecatoarea Adriana Filip ar fi dispus, in noiembrie 2012, eliberarea conditionata a lui Sile Camataru, care nu a fost atacata cu recurs de procurori, in schimbul a 100.000 de euro. Banii i-ar fi fost dati, potrivit informatiilor vehiculate pana in prezent, prin intermediul unui locotenent al interlopului, dar si prin intermediul avocatului Emil Vuca, fost procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu. Vuca a negat orice implicare in acest caz.

Ancheta in acest caz a fost declansata in urma unui denunt formulat la DNA. Procurorul sef interimar al DNA, Laura Oprean, a declarat joi, 28 februarie 2013, cu ocazia prezentarii bilantului institutiei, ca Sile Camataru nu are calitatea de invinuit sau inculpat.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat drept penal – Primul proces in dosarul în care fostul politist Cristian Cioaca este acuzat pentru uciderea sotiei sale Elodia Ghinescu incepe luni, la Tribunalul Arges.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pe 28 martie, la Curtea de Apel Braşov, se va judeca cazul Elodia. Cristian Cioacă este anchetat şi pentru spargerea conturilor de e-mail ale soţiei sale.Cioacă se află în arest. Pe 4 februarie, Curtea de Apel Piteşti a respins recursul formulat de Cristian Cioacă la decizia Tribunalului Argeş privind legalitatea măsurii de arestare preventivă.

Cristian Cioacă este cercetat pentru omor calificat şi profanare de morminte.

Cristian Cioacă a cerut judecătorilor să fie lăsat în liberate. “Vreau să fiu judecat în libertate, sunt nevinovat”, a spus Cristian Cioacă.

Decizia Curţii de Apel Piteşti va fi definitivă.

Poliţistul Cristian Cioacă a fost încarcerat la Penitenciarul Colibaşi.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Clonat numarul masinii si eu primesc amenzi-avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cazul meu este urmatorul, am achizitonat o masina in leasing pe firma pe 4 ani, iar la nici un an (de la inceperea leasingului)am primit o amenda pentru rovinieta in afara Bucurestiului. Mi-am dat seama ca este o gresala pentru ca nu iesisem deloc cu masina din Bucuresti in acesta perioada, deoarece era perioada iernii si nu posedam anvelope de iarna. Am depus actele la Tribunalul Prahova pentru anularea

procesului si a mi arata poza masinii cu numarul de inmatirculare. Dupa forte multe prezentari la Judecatorie, apare si poza de la CNADR si surpriza era… o alta marca de masina cu acelasi numar de inmatriculare. Am depus toate actele necesare pentru anularea procesului, inclusiv sesizarea la Politia Rutiera ca exista un numar de inmatriculare la 2 masini diferite (numar clonat), am dat numarul masinii in urmarire. Iar Judacatoarea mi-a respins anularea procesului, pe motiv ca nu sunt dovezi suficiente. Am facut recurs, la Judacatorie am fost informata ca imi trebuie un avocat. Nu stiu ca sa mai fac, am adus dovezi suficiente, vreau un raspuns din partea cuiva, din 2010 stau plimbata intre Bucuresti si Tribunalul Prahova. Multumesc anticipat!

Dreptul penal,

Liberare conditionata Adrian Nastase-Cab.avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Judecătorul Dumitru Silviu Giurchiţa de la Judecătoria Sectorului 4 a stabilit că Adrian Nastase poate fi eliberat întrucat, pe timpul detenţiei, a avut un comportament care a respectat în totalitate exigentele şi rigorile pe care le presupune mediul carceral, precizând şi că în această perioadă fostul premier nu a fost sancţionat niciodată, a fost stăruitor în muncă şi a dat dovada de temeinicie de îndreptare.

Judecătorul Dumitru Silviu Giurchiţa de la Judecătoria Sectorului 4 a redactat motivarea sentinţei penale nr. 452, din dosarul nr. 566/4/2013 în care s-a judecat propunerea de liberare condiţionată a lui Adrian Nastase, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”, la 15 zile după ce a decis că fostul premier poate părăsi Penitenciarul Jilava.

