Browsing Category

Dreptul procesual civil

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Dreptul procesual civil,

Punerea sub interdictie – explicata de Cab.av.Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Potrivit dispozitiilor art. 106 alin. (2) coroborat cu art. 164 alin. (2) din Noul Cod civil, punerea sub interdictie reprezinta o masura de ocrotire a majorului care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale , din cauza alienatiei sau debilitatii mintale.

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de xxxx.2011 sub nr. xxxxx/193/2011 reclamantul D.F.-T. a solicitat punerea sub interdictie a sotiei sale D.D.-I. si numirea sa in calitate de tutore.

In motivarea cererii, a aratat ca este casatorit cu parata din data de XX si, in urma cu cativa ani, aceasta a suferit un accident vascular cerebral, declansandu-se boala “Alzeimer”, starea ei inrautatindu-se cu fiecare zi.

A precizat reclamantul ca, in prezent, aceasta nu se mai poate misca, nu mai poate comunica si nu recunoaste pe nimeni fiind, practic, dependenta in totalitate de o alta persoana si avand nevoie urgent de o persoana care sa-i administreze bunurile personale si cele pe care le-au acumulat in comun pe parcursul casatoriei.

In dovedirea sustinerilor sale, reclamantul a solicitat admiterea probei cu inscrisuri, depunand, in copie: acte de stare civila, inscrisuri medicale, hotararea nr. XXXX/x.2010, Raport de examinare nr. XXXX/x.2010, Ancheta sociala nr. XXXXX/x.2010 si cupon de pensie privind pe D.D.-I. -Iuliana.

In conformitate cu prevederile art.15 lit.h) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea este scutita de taxa de timbru.

In vederea solutionarii cererii instanta a inaintat copie dupa aceasta si inscrisurile anexate Parchetului de pe langa Judecatoria Botosani, pentru efectuarea cercetarilor necesare, conform procedurii prevazute de art.30-35 din Decretul nr.32/1954.

Analizand cererea de instituire a curatelei formulata, prin prisma probatoriului administrat si a dispozitiilor legale incidente, instanta retine urmatoarele:

Potrivit dispozitiilor art.106 alin. (2) coroborat cu art. 164 alin.(2) din Noul Cod civil, punerea sub interdictie reprezinta o masura de ocrotire a majorului care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale , din cauza alienatiei sau debilitatii mintale.

Punerea sub interdictie este astfel o institutie menita sa ocroteasca persoana, textul legal precizat conditionand luarea masurii de existenta unei stari de tulburare mintala cu caracter general si permanent, o slabire trecatoare a facultatilor mintale nefiind de natura sa determine luarea unei asemenea masuri, fiind in aceasta maniera facuta diferentierea fata de situatia in care o persoana, desi capabila, deci cu discernamant, nu poate sa-si administreze bunurile si sa-si apere interesele in conditii multumitoare din cauza batranetii, a unei infirmitati fizice sau psihice, imprejurari ce pot genera punerea sub curatela a persoanei in cauza.

In speta dedusa judecatii, conform raportului de expertiza medico-legala psihiatrica efectuat in cauza, rezulta ca parata D.D.-I. nu are capacitate psihica, aceasta fiind diagnosticata cu „dementa Alzheimer”.

Asadar, parata nu are capacitatea de a-si exercita drepturile si a-si asuma obligatii civile, sau de a constientiza consecintele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile, afectiunea psihica de care sufera avand un caracter general si permanent.

Din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica depus la dosar, instanta constata imposibilitatea audierii paratei, aceasta neavand capacitatea de a relationa cu persoanele din jurul sau.

Avand in vedere Considerentele expuse mai sus, urmeaza a admite cererea si a dispune punerea sub interdictie a paratei D.D.-I., numind ca tutore pe reclamantul D.F.-T. .

Admite cererea, avand ca obiect „punere sub interdictie”, formulata de reclamantul D.F.-T. .

Dispune punerea sub interdictie a paratei D.D.-I.,fiica lui A. si A., nascuta la data de XX.XX.XXXX in com. L.,jud. Botosani, domiciliata in mun. Botosani, b-dul, nr., et., ap..

Numeste in calitate de tutore pe reclamantul D.F.-T. , sotul paratei, nascut la data de XX.XX.XXXX in com. L. ,jud. Botosani, domiciliat in mun. Botosani, b-dul, nr., et., ap..a

Dreptul procesual civil, Juridic,

Codul de procedura civila actualizat 2012

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil 01 octombrie 2011 Monitorul Oficial 409/2011

  • Decizie Curtea Constituţională – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din codul de procedura civila 17 mai 2011 Monitorul Oficial 340/2011
  • Legea 202/2010 – privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor 25 noiembrie 2010 Monitorul Oficial 714/2010
  • Legea 177/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României 07 octombrie 2010 Monitorul Oficial 672/2010
  • Ordonanţă de urgentă nr. 42/2009 – pentru modificarea Codului de procedură civilă 15 mai 2009 Monitorul Oficial 324/2009
  • Decizie curtea constituţionalã – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3731 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea 459/2006 17 aprilie 2009 Monitorul Oficial 256/2009
  • Decizie curtea constituţionalã – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 288 alin. 2 din Codul de procedură civilă 10 aprilie 2009 Monitorul Oficial 239/2009
  • Decizie curtea constituţională – referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 302 din Codul de procedură civilă 25 iulie 2008 Monitorul Oficial 562/2008
  • OUG 51/2008 – privind ajutorul public judiciar în materie civilă 25 mai 2008 Monitorul Oficial 327/2008
  • Legea 459/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 12 ianuarie 2007 Monitorul Oficial 994/2006
  • Legea 7/1996 – cadastrului şi a publicităţii imobiliare 25 iulie 2005 Monitorul Oficial 61/1996
  • OUG 138/2000 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 17 iulie 2005 Monitorul Oficial 479/2000
  • OUG 65/2004 – pentru modificarea Codului de procedură civilă 14 septembrie 2004 Monitorul Oficial 840/2004
  • OUG 58/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 29 mai 2004 Monitorul Oficial 460/2003
  • OUG 58/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 27 august 2003 Monitorul Oficial 460/2003
  • OUG 138/2000 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 02 mai 2001 Monitorul Oficial 479/2000
  • OUG 138/2000 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 02 mai 2001 Monitorul Oficial 479/2000
  • OG 13/1998 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 29 decembrie 2000 Monitorul Oficial 40/1998
  • Legea 99/1999 – privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice 26 iunie 1999 Monitorul Oficial 236/1999
  • OG 13/1998 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă 30 ianuarie 1998 Monitorul Oficial 40/1998
  • Legea 7/1996 – cadastrului şi a publicităţii imobiliare 24 iunie 1996 Monitorul Oficial 61/1996
  • Legea 59/1993 – pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 şi a Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi 26 iulie 1993 Monitorul Oficial 177/1993
  • Legea 105/1992 – cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat 30 noiembrie 1992 Monitorul Oficial 245/1992
  • Legea 104/1992 – pentru modificarea şi completarea Codului penal, a Codului de procedură penală şi a altor legi, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 59/1968 şi a Decretului nr. 218/1977 01 octombrie 1992 Monitorul Oficial 244/1992
  • Decret nr. 81/1985 – cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste 20 ianuarie 1992 Monitorul Oficial 13/1985
  • Decret nr. 81/1985 – cu privire la unele măsuri referitoare la îmbunătăţirea activităţii de soluţionare a litigiilor dintre unităţile socialiste 01 aprilie 1985 Monitorul Oficial 13/1985
Dreptul procesual civil, Juridic,

