Browsing Category

Dreptul procesual penal

Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Argumente pro si contra confiscarea averii.Confiscarea extinsa vs drept proprietate terti

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

„Care este standardul de probă pe care îl aplicăm când constatăm că infractorul are totul pe numele mamei?”.Se intreaba judecator Camelia Bogdan

I. Legislația română – măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale și confiscării extinse de la terți

Legea penală actuală prevede că pot fi dispuse măsuri asigurătorii în vederea confiscării asupra oricărui patrimoniu, indiferent de calitatea persoanei (suspect sau inculpat).

Până în 2006
Conform legislației anterioare, până în anul 2006, în baza Codului de procedură penală din 1968, se puteau dispune măsuri asigurătorii doar în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente (ori în vederea garantării unei amenzi viitoare – numai cu privire la bunurile învinuitului sau inculpatului).

Art. 163 Cod procedură penală 1968, „Măsurile asigurătorii”
(1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru a bunurilor mobile şi imobile, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

2006 – apariția „confiscării speciale”
Dar textul art. 163 (1) Cod procedură penală de la 1968 a suferit o modificare în privinţa scopului pentru care pot fi luate măsurile asigurătorii. Astfel, din 2006, pe lângă repararea pagubei produse prin infracţiune şi garantarea executării pedepsei amenzii, se urmăreşte şi garantarea confiscării speciale.

Art. 163 CPP 1968, amendat în 2006:
1) Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanţa de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
(2) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului.

Din interpretarea per a contrario a articolului 163(2) şi (3) Cod de procedură penală de la 1968, amendat în 2006, rezultă că pentru realizarea scopului confiscării speciale, măsura sechestrului poate fi dispusă asupra bunurilor aflate în patrimoniul oricărei persoane.

Noul Cod de procedură penală, în vigoare de la 1 februarie 2014
Luarea măsurilor asigurătorii este prevăzută în art. 249 (1) Cod procedură penală, text care menţionează organele judiciare cărora le revine competenţa să dispună măsurile asiguratorii:
– procurorul, în cursul urmăririi penale,
– judecătorul de cameră preliminară, sau
– instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii.

Scopul luării acestor măsuri este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare, ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

În noua reglementare, măsurile asigurătorii (includem în această categorie sechestrul asigurător şi poprirea asigurătorie) constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

În funcţie de scopul luării măsurilor asigurătorii, noul Cod de procedură penală distinge cu privire la bunurile asupra cărora poate fi instituit sechestrul.

Reţinem că:
– în timp ce măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului,
– iar măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora,
– măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Noul Cod de procedură penală
CAPITOLUL III
Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii
Art. 249
Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii
(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori alealtor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. (…)

II. Confiscarea de la terți – abordarea europeană

La nivel european, se constată că nu este moral ca bunurile dobândite în urma săvârșirii unor fapte prevăzute de legea penală să rămână în circuitul civil și se pot lua măsuri în vederea prevenirii trecerii acestor bunuri în patrimoniul altor persoane. Se apreciază că aceste bunuri trebuie trecute în patrimoniul statului având în vedere că prin săvârșirea acestor fapte este lezată societatea în ansamblul său (sunt denaturate circuitele financiare, este împiedicată libera concurență etc).

Preambulul Directivei 2014/42/UE
24) Practica prin care o persoană suspectată sau învinuită transferă bunuri unei părți terțe în cunoștință de cauză, în vederea evitării confiscării, este comună și din ce în ce mai răspândită.
Cadrul legislativ actual al Uniunii nu conține norme obligatorii privind confiscarea bunurilor transferate către părți terțe. Prin urmare, necesitatea de a permite confiscarea bunurilor transferate către terți sau achiziționate de aceștia este din ce în ce mai pregnantă. Achiziționarea de către un terț se referă la situații în care, de exemplu, bunurile au fost dobândite, în mod direct sau indirect, de exemplu printr-un intermediar, de către terț de la o persoană suspectată sau învinuită, inclusiv atunci când infracțiunea a fost săvârșită în numele sau în beneficiul acestuia, atunci când persoana învinuită nu are bunuri care să poată fi confiscate. O astfel de confiscare ar trebui să fie posibilă cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a bunurilor. Normele privind confiscarea aplicată terților ar trebui să privească atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice. În orice caz, nu ar trebui să se aducă atingere drepturilor terților de bună credință.