Urmeaza ca procurorii sa-si faca si ei motivarea recursului introdus imediat dupa aflarea sentintei de la Judecatoria Sector 4, neexistand insa un termen in care sa depuna aceste motive. Din acest considerent, este posibil ca procurorii sa mai traga de timp, iar Adrian Nastase sa stea in puscarie si dupa ce zilele ce reprezinta treimea din condamnare sa se fi efectuat.

In acelasi timp, in motivare, judecatorul Giurchita arata ca Adrian Nastase a executat fractia legala de o treime din pedeapsa insumand 730 zile, adica 243 zile. In ceea ce priveste caracterul stiintific al lucrarii publicate de fostul premier Adrian Nastase pe perioada detentiei, caracter pe care procurorul DNA l-a pus la indoiala in timpul sedintei de judecata, judecatorul Dumitru Silviu Giurchita a apreciat ca „acest aspect este, pe de o parte, stabilit de autor prin tematica abordata, in speta probleme de drept international, comunitar si constitutional” si “pe de alta parte, determinarea caracterului stiintific si implicit a valorii lucrarii si a parerilor exprimate de autorul Adrian Nastase urmeaza a fi facuta de specialistii in domeniu, pe calea unor materiale critice (recenzii, articole in presa ori publicatii de specialitate, etc.) ori pe calea unor dezbateri in cadrul invatamantului universitar/postuniversitar”.

Prezentam in continare fragmente din motivarea judecatorului Dumitru Silviu Giurchita din dosarul nr. 566/4/2013:

„Analizand cererea in lumina prevederior legale in materia liberarii conditionate (art. 59, art. 60 alin. 2 Cp), instanta retine ca poate fi liberat conditionat condamnatul care a executat fractiunea de pedeapsa prevazuta in mod obligatoriu de lege, este disciplinat, staruitor in munca si da dovezi temeinice de indreptare (conditii principale), tinandu-se seama si de antecedentele sale penale (conditie secundara).

Raportand aceste criterii legale la situatia ce rezulta din actele aflate la dosarul cauzei, instanta apreciaza ca prin executarea fractiunii obligatorii de pedeapsa, condamnatul a dobandit o vocatie la acordarea beneficiului liberarii conditionate, urmand ca instanta sa aprecieze daca, in functie si de celelalte criterii stabilite de lege, este oportuna acordarea liberarii conditionate.

Privitor la conditia fractiei obligatorii, instanta observa ca detinutul, in varsta de 62 ani, a executat fractia legala de o treime din pedeapsa insumand 730 zile, adica 243 zile. La momentul discutarii in comisia de individualizare (04.01.2013) condamnatul acumulase un total de 244 zile inchisoare, compus din 199 zile efectiv executate si 45 zile castig obtinut ca urmare a elaborarii unei lucrari stiintifice publicate. La acest moment condamnatul are un total de 284 zile castigate si executate.

Relativ la modul de acordare a zilelor castig, dispozitiile art. 76 alin. 1 lit. f din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 83/2010, prevad ca pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se calculeaza la modul ca se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.

Din textul mentionat reiese ca elaborarea unei lucrari ce presupune efort intelectual este asimilata muncii fizice, fiind insa necesar ca lucrarea sa fie stiintifica si sa fie publicata. Din modul in care este redactata norma nu rezulta vreo conditie cu privire la cine stabileste caracterul stiintific sau non stiintific al unei lucrari, ci doar se cere ca lucrarea sa fie publicata, conditie care in speta este indeplinita, cartea “Reprezentarea Romaniei la Uniunea Europeana in contextul reglementarilor interne si europene” fiind publicata la Editura Monitorul Oficial R.A., in anul 2013. Privitor la caracterul stiintific al lucrarii, instanta apreciaza ca acest aspect este, pe de o parte, stabilit de autor prin tematica abordata, in speta probleme de drept international, comunitar si constitutional. Pe de alta parte, determinarea caracterului stiintific si implicit a valorii lucrarii si a parerilor exprimate de autorul Adrian Nastase urmeaza a fi facuta de specialistii in domeniu, pe calea unor materiale critice (recenzii, articole in presa ori publicatii de specialitate, etc.) ori pe calea unor dezbateri in cadrul invatamantului universitar/postuniversitar.