Cum ne vom judeca dupa Noul Cod de procedura Civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Calin-Andrei Zamfirescu, partener senior al a afirmat ca “Prin aplicarea noului Cod de procedura civila se doreste inclusiv executarea hotararilor judecatoresti in timp cat mai rapid”.

Pana la aplicarea hotararilor, actul normativ aduce insa modificari esentiale in ceea ce priveste derularea proceselor civile. Daca actualul cod are doar prevederi vagi in ceea ce priveste durata proceselor, cel nou, in forma lui initiala, spune clar ca procesele “trebuie rezolvate in termen optim si previzibil”.

Durata procesului ar urma sa fie stabilita inca de la inceput.” Judecatorul va stabili, prin discutii cu partile, durata procesului”, arata Noul Cod la articolul 233.

La baza noilor prevederi sta intentia autorilor de a aduce actul de justitie din Romania la un nivel similar cu cel European. Intre judecatori si partile implicate ar trebui sa existe comunicare.

“Dorim ca cercetarea procesului sa se faca in conditii de lucru. Derularea procesului ar putea fi chiar mai putin formala. Ar trebui sa aiba loc un dialog intre judecatori si avocatii partilor sau chiar intre judecatori si partile implicate in proces”, spune profesorul doctor , presedintele comisiei care a elaborat Codul de Procedura Civila.

O alta noutate adusa de Noul cod de procedura Civila este ca partile vor avea posibilitatea de a solicita derularea mai rapida a procedurilor prin intermediul unei “contestatii privind tergiversarea”.

Av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc precizeaza pentru Mediafax:”Va fi un pas inainte destul de important in justitie”

Contestatia va trebui solutionata in termen de 10 zile si, in cazul in care este aprobata, va obliga completul care judeca procesul sa grabeasca procedurile. Contestatia este analizata de un complet separat. nu a fost insa de acord cu acest articol si a reusit sa-si impuna punctual de vedere in fata Senatului.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Noul Cod de procedura civila va intra in vigoare la 1 iunie 2012

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

“In 2012 vom pune in aplicare noul Cod de procedura civila, cu termen in iunie”, a spus ministrul Justitiei.Predoiu a adaugat ca noul Cod este unul dintre obiectivele strategice ale Ministerului Justitiei.

 

 

 

Raportul CE din iulie 2011 remarca faptul ca Romania a facut demersuri pentru imbunatatirea procedurilor judiciare si ca autoritatile romane au intreprins demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare si a continuat pregatirile pentru intrarea in vigoare a patru Coduri noi.

Sursa: Mediafax

Dreptul procesual civil, Juridic,

Greseala materiala in hotararea judecatoreasca

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Art. 281. – (1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.

depuneti personal o cerere la registratura instantei unde s-a judecat cauza dvs si cred ca se va rezolva

 

 

www.coltuc.ro

Dreptul procesual civil, Juridic,

Manager pe ochi frumoşi la Fondul Proprietatea

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Decizia în privinţa firmei care va administra averea Fondului Proprietatea (FP) este la mâna comisiei de selecţie a managerului, condusă de Sebastian Vlădescu. Documentele oficiale care organizează procesul de selecţie elaborate de comisie îi permit lui Vlădescu să promoveze anumiţi candidaţi.

 

Criteriile menite să evalueze care dintre doritori se califică pentru ultima fază a procesului sunt incerte, iar reprezentanţii comisiei sunt conştienţi de acest lucru. Dacă prima şi a treia etapă de selecţie se bazează pe criterii obiective, cea intermediară constă dintr-un „dialog competitiv“, în urma căruia în cursă vor rămâne doi sau trei candidaţi.

Sebastian Vlădescu a recunoscut, ieri, într-o conferinţă de presă, că „acest proces presupune o doză de subiectivism din partea comisiei. Criteriile nu pot fi evaluate strict numeric“. El a afirmat că unul dintre elementele subiective este încrederea pe care trebuie să o câştige candidaţii. Altul este „calitatea respectivului potenţial manager de fond“, în special în contextul în care criza financiară internaţională a târât în faliment nume grele din domeniul bancar.
 
Vlădescu: sunt imparţial

Sebastian Vlădescu a condus şi comisia de privatizare a BCR. În urma procesului de selecţie desfăşurat acum trei ani, austriecii de la Erste Bank au obţinut peste 60% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti. Aşadar, Vlădescu a mai avut ocazia să negocieze cu Erste Bank. Iar potrivit unor surse din piaţă, Regulamentul de organizare a licitaţiei pentru alegerea managerului de fond şi Caietul de sarcini, publicate săptămâna trecută în Monitorul Oficial, pregătesc accesul Erste şi la conducerea FP. Comisia cere firmelor interesate să fie înregistrate în România sau să înceapă constituirea unei filiale în ţara noastră. Singura înregistrată în România, dintre cele 28 de societăţi care s-au arătat interesate până în august să gestioneze activele FP, este BCR Asset Management, controlată de Erste.

Preşedintele comisiei de selecţie a negat însă posibilitatea ca participarea sa la negocierea cu Erste pentru privatizarea BCR să influenţeze decizia în favoarea austriecilor. „Nu am nicio preferinţă“ în privinţa candidaţilor, a subliniat Vlădescu, precizând că „Erste nu se califică, potrivit legislaţiei române“. Însă companiile pot participa la licitaţie şi în consorţii.

AGA va decide listarea pe Bursă

Documentele care pun la punct procesul alegerii unui manager al FP au fost publicate cu două luni întârziere după ce au fost aprobate de guvern, din cauza dificultăţilor de traducere din engleză în română şi a modificărilor cerute de CNVM şi de Ministerul Justiţiei.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831594/Manager-pe-ochi-frumosi-la-Fondul-Proprietatea/

Dreptul procesual civil, Juridic,

Noul Cod de procedura civila a fost aprobat de Guvern

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Proiectul de lege privind noul Cod de procedura civila a fost aprobat in sedinta de saptamana trecuta a Guvernului, potrivit unui comunicat emis de Executiv.