Directiva 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE prevede anumite standarde, analizate și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene contra Lituaniei.

În primul rând, trebuie să vedem dacă terții dobânditori sunt de bună sau de rea-credință.

În ceea ce privește criteriile de analiză a bunei-credințe:
– în momentul intrării în posesie a produsului infracțiunii – terțul dobânditor să nu fi știut sau să nu fi avut posibilitatea să cunoască faptul că acele bunuri provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

Directiva face referire la faptul că acest element intențional trebuie analizat în lumina unor circumstanțe de fapt si de drept obiective, cum ar fi:
– modul în care a intrat în posesia bunului (cu titlu gratuit sau pecuniar), această condiție fiind suficientă pentru aplicarea măsurii de siguranță a confiscării din patrimoniul terților.

Unele apărări invocă faptul că nu se poate confisca de la terți întrucât terții nu au calitate procesuală.
Însă art. 112, alin. (1), lit. e din noul Cod Penal – sediul general al materiei confiscării – nu impune condiția că se poate confisca doar de la proprietar.

Art. 112, noul Cod Penal „Confiscarea specială”
(1) Sunt supuse confiscării speciale:
e) bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia;

De altfel, cei care comit aceste infracțiuni generatoare de profit sunt interesați ca apoi să introducă în circuitul civil produsele infracțiunii. Și nu doar „gulerele albe” își pun această problemă, ci chiar și cel mai simplu infractor va avea drept prim instinct să treacă ceea ce a luat în posesie pe numele unei alte persoane pentru a înlătura pericolul de a fi prins.

Nici de lege lata – sub imperiul Codului penal în vigoare precum şi a legilor speciale care prevăd obligativitatea măsurii de siguranţă a confiscării – și nici de lege ferenda (după implementarea Directivei) nu există vreun impediment  legal pentru  dispunerea confiscării din patrimoniul unor terțe persoane care nu sunt părţi în procesul penal (Decizia ÎCCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011).

Decizia ICCJ, Secția Penală, 2330 din 09.06.2011:
Potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Împrejurarea că sumele de bani asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător au fost găsite în locuinţa părinţilor inculpatului R. din Constanţa unde acesta nu mai locuieşte efectiv, nu poate conduce la concluzia că luarea măsurii asigurătorii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie având în vedere împrejurarea că există dovezi că aceste sume provin din activităţile ilicite ale inculpatului.

Garanțiile oferite terților dobânditori în Directiva 2014/42/UE

Garanțiile specifice oferite terților dobânditori în cazurile privind confiscarea de la terți sunt prevăzute în articolul 8 al Directivei 2014/42/UE privind punerea sub sechestru și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor în UE.

Acest articol este generos în privința garanțiilor: dreptul la un proces echitabil, notificarea acuzației, hotărârea prin care se dispune sechestrul și confiscarea însoțită de motivare, posibilitatea căii de atac în fața unei instanțe superioare, citarea, posibilitatea de a beneficia de apărare, dreptul de a fi audiați, de a pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.