In cauza de fata instanta constata ca acordarea a 45 zile castig s-a facut in conformitate cu dispozitiile legale aratate, in contextul in care procesul-verbal al comisiei de individualizare si caracterizarea, acte autentice emise de o autoritate a statului roman si care se bucura de o prezumtie de legalitate si temeinicie, evidentiaza ca lucrarea stiintifica “Reprezentarea Romaniei la Uniunea Europeana in contextul reglementarilor interne si europene” a fost realizata in perioada 10.08.2012-24.12.2012. Ca lucrurile stau astfel o demonstreaza si aprobarea cererilor formulate de detinut la 10.08.2012 si 21.08.2012 prin care acestuia, conform propunerilor comisiei de selectie munca din Penitenciarul Jilava facute in conformitate cu disp. art. 59 alin. 1 si 3 din Legea nr. 275/2006, i s-a permis sa lucreze la elaborarea lucrarii 8 ore pe zi (40 ore/saptamana) si apoi 10 ore zi (50 ore pe saptamana). Mai trebuie observat ca la momentul la care administratia penitenciarului a luat cunostinta ca urmeaza a fi elaborata lucrarea amintita, detinutul a semnat un angajament in cadrul caruia declara ca lucrarea nu va aduce atingere legii privind drepturile de autor.

Pentru toate acestea, instanta nu va primi sustinerile reprezentantului Ministerului Public conform cu care nu este indeplinita fractia legala, cu referire directa la caracterul stiintific al lucrarii aratate sau la timpul alocat acesteia. In legatura cu timpul alocat elaborarii lucrarii, care, conform sustinerilor aratate este mai mic cu 3 zile decat cel evidentiat de caracterizare, marcat de perioada scursa intre 10.08.2012 (data inceperii lucrului) si 21.12.2012 (data cand s-a dat bun de tipar), instanta retine ca aceasta imprejurare nu mai prezinta relevanta la acest moment, date fiind cele statuate prin Decizia nr. 67/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – recurs in interesul legii (M. O. nr. 537/16.07.2008), conform cu care cererea (in speta propunerea) de liberare conditionata va fi examinata de instanta, sub aspectul indeplinirii tuturor conditiilor legale (fractie, staruinta in munca si dovezi temeinice de indreptare, n.i.), la momentul judecarii acesteia, si nu la momentul introducerii ei.

Cu privire la conditia “disciplinat”, instanta constata ca este indeplinita in conditiile in care caracterizarea atasata procesului-verbal atesta ca detinutul a avut un comportament conform intru totul cu exigentele si rigorile pe care le presupune mediul carceral, nefiind sanctionat niciodata.

De asemenea, instanta retine ca este indeplinita si conditia dovezilor temeinice de indreptare, concluzie ce rezulta din aceeasi caracterizare care releva participarea constanta a condamnatului la nu mai putin de 17 programe educationale pe parcursul carora s-a implicat in actiuni de instruire si influentare pozitiva a celorlalte persoane private de libertate, fapt ce a condus la acordarea a 3 recompense constand in suplimentari ale drepturilor. (la 23.10.2012, 22.11.2012 si 201.12.2012). Mai este de observat ca detinutul, ulterior analizei din 04.01.2013 care a precedat prezenta propunere, a continuat in aceeasi maniera, la data de 24.01.2013 fiind din nou recompensat cu suplimentarea drepturilor la pachet si vizita (a se vedea extrasul din aplicatia “Prisoners `s Management” si raportul de recompensare).