Aprobarea proiectul noului Cod de procedura civila vine ca urmare a anuntului facut de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, pe 11 noiembrie, privind finalizarea proiectelor de cod civil, de procedura civila, penal, si de procedura penala, pentru a fi trimise Parlamentului, pentru dezbatere.

Potrivit fisei tehnicea proiectului noului Cod de procedura civila, publicata de Ministerul Justitiei, reglementarile “urmaresc sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile si accelerarea procedurii, inclusiv in faza executarii silite.” 

Eliminarea deficientelor care au dus la condamnarea Romaniei la CEDO

Proiectul urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta CEDO.

“Urmarind cu rigoare asigurarea premiselor pentru solutionarea corecta in fond a cauzelor, in cadrul sistemului justitiei nationale, proiectul are in vedere eliminarea deficientelor care au condus, in multe cazuri, la hotarari ale CEDO de condamnare a Romaniei, atat pentru solutii judecatoresti principial gresite, cat si pentru prejudicii cauzate de durata excesiva a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultata din inconsecventa jurisprudentei nationale”, se mai arata in aceeasi fisa tehnica 

Medierea, alternativa de solutionare a litigiilor

Proiectul prevede in sarcina judecatorului obligatia de a indruma partile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de solutionare a litigiilor, pe durata desfasurarii acestei proceduri judecata fiind suspendata.

Recursul, “veritabila cale extraordinara de atac”

Totodata, proiectul reglementeaza recursul “ca veritabila cale extraordinara de atac, exercitata doar in cazuri exceptionale in care legalitatea a fost infranta, cu regandirea actualelor motive de recurs in sensul restrangerii lor si eliminarii motivelor formale, fara impact asupra legalitatii, precum si noua procedura a contestatiei privind tergiversarea procesului.”

Prin proiect, au fost resistematizate etapele procesului civil, etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterea in fond a procesului, astfel incat sa creasca eficienta activitatii de judecata si sa se reduca durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale.

“Astfel, proiectul noului Cod de procedura civila prevede impartirea fazei judecatii in prima instanta in doua etape: cercetarea procesului, care se desfasoara in camera de consiliu – dand expresie caracterului preponderent privat al drepturilor si intereselor disputate in procesul civil – si in cadrul careia se indeplinesc, in conditiile legii, actele de procedura, se rezolva exceptiile procesuale si se administreaza probele – si dezbaterea in fond a procesului, care urmeaza a avea loc preponderent in sedinta publica, daca partile nu convin altfel. In cadrul acestei din urma etape procesuale, partile au posibilitatea sa dezbata in contradictoriu imprejurarile de fapt si temeiurile de drept invocate de ele sau puse in discutie, din oficiu, de catre instanta de judecata”, se explica in fisa tehnica a proiectului noului Cod de procedura civila. 

O noua procedura: contestatia privind tergiversarea procesului

Prin proiect se instituie o procedura speciala indreptata impotriva incalcarii dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil: contestatia privind tergiversarea procesului.

Potrivit noii proceduri, conforme cu deciziile CEDO care au sanctionat lipsa mijloacelor legale de a actiona in cazul depasirii termenului rezonabil de solutionare a cauzei, partea care considera ca pricina este tergiversata va putea solicita luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata. 

Noutati legislative in materia executarii silite

Printre principalele noutati legislative propuse prin proiectul noului Cod de procedura civila se numara si cele in materia executarii silite, cum ar fi:
– instituirea caracterului de drept comun in materia executarilor silite de orice fel a reglementarilor propuse in proiectul noului Cod de procedura civila;
– consacrarea, pentru prima data in dreptul nostru, in mod expres, a regulii de principiu privind respectarea dreptului la un proces echitabil si in faza executarii silite prin instituirea obligatiei statului de a asigura executarea prompta si efectiva a oricarui titlu executoriu, precum si a raspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neindeplinirii obligatiilor ce ii incumba;
– consacrarea competentei generale a executorului judecatoresc de a efectua executarea silita, in scopul asigurarii unei reglementari unitare si uniforme in materia executarii silite a titlurilor executorii emise in materia raporturilor civile si a altor raporturi asimilate;
– delimitarea judicioasa a categoriilor de hotarari – hotarari definitive si hotarari executorii -, renuntandu-se la categoria hotararilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscuta si care este susceptibila de confuzii in practica, creand dificultati in stabilirea statutului unor hotarari susceptibile de a fi atacate pe calea unei cai extraordinare de atac;
– tot ca o noutate absoluta, in considerarea dificultatilor materiale si personale de executare a titlurilor executorii avand ca obiect incredintarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a acestora si alte masuri de ocrotire privitoare la acestia, au fost instituite reglementari privind executarea hotararilor judecatoresti referitoare la minori.

In contextul modernizarii procedurilor speciale in scopul clarificarii rapide si eficiente a situatiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativa, noul Cod de procedura civila cuprinde si trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele detinute sau ocupate fara drept, procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii si procedura cu privire la cererile de valoare redusa.

 

Dreptul procesual civil, Juridic,

Constituirea si repartizarea dosarului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cererea de chemare în judecată se depune la registratura instanţei fie personal, fie prin reprezentant sau prin poştă.
Cererea se înregistrează, apoi primeşte prin intermediul unei aplicaţii informatice un număr unic pe ţară şi devine dosar. Persoana care a formulat cererea devine reclamant. Persoana împotriva căreia s-a formulat cererea devine pârât.

Ca şi în cazul cererii de chemare în judecată, întâmpinarea trebuie depusă în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt în cauză, plus un exemplar pentru instanţă. Dacă în cauză aveţi calitatea de pârât alături de alte persoane, puteţi depune o singură întâmpinare pentru toţi pârâţii sau numai pentru cei care doresc să o formuleze.
Întâmpinarea poate fi depusă cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată.
În situaţia în care nu aţi depus întâmpinare, la prima zi de înfăţişare, instanţa vă va pune în vedere să arătaţi excepţiile, dovezile şi mijloacele de apărare la cererea formulată de reclamant. La solicitarea dumneavoastră, instanţa vă poate acorda un termen pentru pregătirea apărării şi depunerea întâmpinării.

Dosarul este repartizat în funcţie de obiectul cererii unui complet de judecată care judecă în materia respectivă ales aleatoriu prin intermediul unui sistem informatic

Dreptul procesual civil, Juridic,

Decăderea

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Decăderea constituie o sancţiune care determină stingerea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul prevăzut de lege.29
În conformitate cu dispoziţiile art. 103 Codul de procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei

Sancţiunea decăderii nu este numai expres prevăzută, ci poate apărea şi virtual, prin norme care fixează termenul, ca în cazul art. 38 alin. 1 Codul de procedură civilă.