Directiva 2014/42/UE
Articolul 8 – „Garanții”

(1)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele afectate de măsurile prevăzute în prezenta directivă au dreptul la o cale de atac eficace și la un proces echitabil, în vederea exercitării drepturilor acestora.
(2)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că ordinul de înghețare a bunurilor este comunicat persoanei afectate cât mai curând posibil după executare. O astfel de comunicare cuprinde, cel puțin succint, motivul sau motivele hotărârii în cauză. Atunci când este necesar, pentru a nu periclita cercetarea penală, autoritățile competente pot amâna comunicarea ordinului de înghețare a bunurilor către persoana afectată.
(3)   Ordinul de înghețare a bunurilor rămâne în vigoare numai atât timp cât este necesar pentru conservarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare.
(4)   Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt afectate de a ataca ordinul de înghețare în fața unei instanțe, în conformitate cu procedurile prevăzute în legislația națională. Astfel de proceduri pot prevedea faptul că, atunci când ordinul inițial de înghețare a fost adoptat de o altă autoritate competentă decât cea judiciară, un astfel de ordin trebuie înaintat mai întâi spre confirmare sau examinare unei autorități judiciare, înainte de a putea fi atacat în fața unei instanțe.
(5)   Bunurile înghețate care nu sunt ulterior confiscate sunt restituite imediat. Condițiile sau normele procedurale în temeiul cărora se returnează bunurile respective se stabilesc în legislația națională.
(6)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că orice hotărâre de confiscare a bunurilor este motivată și că aceasta este comunicată persoanei afectate. Statele membre prevăd posibilitatea efectivă pentru persoana împotriva căreia este dispusă confiscarea de a ataca hotărârea de confiscare în fața unei instanțe.
(7)   Fără a se aduce atingere Directivelor 2012/13/UE și 2013/48/UE, persoanele ale căror bunuri sunt afectate de hotărârea de confiscare au dreptul de a fi asistate de un avocat, pe întreaga durată a procedurii de confiscare legate de determinarea produselor și a instrumentelor, pentru a-și putea exercita drepturile. Persoanele în cauză sunt informate că au acest drept.
(8)   În cadrul procedurilor menționate la articolul 5, persoana afectată beneficiază de posibilitatea efectivă de a contesta circumstanțele cauzei, inclusiv elementele concrete de fapt și probele disponibile pe baza cărora bunurile respective sunt considerate bunuri derivate din activități infracționale.
(9)   Terții au dreptul de a pretinde un titlu de proprietate sau alte drepturi reale, inclusiv în cazurile menționate la articolul 6.
(10)   În cazul în care, ca urmare a unei infracțiuni, victimele formulează pretenții împotriva persoanei care face obiectul măsurii de confiscare prevăzute în temeiul prezentei directive, statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că măsura de confiscare nu împiedică victimele să obțină despăgubiri în baza pretențiilor formulate.

III. Prezumția de nevinovăție, caracterul licit al dobândirii averii în cazurile de confiscare și confiscare de la terți – Practica CEDO


De altfel şi standardele CEDO permit confiscarea bunurilor unor terţi neparticipanţi în proces. Merită consultate în acest sens hotărârile CEDO Salabiaku contra Franței, Pham Hoang contra Franței, Silikiene contra Lituaniei.

În aceste cazuri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu se încalcă nici Articolul 6 („Dreptul la un proces echitabil”) al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și nici Articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1/1952 la această Convenție.

Articolul 6(2), Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului
2) Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Articolul 1, Protocolul adițional 1/1952 la Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a libertăților fundamentale
1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Hotărârile CEDO au statuat următoarele principii:
– instanţele pot acorda valoarea probatorie unei prezumţii de fapt, care în cazul îmbogăţirii ilicite, este faptul că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit; această prezumţie nu trebuie să opereze automat; nu trebuie eludate garantiile procedurale, nici drepturile terţilor de bună-credinţă;

– inversarea sarcinii probei nu semnifică în aceste cazuri eludarea prezumției de nevinovătie; de altfel, este impropriu a se vorbi în această materie despre „inversarea sarcinii probei”, sintagma potrivită fiind aceea de„partajare a sarcinii probei”.