Sustinerea procurorului in sensul neindeplinirii conditiei dovezilor temeinice de indreptare, rezultand din faptul ca detinutul a publicat pe internet, prin intermediul unor materiale scrise predate familiei, articole in care critica sistemul judiciar din Romania, inclusiv aprecieri la adresa magistratilor care au dispus condamnarea sa, nu poate fi primita deoarece prevederile art. 59 alin. 1 Cp au in vedere exclusiv conduita detinutului pe perioada incarcerarii si eforturile depuse de acesta pe calea reinsertiei sociale, nu si atitudinea sa fata de fapta sau fata de organele judiciare care l-au urmarit penal si apoi condamnat. Consideram ca materialele prezentate de procuror, inclusiv cel privind prezenta cauza (postat la 14.01.2013), reprezinta pareri personale ale condamnatului ce se circumscriu dreptului la opinie si libera exprimare.

La aprecierea indeplinirii conditiei “dovezi temeinice de indreptare” instanta, in considerarea aceluiasi motiv-comportamentul pe durata detentiei, nu a avut in vedere nici imprejurarea ca detinutul a inteles sa execute voluntar obligatiile civile si cheltuielile judiciare stabilite prin hotararea de condamnare. Aceasta conduita urmeaza a fi avuta in vedere in cadrul institutiei de drept penal a reabilitarii judecatoresti.

Fata de cele expuse in cele ce preced, instanta apreciaza ca timpul executat din pedeapsa este suficient pentru ca detinutul sa isi insuseasca scopul preventiv si educativ al acesteia, astfel incat pe viitor sa nu mai comita si alte fapte infractionale si sa poata fi redat societatii.

Adaugand la cele de mai sus si lipsa antecedentelor penale, in baza art. 450 alin. 1 Cpp, instanta va admite propunerea de liberare conditionata. Pe cale de consecinta, va dispune liberarea conditionata a condamnatului Nastase Adrian de sub puterea MEPI nr. 196/2012 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala in baza sentintei penale nr. 176/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Sectia Penala. Totodata, instanta va atrage atentia condamnatului asupra dispozitiilor art. 61 Cp privind revocarea beneficiului liberarii conditionate”.

Dreptul penal,

Respingerea cererii de arestare preventive – Avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In baza art. 136 alin.1 lit.b rap. la art. 145 C.pr.pen., dispune fata de inculpatul M. P. G, fiul lui P. si D., nascut la 01.05.1990 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G.posesor al C.I. seria GG nr. 1297., C.N.P. 19.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi municipiul G, judetul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma.

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

 Respingerea cererii de arestare preventive

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie catre Baroul Prahova.

Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.

Cercetata in Camera de Consiliu si pronuntata in sedinta publica azi, 25.01.2013, ora 19,15.;.

Pentru a ajunge la aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:Prin cererea adresata Judecatoriei Ploiesti si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1695/281/2013, Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti a solicitat ca in temeiul art 1491 c.p.p. sa se dispuna luarea masurii arestarii preventive si emiterea mandatului de arestare preventiva pe o perioada de 30 de zile, cu incepere de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv, fata de inculpatul M. P. G., fiul lui Pa. si D.nascut la 01.. in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 12.0, C.N.P. 19032.

In motivarea propunerii s-a aratat ca in sarcina inculpatului s-a retinut savarsirea infractiunii de calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen, constand in aceea ca, la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

In vederea solutionarii propunerii s-a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr.1217/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Prin rezolutia din data de 25.01.2013, emisa de catre organele de politie din cadrul Politiei Transporturi Prahova, confirmata la aceeasi data, prin rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata M. P. G., sub aspectul infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a, g si i C. pen., constand in aceea ca la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

Prin ordonanta de retinere din data de 25.01.2013, emisa de organele de cercetare penala din cadrul Politiei Transporturi Prahova , s-a dispus retinerea invinuitului M. P. G., pe o durata de 24 ore, incepand cu data de 25.01.2013, orele 13.30. Din durata masurii retinerii s-a dedus perioada de la data de 25.01.2013, ora 05.00, pana in data de 25.01.2013, ora 13.30, cat invinuitul s-a aflat la sediul organelor de cercetare penala ca urmare a masurii administrative prevazute de art. 31 alin. 1 lit. b din Lg. 218/2002.