Din acest considerent doctrina precizează că toate termenele, legale imperative sunt prezumate a fi statornicite sub sancţiunea decăderii.
Condiţiile esenţiale ale decăderii rezultă din chiar conţinutul art. 103 alin. 1 Codul de procedură civilă şi pot fi enunţate sintetic astfel:
– existenţa unui termen imperativ care să impună obligaţia exercitării dreptului în interiorul acelui termen;
– neexercitarea dreptului procedural înăuntrul acelui termen imperativ, legal;
– să nu existe o derogare expresă de la sancţiunea decăderii.
Chiar dacă elementul timp este de esenţa decăderii, s-a observat în mod judicios în doctrină că sancţiunea intervine şi atunci când anumite acte trebuie făcute într-o anumită ordine (de ex.: în materia probelor).
În ceea ce priveşte mijlocul prin care se va invoca decăderea, sunt incidente elementele circumscrise nulităţii. Aşadar, în cursul procesului, decăderea este invocată pe cale de excepţie, cu distincţia de condiţii între excepţia absolută şi cea relativă şi ţinând cont de regula că sarcina probei revine celui care invocă excepţia. În acest sens, dacă norma încălcată este imperativă, decăderea poate fi invocată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, pe când, în cazul încălcării unei norme dispozitive, numai partea interesată poate invoca decăderea.
Aceeaşi distincţie se impune în privinţa momentului în care este invocată decăderea: dacă priveşte o normă imperativă, decăderea poate fi invocată în orice moment procesual, dar dacă priveşte o normă dispozitivă, termenul limită îl reprezintă primul termen de judecată ce urmează termenului la care partea a luat cunoştinţă de motivul decăderii.
Dacă procesul s-a soluţionat în primă instanţă, decăderea poate fi invocată pe calea apelului iar dacă se soluţionează şi apelul, decăderea poate fi invocată pe calea recursului. Şi în acest caz, ca şi în materia nulităţii, se impune precizarea că, dacă decăderea priveşte o normă dispozitivă va putea fi invocată prin intermediul cererii de apel, respectiv de recurs, numai dacă a fost invocată în cursul judecăţii pe cale de excepţie.
Din însăşi definiţia decăderii rezultă ca efect al său, stingerea unui drept procedural ori, altfel spus, stingerea posibilităţii de punere în valoare a dreptului neexercitat în termenul legal.
Trebuie subliniat că sancţiunea nu aduce atingere dreptului subiectiv ce se valorifică pe cale de acţiune dar poate duce indirect la pierderea dreptului la acţiune, în componenţa sa, dreptul de a obţine condamnarea pârâtului.
Tot în cuprinsul art. 103 Codul de procedură civilă este prevăzută o cauză de înlăturare a efectelor decăderii, şi anume instituţia repunerii în termen. Aceasta presupune ca partea interesată să facă dovada că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei să săvârşească respectivul act de procedură în termen. După cum legea nu distinge, apreciem că instituţia repunerii în termen este compatibilă oricărui act ce
trebuie exercitat într-un termen, pentru care, în caz contrar se aplică sancţiunea decăderii.
Odată cu cererea de repunere în termen se arată şi motivele împiedicării iar un nou termen de 15 zile va curge de la data încetării împiedicării pentru a se efectua respectivul act de procedură (art. 103 alin. 2 Codul de procedură civilă).
Cererea de repunere în termen se soluţionează de instanţa competentă să efectueze actul de procedură ori să judece calea de atac şi se va pronunţa fie prin încheiere, fie prin hotărâre, după caz.
Dat fiind că atât nulitatea, cât şi decăderea sunt sancţiuni procedurale care determină ineficacitatea actului nul, respectiv tardiv, cât şi faptul că atât decăderea cât şi prescripţia au ca efect stingerea drepturilor ce nu au fost exercitate în timpul prevăzut de lege, între cele trei instituţii se pot stabili anumite raporturi.
Pe de o parte există asemănări între nulitate şi decădere dar şi deosebiri de regim juridic între acestea.
Dreptul procesual civil, Juridic,

Excepţia de necompetenţă

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Excepţia de necompetenţă este mijlocul procesual prin care se invocă necompetenţa instanţei sesizate, în cursul judecăţii în fond ori într-o cale de atac.
Dacă necompetenţa se invocă după ce s-a pronunţat o hotărâre, mijlocul procesual prin care se invocă necompetenţa nu mai poate fi excepţia de necompetenţă, ci, după caz, apelul sau recursul.

Astfel, excepţia de necompetenţă absolută (pentru competenţa generală, materială sau teritorială exclusivă) poate fi invocată de oricare dintre părţi şi de procuror sau instanţă din oficiu, în orice stare a pricinii.
Excepţia de necompetenţă relativă (pentru competenţa teritorială de drept comun şi alternativă) poate fi ridicată numai de către pârât şi numai prin întâmpinare şi cel mai târziu la prima zi de înfăţişare; mai mult această excepţie trebuie invocată înaintea altor excepţii.
Excepţia de necompetenţă este o excepţie de procedură, absolută ori relativă, după caz, dilatorie căci tinde la amânarea soluţionării fondului dreptului dedus judecăţii. Când competenţa generală nu aparţine instanţelor de judecată, ci unui organ jurisdicţional, excepţia de necompetenţă este dirimantă (peremtorie), căci ceea ce se urmăreşte prin invocarea excepţiei este chiar respingerea cererii.
Procedura de soluţionare a excepţiei este aceeaşi indiferent de felul necompetenţei şi presupune în mod obligatoriu respectarea principiului contradictorialităţii.
Dacă excepţia este respinsă, instanţa se pronunţă prin încheiere interlocutorie, care poate fi atacată numai odată cu fondul, conform art. 158 alin. (2) Codul de procedură civilă.
Dacă excepţia este admisă, instanţa se declară necompetentă şi stabileşte cui revine competenţa de soluţionare a cauzei, pronunţându-se prin hotărâre.
Dacă instanţa constată că litigiul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci de competenţa unui organ al statului fără activitate jurisdicţională, ori de competenţa unui organ de jurisdicţie din alt stat, (când există un element de extraneitate), cererea va fi respinsă ca inadmisibilă, respectiv ca nefiind de competenţa instanţelor române.
Hotărârea de declinare a competenţei nu are doar efectul de a dezinvesti instanţa care a pronunţat-o, dar şi investeşte instanţa ori organul jurisdicţional, stabileşte competenţe, efecte care se produc la momentul în care rămâne irevocabilă.
Are putere de lucru judecat numai în ce priveşte instanţa care se dezinvesteşte. Poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, după cum dispune art. 158 alin. (3) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 105 alin. (1) Codul de procedură civilă, actele îndeplinite de instanţe necompetente sunt lovite de nulitate, urmând a fi refăcute, cu excepţia probelor care, de principiu, rămân câştigate judecăţii.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Strămutarea pricinilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Sediul materiei îl constituie art. 34-40 Codul de procedură civilă.
Potrivit art. 37 Codul de procedură civilă strămutarea pricinii de la o instanţă la alta de acelaşi grad se poate cere:
– când una dintre părţi are două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistraţii instanţei;
– pentru motive de bănuială legitimă;
– pentru motive de siguranţă publică.