Această nuanță este pusă în evidență de hotărârea CEDO în Salabiaku contra Franței, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă (cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional – art. 44 (8) – prezumarea caracterului licit al dobândirii averii) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

Conform hotărârii din 7 octombrie 1988 în cauza Salabiaku contra Franței (paragraful 28), articolul 6 (2) din Convenția europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (prezumția de nevinovăție) cere statelor „să opereze cu prezumțiile de fapt sau de drept în limite rezonabile care să țină cont de importanța mizei și să mențină dreptul la un proces echitabil.”

Paragraful 26 al aceleiași hotărâri face vorbire despre „partajarea sarcinii probei”:
În viziunea Guvernului și a majorității Comisiei, el [domnul Salabiaku] a fost, într-adevăr, găsit vinovat „potrivit legii”.
Au considerat că, potrivit art. 392, para.1 al Codului Vamal, a fost comisă o infracțiune prin „simplul fapt” al „deținerii de bunuri interzise la trecerea vămii”, „fără a fi nevoie să se stabilească intenția frauduloasă ori neglijență” din partea „persoanei deținătoare” (paragrafele 66 și 68 ale raportului Comisiei).
Revine procurorului să furnizeze dovezi ale acestui fapt. În acest caz, procurorul a făcut-o prin prezentarea  raportului autorităților vamale, iar acuzatul nu a reușit să demonstreze un caz de „forță majoră, mai presus de puterea sa de control” de așa natură „încât să-l disculpe” (paragraful 74 al raportului).
În viziunea lor, art. 392 para.1 nu a stabilit o prezumție irefutabilă de vinovăție, ci „o prezumție relativă de fapt și de responsabilitate”, „strict definită de lege” și justificată „chiar de natura subiectului” legii în cauză. Aceasta nu implica altceva decât „o partajare” a sarcinii probei, iar nu „o răsturnare” a ei (memoriu al Guvernului adresat Curții).

Silickiene contra Lituaniei
„În ceea ce privește raportul de proporționalitate dintre scopul confiscării și drepturile fundamentale ale petentei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului reiterează ideea conform căreia în cazul unei confiscări de proprietăți echilibrul just dintre scop și drepturi depinde de mulți factori, inclusiv de comportamentul proprietarului.
În cazul de față, Curtea de la Strasbourg trebuie să determine dacă instanța națională a evaluat gradul de implicare a proprietarului sau măcar relația dintre comportamentul său și infracțiunile comise. (…)
Referitor la chestiunea de fond, Curtea amintește informațiile obținute de către Curtea de Apel, că aplicanta a participat la vânzarea bunurilor de contrabandă și ar fi trebuit să cunoască faptul că proprietatea confiscată a fost achiziționată din activele obținute prin acțiuni ilicte ale organizației criminale.”

Pham Hoang contra Franței
In speța prezentată, petentul Pham Hoang a susținut că prevederile art. 369 (2), art. 373 (sarcina de a demonstra că bunurile care ar urma să fie supuse confiscării in cazul comiterii unei infracțiuni de contrabandă revine persoanei în posesia căreia se afla bunurile respective), art. 392 (1) (persoana care are în posesie bunuri rezultate dintr-o infracțiune de contrabandă va fi acuzată de evaziunea taxelor vamale, prezumție la care practica a adaugat posibilitatea de a o înlătura în cazul în care acuzatul demonstrează că s-a aflat „într-un caz de forță majoră” care a rezultat din imposibilitatea de a afla care este conținutul pachetelor) și art. 399 alin.2 (vor fi gasite vinovate de infracțiunea de contrabandă orice persoane care au avut un interes pecuniar în a participa la aceste activități, inclusiv persoane care în mod conștient au cumpărat sau au deținut bunuri rezultate din infracțiuni de contrabandă și chiar cele care „nu au intrat în posesia fizică a acestora”, ci au avut această tentativă însă au intervenit forțele de ordine așa cum s-a întâmplat în cazul de față, deci vointa nu a fost a inculpatului) din Codul Vamal francez nu sunt compatibile cu dreptul la o judecată echitabilă (prevazut in art. 6 (1) din CEDO) și cu dreptul de a beneficia de prezumția de nevinovîție (prevazut in art. 6 (2) din CEDO). Curtea de la Strasbourg a respins plângerea acestuia ca fiind neintemeiată.