Prin ordonanta din data de 25. 01.2013, emisa de catre procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de invinuitul M. P. G., sub aspectul savarsirii infractiunii de infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen .

Examinand prin prisma materialului probator administrat pana in prezent, instanta considera ca in cauza nu se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul M. P. G. o astfel de masura fiind superioara cerintelor impuse de lege pentru buna desfasurare a procesului penal, asa incat urmeaza a se aprecia prin raportare la complexitatea cauzei daca se impune sau nu luarea unei alte masuri preventive restrictive insa de drepturi.

Situatia de fapt expusa, este retinuta de catre instanta pe baza probelor efectuate pana in prezent, respectiv: procesul verbal de constatare a infractiunii, proces verbal de cercetare la fata locului si plansa foto, declaratii invinuit, declaratii martori , adresa prejudiciu.

Fiindu-i aduse la cunostiinta disp. art 70 C.proc.pen, inculpatul a invederat instantei ca mentine declaratia data in fata organelor de urmarire penala in calitate de inculpat, intelegand sa se prevaleze de dreptul la tacere in fata instantei de judecata, pozitia sa fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.

In cauza instanta apreciaza ca este indeplinita decat cerinta prevazute de teza I a textului de lege mentionat, fiind evident ca din nici un alt mijloc de proba, afara de cele despre care am facut vorbire, nu reiese in mod clar si obiectiv ca inculpatul prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica, obligatia in acest sens revenind organului judiciar titular al sesizarii instantei cu o astfel de propunere.

Nu se poate sustine insa ca ar fi intrunita si cea de-a doua conditie cumulativ prevazuta de art.148 alin.1 lit.h C.p.p. de vreme ce, in speta, nu exista probe certe ca prin lasarea in libertate a inculpatului s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publica.

Astfel, inculpatul a avut o atitudine cooperanta fata de organele de urmarire penala, recunoscand regretand comiterea infractiunilor cu prilejul audierii sale in calitate de inculpat instanta constatand si aspectul ca, potrivit fisei de cazier judiciar, inculpatul M.P.G. nu este cunoscut cu antecedente penale.

Este de asemenea de remarcat ca in cauza nu s-a stabilit cuantumul exact al prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei, fiind evident ca suma de 4800000 lei este exagerata raportat la materialitatea bunurilor sustrase, acestea fiind, de altfel recuperate de societatea SC G. T. F.R SA B..

Potrivit art.5 par.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, asfel cum a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Letellier c. Frantei din 26 iunie 1991, pentru retinerea acestui temei de arestare trebuie probat ca prin lasarea inculpatului in libertate s-ar tulbura in mod real ordinea publica, Curtea admitand ca, in masura in care si dreptul national o recunoaste, prin gravitatea deosebita si prin reactia particulara a opiniei publice, anumite infractiuni pot suscita o “tulburare a societatii” de natura sa justifice o detentie preventiva, insa doar pe un termen limitat.

In practica instantei europene s-a mai retinut ca detentia unei persoane este o masura atat de grava , incat este justificata in ultima instanta, atunci cand alte masuri mai putin severe au fost analizate si s-a considerat ca sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual ( Vrencev vs Serbia, Enhorn vs Suedia, Rusu vs Austria).