Motivele diferite atrag şi momente diferite până la care poate fi primită cererea de strămutare: în primul caz, înainte de începerea oricărei dezbateri, iar în celelalte cazuri, strămutarea se poate cere oricând (rezultă din art. 38 Codul de procedură civilă).
De asemenea, trebuie să distingem, căci, conform art. 39, în primul caz cererea se depune la instanţa imediat superioară iar în celelalte două cazuri, la instanţa supremă.
Art. 40 Codul de procedură civilă dispune că cererea se judecă în camera de consiliu după procedura anume reglementată în conţinutul său.
Dacă se admite cererea de strămutare, pricina se trimite spre judecare unei alte instanţe de acelaşi grad. Dacă se respinge cererea, instanţa iniţial sesizată este competentă să continue judecata.
Dacă această instanţă a efectuat acte de procedură ulterior strămutării, acestea sunt desfiinţate de drept, prin efectul admiterii cererii de strămutare (art. 40 alin. (5) Codul de procedură civilă).
În legătură cu faptul că hotărârea asupra strămutării nu este supusă nici unei căi de atac, după cum prevede art. 40 alin (4) Codul de procedură civilă, au fost exprimate opinii variate în literatură.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Competenţa în materia litigiilor de muncă

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

În sistemul nostru actual de drept, regula este dată de faptul că în materia litigiilor de muncă, competenţa aparţine instanţelor judecătoreşti. Această reglementare cu valoare de principiu rezultă în special din art. 126 din Constituţie care instituie realizarea justiţiei prin intermediul instanţelor şi stabileşte structura sistemului judiciar şi din art. 281-291 din Codul Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003,39 care stabileşte în art. 284 regulile de competenţă materială şi teritorială în materie: competenţa generală a instanţelor şi competenţa teritorială după domiciliul, reşedinţa ori sediul (după caz) reclamantului.

În anumite profesii funcţionează organe jurisdicţionale cu competenţă de instanţe disciplinare.
În acest sens amintim:
– Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă disciplinară pentru magistraţi, după cum dispune Constituţia în art. 133- 134, dar şi legea organică în materie, Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în art. 44-50 cât şi, Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, republicată, care în art. 94-101 dispune asupra instituţiei răspunderii magistraţilor.
– Comisia de disciplină a baroului, care potrivit art. 72 din Legea nr. 51/199543 republicată şi modificată, judecă abaterile disciplinare, iar hotărârile acesteia pot fi atacate la Comisia Centrală de Disciplină a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, în conformitate cu procedura de judecată stabilită prin Statutul profesiei de avocat.
– Consiliul de disciplină prevăzut în art. 40 din Legea nr. 36/199544, care judecă acţiunea disciplinară, conform procedurii stabilite prin regulament, în cazul abaterilor disciplinare ale notarilor publici.
Activitatea consiliului poate fi atacată în instanţă.  Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti,
judecă acţiunea disciplinară pentru abaterile disciplinare ale executorilor judecătoreşti, în conformitate cu art. 45 din Legea nr. 188/2000.
Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definită şi poate fi atacată cu recurs la instanţa competentă.
– Comisia de disciplină, respectiv Comisia superioară de disciplină care funcţionează la nivelul fiecărui colegiu teritorial, respectiv la nivelul Colegiului Medicilor din România, şi care judecă plângerile formulate împotriva medicilor, având ca obiect abateri disciplinare. Actele normative în materia acţiunii disciplinare a medicilor sunt: Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea
şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România şi Legea nr. 308/2004  privind executarea profesiei de medic dentist precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Calitatea procesuală

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală pasivă).

După ce a fost sesizată, instanţa trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, fie înainte de începerea dezbaterilor, dacă acest lucru este posibil, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.
În cursul procesului, drepturile şi obligaţiile procedurale pot fi transmise, ceea ce echivalează cu o transmisiune a calităţii procesuale, fie activă, fie pasivă.
Transmisiunea calităţii procesuale poate fi legală sau convenţională.
Transmisiunea legală intervine în cazul persoanelor fizice prin intermediul moştenirii (moştenitorii care acceptă moştenirea preiau poziţia procesuală pe care o avea defunctul, exceptându-se cazurile nepermise de lege), iar în cazul persoanei juridice, prin intermediul reorganizării sau transformării persoanei juridice care este parte în proces.
Transmisiunea convenţională intervine în cazul cesiunii de creanţă, vânzării sau donării bunului litigios, preluării datoriei cu consimţământul creditorului.
Din punctul de vedere al întinderii transmisiunii calităţii procesuale, transmisiunea poate fi: universală, cu titlu universal, sau cu titlu particular.
În cazul transmisiunii universale sau cu titlu universal, drepturile şi obligaţiile care constituie o fracţiune din universalitate trec de la un subiect de drept la altul.
În cazul transmisiunii cu titlu particular drepturile şi obligaţiile se transmit de la un subiect la altul, numai cu privire la anumite bunuri determinate.
Subiectul care dobândeşte calitatea procesuală ca efect al transmisiunii preia procesul în starea în care se găseşte în acel moment, iar actele procedurale îndeplinite de autorul său îi sunt opozabile.
Lipsa calităţii procesuale poate fi invocată pe cale de excepţie.
Excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremtorie, ce poate fi invocată de partea interesată, procuror şi instanţă din oficiu în orice fază procesuală.
Dacă se constată lipsa calităţii procesuale, instanţa, va respinge cererea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă sau fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Drepturile şi îndatoririle procesuale ale părţilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Calitatea de parte în raportul procesual civil conferă acesteia, ca subiect de drept procesual, o serie de drepturi procesuale şi impune o serie de obligaţii procesuale.