În decizia din 10 noiembrie 2009 cu privire la admisibilitatea cererii în cazul Yakya Minhas contra Regatului Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat mai întâi cauza Phillips contra Regatului Unit – „prezumția de nevinovăție nu este un drept absolut atâta vreme cât orice sistem penal operează cu prezumții de fapt sau de drept” (§ 39) -, pentru a conchide că: „prin urmare, Convenţia nu interzice prezumţii de fapt sau de drept, care pot opera împotriva unui acuzat, dar orice astfel de prezumţii trebuie să se încadreze în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa a ceea ce este în joc şi de respectarea dreptului la apărare (a se vedea cauza Salabiaku contra Franţei, 7 octombrie 1988, § 28).

În cauza Geerings contra Olandei (nr. 30810/03, § 44, 1 martie 2007), Curtea a rezumat situaţia după cum urmează: „(…) s-a demonstrat că reclamantul deţinea bunuri a căror provenienţă nu a putut fi stabilită; se poate presupune în mod rezonabil că aceste bunuri au fost obţinute prin activităţi ilegale, iar reclamantul nu a reuşit să ofere o explicaţie alternativă satisfăcătoare.”

În cauza Bongiorno ş.a. contra Italiei, Curtea a reţinut că nu a fost încălcat nici art. 1 din Protocolul 1 la Covenţie Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, chiar dacă bunurile pot să aparțină formal unor terţe persoane. Prezumţia relativă a dobândirii ilicite a bunurilor s-a bazat pe analiza situaţiei financiare a reclamanţilor şi pe natura relaţiilor acestora cu S.B.

 În cauza Butler contra Marii Britanii, în care s-a dispus confiscarea sumei de 2,400 lire fără ca persoana să fie condamnată pentru săvârșirea vreunei infracțiuni, Curtea a apreciat că art.6 din Convenţie în latura penală nu este aplicabil în cauză. Reclamantul având deschisă posibilitatea demonstrării provenienţei sursei banilor, cererea sa a fost respinsă ca inadmisibilă.

Dispoziţiile art 44(8) din Constituție privind prezumția caracterului licit al averii dobândite sunt de asemenea frecvent invocate ca fundament al ridicării sechestrelor în vederea confiscării de către persoane care nu au calitatea de părţi în procesul penal.

Articolul 44 din Constituția României
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Prezumția fiind una relativă (juris tantum) – căci poate fi combătută prin proba contrarie – în măsura în care au existat anumite indicii că terța persoană a dobândit acest bun din fapte prevăzute de legea penală,instanța îi poate cere să-și facă propriile apărări privind modalitatea în care a intrat în posesia acelor bunuri.
În această situație, dispoziţia constituțională nu este încălcată, ci această cerere ajută la clarificarea situației.

CEDO a arătat în cauzele Salabiaku contra Frantei și Pham Hoang contra Franței că nimic nu împiedică instanța să opereze cu anumite prezumții de fapt și de drept (cum ar fi aceea că diferenţa dintre patrimoniul real și veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni generatoare de profit) cu condiția respectării echitabilității procedurii.

Sistemul nostru de drept este dotat cu garanţiile la care face referire CEDO în cauza Silickiene contra Lituaniei.
Prin urmare, este nepotrivit a se concluziona că încalcă articolul 44 alin. 8 din Constituţie acel judecător care oferă posibilitatea persoanei al cărei patrimoniu e vizat de un sechestru în vederea confiscării speciale să–şi formuleze apărările pe care le consideră necesare pentru a demonstra proveniența sursei  bunurilor dobândite, de vreme ce dispunerea măsurii confiscării speciale este obligatorie în cazul săvârşirii unor infracţiuni de spălare a banilor.