De asemenea, din economia dispozitiilor legale care reglementeaza masura arestarii, cea mai aspra dintre masurile de preventie privative de libertate, rezulta ca aceasta trebuie sa aiba un caracter de exceptie, reprezentand un act de extrema gravitate pentru orice cetatean, si trebuie sa fie necesara in circumstantele specifice cauzei.

In demersurile sale de verificare a temeiurilor de arestare preventiva, CEDO a considerat ca detentia preventiva pe parcursul derularii unui proces penal se justifica numai in masura in care ,,in concreto,, la dosarul cauzei s-a facut dovada cel putin a unuia dintre pericolele enumerate, respectiv acela de savarsire a altor infractiuni, de distrugere a probelor, de presiunie asupra partilor conceptate in cauza, sau pericolul de sustragere.

In acest sens instanta constata ca inculpatul nu se subscrie nici uneia dintre aceste conditii, pozitia sa procesuala si administrarea deja a unui minim de probatoriu care prefigureaza obiectiv comiterea unei infractiuni inlaturand in mod clar aprecierea vis a vis de faptul ca acesta prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica.

Este adevarat ca fapta prin natura sa prezinta un pericol social ridicat, insa aprecierile asupra acestor aspecte urmeaza a fi avute in vedere intr-o anumita eventualitate de catre instanta investita cu fondul cauzei, gradul de pericol social fiind analizat in complexul proces de individualizare al pedepsei si atunci admite opinia majoritara in materie referitor la faptul ca intre notiunea de pericol social concret pentru ordinea publica si gradul de pericol social al infractiunii nu exista similitudini.

In acest sens se considera ca exista pericol social concret pentru ordinea publica atunci cand este posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala vizand valorile ocrotite de prevederile art 1 C.p, ca urmare a activitatii anterioare sau posterioare a faptuitorului sau a reactiei declansate de fapta savarsita de catre acesta, in acest sens legiuitorul dorin sa analizeze cu precadrere circumstantele personale ale inculpatului, atitudinea adoptata de catre acesta in societate si nu in ultimul rand reactia declansata de fapta sa.

Infractiunile indreptate contra patrimoniului afecteaza echilibrul social si produc o stare de indignare, insa revenind la lipsa probelor administrate de catre organele judiciare in dovedirea existentei pericolului social concret pe care inculpatul l-ar reprezenta pentru ordinea publica, in masura in care ar fi cercetat in stare de libertate, tindem in a aprecia ca notiunea generica a starii de pericol trebuie analizata de la caz la caz si functie de alte conditii.

Vazand insa criteriile introduse de catre legiuitor in art 136 al.8 C.p.p si constatand ca in cauza sunt necesare in continuare efectuarea de cercetari, instanta va considera ca alegerea unei masuri preventive restrictive de drepturi este apta in a asigura exigentele desfasurarii in conditii normale a cercetarilor in cauza.

Fata de considerentele expuse instanta in temeiul disp. art. 146 alin.111 urmeaza a respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, privind arestarea preventiva a inculpatului M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, si va lua fata de acesta masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.

In baza art. 146 alin.111 rap. la art. 145 C.pr.pen., va dispune fata de inculpatul M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv orasul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei,

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma

 Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dreptul penal,

Dosarul „Caltabosul”-Cab.avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Luni, 25 februarie 2013, ICCJ a dispus condamnarea fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes, la pedeapsa inchisorii de trei ani cu executare.

dosarul caltabosul-penal

Judecatorii l-au condamnat in dosarul „Caltabosul”, in care a fost acuzat de trafic de influenta alaturi de Ioan Avram Muresan (care era acuzat de cumparare de influenta) .

 Dosarul

Decizia instantei vine dupa ce saptamana trecuta a ramas in pronuntare in acest dosar. Completul de cinci judecatori a fost format din presedintele Aida Rodica Popa si judecatorii Ana Maria Dascalu, Angela Dragnea, Luminita Zglindea si Cristina Rotaru.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dosarul „Caltabosul”-Cab.avocat penal