În Codul de procedură civilă nu există o secţiune aparte care să reglementeze drepturile şi obligaţiile procesuale ale părţilor, ci asemenea reglementări există disparat în structura Codului: cu titlu de exemplu vom enumera articole din cadrul primelor două titluri ale primei cărţi, în care sunt stipulate prevederi ce conferă părţilor drepturi procesuale: art. 57 Codul de procedură civilă, art. 65 Codul de procedură civilă, art. 67 Codul de procedură civilă

Drepturile procesuale cel mai des amintite în doctrină sunt:
– dreptul părţii de a adresa cereri instanţei de judecată;
– dreptul de a participa la judecată; în structura căruia se cuprinde dreptul de citare cât şi dreptul de a participa la dezbateri;
– dreptul de apărare care presupune folosirea tuturor mijloacelor procesuale şi procedurale necesare, în maniera stabilită de lege;
– dreptul de a conduce procesul personal ori prin mandatar ori chiar beneficiind de asistenţă judiciară conform art. 74 şi urm. Codul de procedură civilă, în anumite condiţii;
– dreptul de a recuza judecători, procurori, grefieri, experţi;
– dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecată, în cazul în care partea va câştiga procesul;
– dreptul de dispoziţie asupra procesului, care se exercită numai personal de către parte sau prin mandatar, în baza unei procuri speciale (inclusiv pentru situaţia reprezentării prin avocat).
Din această succintă enumerare a drepturilor procesuale rezultă şi faptul că unele dintre aceste drepturi se ridică la rangul de principii fundamentale ale procesului civil, asemenea drepturi subscriindu-se principiului dreptului la apărare, principiului egalităţii părţilor, principiului disponibilităţii, principiilor publicităţii şi oralităţii.
Indiferent însă de natura dreptului procesual pe care legea îl conferă părţii, aceasta trebuie să îl exercite cu bună-credinţă, supunându-se întocmai prevederilor art. 723 Codul de procedură civilă, aşa încât exerciţiul oricărui drept să nu conducă la săvârşirea unui abuz de drept.
Cum este şi firesc, exercitarea unor drepturi procesuale este indisolubil legată de îndeplinirea unor obligaţii, îndatoriri procesuale şi procedurale din partea subiectului acelui raport de drept procesual.
Doctrina a statuat fără echivoc obligaţia părţii de a exercita drepturile procesuale cu bună-credinţă şi potrivit scopului în care au fost recomandate de lege. De altfel faptul că în art. 723 alin. (2) Codul de procedură civilă prevede şi o sancţiune în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii întăreşte ideea importanţei ce o are în economia procesului civil.
Şi în ceea ce priveşte sediul materiei pentru obligaţiile procesuale ale părţilor se menţine faptul că ele sunt stipulate în mod disparat în Codul de procedură civilă, cu titlu de exemplu amintim: art. 129 alin. (1) Codul de procedură civilă, art. 114¹ Codul de procedură civilă, art. 136 Codul de procedură civilă, art. 146 Codul de procedură civilă, art. 153 Codul de procedură civilă, art. 155¹ Codul de procedură civilă.
De asemenea, reţinem din doctrină34 ca principale obligaţii procesuale ce revin părţii în procesul civil:
– obligaţia de a îndeplini actele de procedură respectând întocmirea prevederilor art. 129 Codul de procedură civilă ;
– obligaţia de a proba cererile şi apărările;
– obligaţia de a depune copii certificate de pe înscrisurile invocate ca mijloace materiale de probă;
– obligaţia de a suporta cheltuielile de judecată, în conformitate cu prevederile art. 274 – 277 Codul de procedură civilă .
Îndeplinirea obligaţiilor procesuale este prevăzută de legea procesuală sub diverse sancţiuni precum cea a nulităţii, perimării, decăderii, răspunderii pentru paguba pricinuită.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Lege nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 24/10/2008

 Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Dupa articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu urmatorul cuprins:

“Art. 21. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si in cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in masura in care intre Romania si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu isi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie.
(2) Pentru statele cu care Romania nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat in baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.”

2. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 7. – Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, in total, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.”

3. Dupa articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu urmatorul cuprins:

“Art. 81. – Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, in considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. In acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara indeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate in legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.”

4. Dupa articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu urmatorul cuprins:

“Art. 101. – Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internationale incheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care contin prevederi referitoare la angajamentele asumate de Romania privind accesul international la justitie in materie civila, obligatoriu, total si gratuit.”

5. La articolul 22, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(3) Sumele reprezentand onorariile avocatului, expertului, traducatorului, interpretului, executorului judecatoresc sau mediatorului se platesc in cont bancar, prin virament sau in numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.”

6. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins
:
“Art. 27. – (1) Dupa indeplinirea atributiilor pe care legea si statutul le prevad in sarcina executorului judecatoresc, instanta va stabili, la cererea executorului judecatoresc, onorariul definitiv, in functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatii desfasurate, in limitele onorariilor stabilite potrivit legii.”

7. La articolul 38 alineatul (3), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“c) stabileste, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, dupa caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistentei de catre avocat si, respectiv, pentru executorul judecatoresc;”.

8. La articolul 50 alineatul (1), partea introductiva si litera a) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

“Art. 50. – (1) Pentru ducerea la indeplinire, in calitate de autoritate centrala, a unor obligatii rezultate din prezenta ordonanta de urgenta sau asumate in cadrul cooperarii judiciare internationale, prin instrumentele internationale la care Romania este parte, Ministerul Justitiei poate incheia, potrivit legii, conventii de colaborare cu:
a) avocati, pentru furnizarea unor servicii de consultanta, asistenta si/sau reprezentare, dupa caz;”.

9. Dupa articolul 50 se introduc doua noi articole, articolele 501 si 502, cu urmatorul cuprins:

“Art. 501. – Sumele reprezentand limitele de venit prevazute la art. 8 alin. (1) si (2) se pot actualiza prin hotarare a Guvernului.
Art. 502. – In situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta.”

Art. II.
– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Dreptul procesual civil, Juridic,

Dan Lupascu despre noul Cod de procedura civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ieri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil noului Cod de procedura civila cu observatiile Comisiei Juridice a CSM.

Dan Lupascu, membru CSM: “Sunt o serie de dispozitii noi, inovatoare, dar sunt altele care, in opinia noastra, mai degraba ar duce la tergiversare decat la eficientizarea actului de justitie. Mai devreme de 2010 – 2011 nu se poate trece la implementare pentru ca sistemul nu este pregatit. Daca acest cod s-ar aplica de maine ar fi previzibila o blocare a intregului sistem, pentru ca, in afara de Inalta Curte, conceptia procesului civil se schimba. De pilda, cercetarea procesului se face in Camera de Consiliu, insa sunt foarte multe instante cu 6-8 judecatori intr-un birou care nu au deloc camera de consiliu, deci nu numai masuri pentru personal sunt necesare, ci si masuri de ordin logistic si amenajari de sedii.”

http://www.juridice.ro/stiri-juridice/flux-stiri/dan-lupascu-noul-cod-de-procedura-civila.html

Dreptul procesual civil, Juridic,

Proiectul Codului de procedură civilă

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

1. Data începerii proiectului

 

Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost constituită prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 829/C din 24 martie 2006, fiind alcătuită din colaboratori externi – teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului procesual-civil, precum şi din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.

2. Cadrul instituţional

 

În temeiul art. 942 şi următoarele din Codul civil şi ale art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 85/1998 privind plata colaboratorilor externi folosiţi de ministere pentru elaborarea proiectelor de coduri şi alte acte normative, aprobată prin Legea nr. 218/2001, au fost încheiate convenţii civile pentru participarea la elaborarea proiectului. Totodată, ca urmare a sprijinului financiar oferit de Banca Mondială prin proiectul Reforma sistemului judiciar în cadrul componentei „Consulting services for Revision of the Romanian Civil Procedure Code”, în baza Acordului de Împrumut Nr. 4811 – RO, ratificat prin Legea 205/2006, cu începere din luna iunie 2007 pentru o parte din colaboratorii externi s-a asigurat plata din aceste fonduri.