Fireşte, în absenţa vreunei dispoziţii de trimitere în judecată a terţului în patrimoniul căruia s-ar afla produsul infracţiunii, instanţa nu l-ar putea judeca pe acesta pentru infracţiunea de spălare a banilor, gradul de vinovăţie al acestuia neavând nicio legătură cu scopul dispunerii măsurii de siguranţă, interesând a fi analizate la luarea confiscării de la terţ doar buna sau reaua-credință a acestuia și caracterul oneros sau gratuit al transmiterii bunurilor dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

A nu confisca bunurile produse prin săvârşirea infracţiunilor înseamnă a nesocoti natura măsurii de siguranţă a confiscării speciale în sistemul nostru de drept penal: sancţiune de drept penal, consecinţa civila a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, având scop eminamente preventiv, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite (Constantin Mitrache, „Drept penal român. Partea Generală”, Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1997, p. 168).

La nivel internațional

Conform articolului 54 din Conventia ONU împotriva corupției, standardele internaționale de recuperare a produsului infracțiunii cauzatoare de prejudicii mai multor persoane – părţi, stat etc. – nimic nu împiedică statele ca pe calea unei comisii rogatorii să se solicite repatrierea tuturor acestor fonduri (cum au fost cazurile dictatorilor din Tunisia, Egipt, Libia, care aveau conturi în străinătate): regula de bază în materia recuperarii produsului infracțiunii este că întâi sunt compensate victimele, diferenţa revenind statului.

* Aceasta este prima parte a unui rezumat al prezentării doamnei judecător Camelia Bogdan la cel de-al patrulea seminar (Constanța, 11-13 septembrie 2014) din cadrul programului „Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România”, derulat de Freedom House România, cofinanțat de Comisia Europeană și cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

A se vedea si lucrarea de doctorat judec.Camelia Bogdan

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Furtul calificat (art. 209 C.p.) – Dosar penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

09.08.2013 Ora estimata: 08:30
Complet: Completul nr. 1 Penal V
Tip solutie: Condamnare
Solutia pe scurt: 1. În temeiul art. 20 C.p. rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g şi i C.p., cu aplicarea 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de tentativă la furt calificat cu reţinerea circumstanţelor atenuante. În baza art. 71 C.p.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 2. În temeiul art. 192 alin. 1 şi 2 C.p., cu aplicarea 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 1 an închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu, cu reţinerea circumstanţelor atenuante. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 3. În temeiul art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. e şi g C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., art. 37 lit. b C.p. şi art. 3201 C.p.p. cu reţinerea art. 74 al. 2 C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la 1 an închisoare pentru infracţiunea de furt calificat cu reţinerea circumstanţelor atenuante (trei acte materiale) În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. 4. În temeiul art. 271 alin. 4 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. şi art. 3201 C.p.p., art. 74 lit. c C.p. raportat la art. 76 al. 1 lit. e teza a II a C.p. condamnă pe inculpatul DROMA MOLDOVAN la o amendă penală de 500 lei pentru infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti cu reţinerea circumstanţelor atenuante (patru acte materiale). În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. În temeiul art. 33 lit. a C.p. rap. la art. 34 lit. b C.p. contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare. În baza art. 71 C.p. interzice inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a, teza a-II-a şi b din C.p. În baza art. 88 C.p. deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă de la 03.06.2013 la zi. În baza art. 350 C.p.p. menţine starea de arest preventiv a inculpatului. În baza art. 346 C.p.p. admite acţiunea civilă formulată de BRD Groupe Societe Generale Grup şi dispune obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 1257,20 E, în echivalent lei la data plăţii. În baza art. 346 C.p.p. respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de Gheorghe Mihai Giani. Conform art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, iar suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, Serban Ionel, rămâne în sarcina statului. Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru cei lipsă şi de la pronunţare pentru cei prezenţi. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.08.2013.
Document: Hotarâre  1255/2013  09.08.2013

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

2.000.000 de romani au dosar penal.Vezi Topul infractiunilor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dintre cele 2.000.000 de dosare penale, pe locul intai ar fi cele in care romanii sunt acuzati de furturi sau talharii. Pe locul doi sunt infractiunile legate de incalcarea regulilor codului rutier.

Aici vorbim doar de dosarele de instant,deci cu termene in instant si nu de cele aflate in cursul urmaririi penale

Sursa este http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=penal

Urmeaza cele de evaziune fiscala si contrabanda de tigari si alcool. Acestea s-au dublat sau chiar triplat anul trecut in urma campaniilor nationale pornite de politie in plina criza economica.

Numarul urias de dosare penale ascunde insa cate unul sau mai multi suspecti. Asa se face ca avem aproape 3 milioane de romani. O cifra impresionanta daca tinem cont de faptul ca populatia activa a Romaniei numara 9 milioane.

Nu punem intrebarea ce se intampla in 2014 cand vor intra in vigoare Noul Cod Penal si noul Cod de Procedura Penala?

Cateva opinii

Judecatorul care l-a condamnat pe fostul senator Olosz Gergely la sapte ani de inchisoare pentru trafic de influenta comenteaza, in motivare, noul Cod Penal, spunand despre acesta ca prevede pedepse “mult mai blande” pentru coruptie, iar din acest motiv fostul senator a urmarit tergiversarea dosarului.

 

In cazul majoritatii infractiunilor prevazute in noul Cod penal care urmeaza sa intre in vigoare anul viitor, cuantumul pedepselor scade, uneor chiar se injumatateste precizeaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu.

Reduceri semnificative in ceea ce priveste cuantumul pedepselor sunt la capitolul infractiuni contra patrimoniului. De exemplu, daca in prezent infractiunea de furt se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani, dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal aceeasi infractiune se va pedepsi cu inchisoare de la sase luni la trei ani sau amenda administrativa. Si in cazul talhariei, noul Cod penal prevede reducerea limitelor de pedeapsa, fiind sanctionate cu inchisoare de la doi la 7 ani fata de trei la 18 ani, cat este in prezent sanctionta o astfel de fapta.

In prezent, talharia calificata, comisa cu ajutorul unei arme, pe timp de noapte sau de catre o persoana mascata se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 20 de ani. De anul viitor, aceeasi fapta va fi sanctionata cu inchisoare de la trei la 10 ani.

Si in cazul infractiunilor de inselaciune limita maxima de pedeapsa scade extrem de mult. Daca in prezent o astfel de fapta e pedepsita cu inchisoare de pana la 12 ani sau chiar 15 ani daca au fost folosite nume sau fapte mincinoase, din 2012 inselaciunea va fi pedepsita cu inchisoare de la sase luni la trei ani, sau maxim cinci ani daca au fost folosite nume mincinoase.

Reduceri semnificative vor fi prevazute si in cazul infractiunilor de coruptie. De exemplu, o persoana care va fi  prinsa ca a luat mita va primi maxim sapte ani de inchisoare si nu 12, atat cat este prevazut in prezent. Iar traficul de influenta se va pedepsi tot cu o pedeapsa intre doi si sapte ani de inchisoare, fata de doi si zece ani cat prevede actualul Cod penal.

Criza vom avea si in 2014,daca nu chiar mai profunda si ne asteptam ca numarul romanilor cu dosar penal sa se dubleze a precizat avocat Coltuc Marius Vicentiu pentru agentiile de presa.

Sa speram totusi ca nu se intampla acest lucru.

Avocat Marius Vicentiu Coltuc

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe in dosarul mortii Madalinei Manole

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe în dosarul morţii Mădălinei Manole

Dosarul morţii Mădălinei Manole ar putea fi redeschis. Avocaţii familiei Manole susţin că au apărut noi probe. Potrivit ultimelor informaţii, probele constau în mai multe pete de sânge găsite în casa artistei. Anumite pete de sânge au fost identificate în hol, în timp ce altele au fost descoperite în baie.