 

3. Componenţa comisiei pe profesii

 

         judecători: conf. univ. dr. Mihaela Tăbârcă, judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asist. univ. Valentin Mitea,  vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj, judecător Iulian Gâlcă, fost preşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia şi fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii;

         avocaţi: dr. Gheorghe Florea – preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

         cadre universitare, reputaţi teoreticieni în domeniul dreptului procesual-civil: prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu (fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti),  prof. univ. dr. Gabriel Boroi,  conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias (decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti) şi conf. univ. dr. Marian Nicolae.

          prof. univ. dr. Nicolae Turcu, preşedintele Secţiei de drept privat a Consiliului Legislativ, instituţie reprezentată conform art. 26 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

 

 

 

4. Sistematizarea

 

         nr. articole: 1085;

         nr. secţiuni: 54;

         nr. capitole: 58;

         nr. titluri: 40;

         nr. cărţi: 7.

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse şi efectele acestora

 

Proiectul noului Cod de procedură civilă reprezintă expresia unui efort susţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esenţial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite.

În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa C.E.D.O. Urmărind cu rigoare asigurarea premiselor pentru soluţionarea corectă în fond a cauzelor, în cadrul sistemului justiţiei naţionale, proiectul are în vedere eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale C.E.D.O. de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale. 

De aceea, proiectul vizează, totodată, şi găsirea unor remedii pentru eliminarea unei alte deficienţe majore a sistemului judiciar român, şi anume existenţa unei practici neunitare, datorată, între altele, şi incoerenţei şi instabilităţii legislative.         

Prin Hotărârea Guvernului nr.1527/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 27 decembrie 2007 au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.

Aşa cum se precizează în acest document de principiu, în activitatea de elaborare a proiectului noului cod s-au avut in vedere concepţiile moderne privind desfăşurarea procesului civil, rolul si atribuţiile participanţilor la acest proces, în centrul atenţiei situându-se, desigur, preocuparea pentru recunoaşterea şi clarificarea, într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii. 

Urmărind construcţia unei proceduri civile moderne şi echilibrate, proiectul se concentrează în mod deosebit asupra măsurilor de natură să accelereze obţinerea răspunsului judecătoresc într-un anumit termen, cu respectarea, în egală măsură, a drepturilor procedurale ale părţilor şi principiilor fundamentale ale procesului civil.

Dată fiind preocuparea esenţială de asigurare a celerităţii soluţionării cauzelor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, soluţiile legislative propuse urmăresc să răspundă, atât în mod direct, cât şi prin efectele preconizate, acestui imperativ, indiferent că este vorba despre resistematizarea etapelor procesului civil în aşa fel încât să conducă la un dialog judiciar, în termeni clari şi oneşti, despre simplificarea formelor procedurale ori modificarea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti odată cu reaşezarea sistemului căilor de atac sau, în fine, despre măsuri de natură să ducă la responsabilizarea părţilor din proces. Tot astfel, în scopul degrevării instanţelor de judecată, ceea ce ar avea consecinţe nemijlocite asupra duratei de desfăşurare a procedurilor judiciare, proiectul prevede în sarcina judecătorului obligaţia de a îndruma părţile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor, pe durata desfăşurării acestei proceduri judecata fiind suspendată. Pe aceeaşi linie se înscriu şi reglementarea recursului ca veritabilă cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă, cu regândirea actualelor motive de recurs în sensul restrângerii lor şi eliminării motivelor formale, fără impact asupra legalităţii, precum şi noua procedură a contestaţiei privind tergiversarea procesului.

Prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune reaşezarea competenţei materiale, astfel încât să conducă atât la apropierea justiţiei de cetăţean, cât şi la o justiţie previzibilă prin unitatea soluţiilor jurisprudenţiale.

Prin proiect sunt propuse soluţii legislative inovatoare, subsumate dezideratului soluţionării cauzelor într-un termen optim şi previzibil, ce au în vedere tehnicizarea procedurii desfăşurate în faţa instanţei de judecată, care să conducă, pe cât posibil, şi la eliminarea interpretărilor jurisprudenţiale contradictorii.

Au fost resistematizate etapele procesului civiletapa scrisă, cercetarea procesului şi dezbaterea în fond a procesului, astfel încât să crească eficienţa activităţii de judecată şi să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, proiectul noului Cod de procedură civilă prevede împărţirea fazei judecăţii în primă instanţă în două etape: cercetarea procesului, care se desfăşoară în camera de consiliudând expresie caracterului preponderent privat al drepturilor şi intereselor disputate în procesul civil – şi în cadrul căreia se îndeplinesc, în condiţiile legii, actele de procedură, se rezolvă excepţiile procesuale şi se administrează probele – şi dezbaterea în fond a procesului, care urmează a avea loc preponderent în şedinţă publică, dacă părţile nu convin altfel. În cadrul acestei din urmă etape procesuale, părţile au posibilitatea să dezbată în contradictoriu împrejurările de fapt şi temeiurile de drept invocate de ele sau puse în discuţie, din oficiu, de către instanţa de judecată.

În materia probelor se propune realizarea unei unificări de reglementare, în sensul de fi cuprinse în noul Cod de procedură civilă nu numai prevederile referitoare la administrarea probelor, ci şi cele care privesc admisibilitatea acestora. Totodată, se propune păstrarea actualei proceduri a administrării probelor de către avocaţi, care, în noul context legislativ, poate reprezenta, ca manifestare a dreptului de dispoziţie al părţilor, o alternativă la modalitatea clasică de administrare de către instanţă a probelor.

Au fost instituite unele reguli şi mecanisme procedurale pentru eficientizarea procedurii şi asigurarea soluţionării cu celeritate a procesului:

– se accentuează caracterul excepţional al amânărilor pe care le poate acorda instanţa de judecată, fie prin învoiala părţilor, fie pentru lipsă de apărare, înlăturându-se, prin ansamblul soluţiilor legislative propuse, posibilitatea părţilor de a solicita şi obţine amânări repetate nejustificate, care duc la încărcarea rolului instanţei şi afectarea serviciului public al justiţiei;

s-a propus ca necompetenţa de ordine publică să nu poată fi invocată, atât de părţi cât şi de instanţa de judecată din oficiu, decât la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi exclusiv în faţa primei instanţe; soluţia propusă dă expresie prevalenţei interesului în soluţionarea cu celeritate a procesului, în raport cu formalismul regulilor de competenţă, dar şi ideii de responsabilizare a părţilor pentru clarificarea, în termen cât mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant;

norme riguroase privind strămutarea cauzelor şi recuzarea judecătorilor, instrumente procesuale folosite în prezent cel mai adesea pentru tergiversarea proceselor;

– se propune o nouă concepţie privind termenul în cunoştinţă, bazată pe responsabilizarea justiţiabilului pentru propriul proces, în conformitate şi cu principiul disponibilităţii, care guvernează  procesul civil. Se va da un sens mai larg noţiunii de termen în cunoştinţă, astfel încât să includă orice situaţie în care se poate prezuma că partea a primit citaţia şi cunoaşte termenul.

Prin proiect se instituie o procedură specială, de sine-stătătoare, îndreptată împotriva încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil: contestaţia privind tergiversarea procesului. Potrivit noii proceduri, conforme cu deciziile C.E.D.O. care au sancţionat lipsa mijloacelor legale de a acţiona în cazul depăşirii termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, partea care consideră că pricina este tergiversată va putea solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

 

Proiectul noului Cod de procedură civilă introduce noi reglementări cu caracter general referitoare la căile de atac, care includ enumerarea acestora,  prevederea expresă a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi clasificarea lor în căi ordinare şi căi extraordinare.

Apelul va rămâne singura cale de atac ordinară cu caracter devolutiv, având ca obiect, de regulă, controlul judecăţii asupra fondului cauzei.

Modificări de substanţă sunt propuse în materia recursului, pentru ca acesta să fie, într-adevăr, o cale extraordinară de atac, exercitată esenţialmente doar în cazurile excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă:

– potrivit noii reglementări, recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile în concret, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se asigură o practică judiciară unitară la nivelul întregii ţări;

competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind prevăzute expres hotărârile care pot fi atacate cu recurs, hotărârile sustrase recursului, precum şi un număr limitat de cazuri în care recursul se va judeca de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea recurată;

– ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului să se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic; 

– au fost regândite motivele de exercitare a recursului, prin reducerea acestora şi impunerea unor condiţii stricte de exercitare, astfel încât acestea să vizeze exclusiv legalitatea hotărârii şi nu chestiuni de fapt;

– s-a propus, de asemenea, reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor care sunt de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedură de natură să asigure controlul de legalitate al instanţei supreme numai în cazuri temeinic justificate.

 

Cât priveşte mecanismele procedurale pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune modificarea substanţială a reglementării recursului în interesul legii prin:

– lărgirea categoriei de persoane care pot sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de exemplu, dobândesc calitate procesuală activă colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului),

– instituirea unor reglementări care detaliază procedura de soluţionare, cum ar fi desemnarea judecătorilor raportori şi obligativitatea consultării jurisprudenţei şi a doctrinei.

Totodată, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea jurisprudenţei româneşti într-una predictibilă, care să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor şi, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac.

Această procedură presupune, în linii generale, solicitarea rezolvării de principiu a unei probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze, problemă de drept care nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor. Solicitarea se adresează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, din oficiu sau la cererea părţilor. Pentru asigurarea eficacităţii acestui nou mecanism, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât şi pentru toate celelalte instanţe.

 

Scopul noii reglementări procesual-civile în materia executării silite constă în executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege sau consfinţite de instanţa judecătorească, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atât ale creditorului şi debitorului, cât şi ale oricărei alte persoane interesate.

Dintre principalele noutăţi legislative propuse prin proiectul noului Cod de procedură civilă în materia executării silite sunt de amintit următoarele:

– instituirea caracterului de drept comun în materia executărilor silite de orice fel a reglementărilor propuse în proiectul noului Cod de procedură civilă;

– consacrarea, pentru prima dată în dreptul nostru, în mod expres, a regulii de principiu privind respectarea dreptului la un proces echitabil şi în faza executării silite prin instituirea obligaţiei statului de a asigura executarea promptă şi efectivă a oricărui titlu executoriu, precum şi a răspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neîndeplinirii obligaţiilor ce îi incumbă;

– consacrarea competenţei generale a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită, în scopul asigurării unei reglementări unitare şi uniforme în materia executării silite a titlurilor executorii emise în materia raporturilor civile şi a altor raporturi asimilate;

delimitarea judicioasă a categoriilor de hotărârihotărâri definitive şi hotărâri executorii -, renunţându-se la categoria hotărârilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscută şi care este susceptibilă de confuzii în practică, creând dificultăţi în stabilirea statutului unor hotărâri susceptibile de a fi atacate pe calea unei căi extraordinare de atac;

– tot ca o noutate absolută, în considerarea dificultăţilor materiale şi personale de executare a titlurilor executorii având ca obiect încredinţarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a acestora şi alte măsuri de ocrotire privitoare la aceştia, au fost instituite reglementări privind executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori.

Proiectul noului Cod de procedură civilă realizează şi o sistematizare riguroasă a materiei executării silite, care ţine cont de cele două forme de executare, respectiv urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor debitorului, prin sechestrarea, poprirea şi vânzarea lor, pe de o parte, şi executarea silită directă, prin predarea silită a bunurilor aparţinând creditorului, dar aflate în mâinile debitorului, pe de altă parte.

Noul Cod de procedură civilă va cuprinde şi unele proceduri speciale reglementate actualmente în alte acte normative, cum sunt: procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.

            În contextul modernizării procedurilor speciale în scopul clarificării rapide şi eficiente a situaţiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativă, noul Cod de procedură civilă cuprinde şi trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

 

 

 

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

Conform Ordinelor ministrului justiţiei nr. 829/C/24.03.2006 şi, respectiv nr. 1259/C/18.05.2007, Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă are următoarea componenţă:

         dna. Katalin Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei;

         dl. prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu;

         dl. prof. univ. dr. Gabriel Boroi,

         dl. conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias;

         dl. conf. univ. dr. Marian Nicolae;

         dna. judecător dr. Mihaela Tăbârcă;

         dl. judecător Valentin Mitea;

         dl. judecător Iulian Gâlcă;

         dl. prof. univ. dr. Nicolae Turcu.

 

Secretariatul tehnic al Comisiei pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost asigurat de următorii reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare din cadrul Ministerului Justiţiei:

– dna. Alina Rădoi, director al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare

– dna. Claudia Roşianu, director adjunct al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

– dna. Violeta Belegante, şef serviciu drept privat în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

– dna. Cristina Irimia, judecător detaşat;

– dl. Emil Raba, consilier juridic;

– dna. Anda Mitu, consilier juridic;

– dna. Ileana Petre, consilier juridic;

– dl. Decebal Adrian Ghinoiu, consilier juridic;

– dl. George Bădin-Miclăuş, consilier juridic;

– dna. Alina Tudorică, consilier juridic;

– dna. Honoria Dumitrescu, consilier juridic.