Părinţii Mădălinei Manole au făcut o plângere împotriva ordonanţei procurorului de a nu începe urmărirea penală împotriva lui Petru Mircea, soţul artistei.

„Sunt probe evidente în dosar, cum ar fi planşele fotografiate cu sânge pe pereţi în hol, în baie şi spre bucătărie. Ele sunt filmate de cei de la anchetă, dar nimeni nu spune nimic despre ele” a declarat tatăl Mădălinei Manole pentru Antena 3.

“Nu+mi dau sufletul până nu voi afla cum a murit fetiţa mea şi de ce,” a mai declarat tatăl artistei.

O decizie în privinţa continuării procesului ar putea fi luată săptămâna viitoare. În cazul în care instanţa va hotărî să trimită dosarul, din nou, la Parchet, Petru Mircea ar putea fi supus unui test poligraf. Tatăl cântăreţei spune că fostul ginere ar trebui să fie acuzat de crimă cu premeditare şi să ajungă după gratii.

 

 

 

 

REDESCHIDERE DOSAR MADALINA MANOLE – Noi probe în dosarul morţii Mădălinei Manole

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocatii specializati in drept penal din Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Avocatii-specializati-in-drept-penal-din-Romania

Seminarul, care se inscrie intr-un proiect european vizand formarea avocatilor apararii in dreptul penal european, reprezinta totodata un instrument de cooperare judiciara in interiorul Uniunii Europene (UE).

Temele abordate vor fi ,,Efectele dreptului penal european in practica cotidiana a avocatilor apararii in statele membre ale UE”, ,,Implicatiile instrumentelor de recunoastere reciproca a punctului de vedere al apararii”, ,,Mandatul de arestare european” si ,,Viitorul instrumentelor UE, in special in relatie cu obtinerea de dovezi”.

Printre lectorii seminarului se numara Dr. Aurel Ciobanu, Profesor la Universitatea din Bucuresti simembru in consiliul departamentului de drept penal, Ilias Anagnostopoulos, Profesor la Facultatea de Drept a Universitatii din Atena si membru in consiliul departamentului de drept penal, Vania Cirese, membru in consiliul departamentului de drept penal, Studio Legale Cirese, Roma, Dinko Kanchev, membru in consiliul departamentului de drept penal, Sofia, Georgios Pyromallis, membru in consiliul departamentului de drept penal, Atena, Dr Nicola Selvaggi, lector si membru in consiliul departamentului de drept penal, Universitatea Mediterranea di Reggio Calabria, Roma.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penal -Instanta a motivat respingerea cererii de eliberare conditionata formulata de către Sorin Ovidiu Vintu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Instanţa scrie că “timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru îndreptarea” lui Vîntu.”Instanţa constată că de la momentul respingerii primei cereri şi până în prezent nu au intervenit schimbări semnificative în ceea ce priveşte situaţia petentului iar acesta nu a depus eforturi în vederea reintegrării sociale. Se observă de asemenea că în această perioadă petentul nu s-a evidenţiat cu nimic, nu

Avocat-penal

a dat dovezi de îndreptare, nu a fost recompensat şi nu a participat la programe educative. (…) Petentul nu a fost selecţionat să desfăşoare activităţi productive din motive medicale, fiind declarat inapt pentru muncă. În perioada august-noiembrie 2012, a redactat o lucrare ştiinţifică pentru care a primit 131 de credite şi pentru care i s-au considerat 32 de zile ca executate, în condiţiile art.76 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Petentul a participat la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială organizate la nivelul secţiei de deţinere (dezbateri, activităţi de educaţie pe platforma de eLearning, program de adaptare pentru viaţa instituţionalizată, şah). Acesta a fost recompensat o singură dată, la data de 22.11.2012, cu suplimentarea dreptului la vizită pentru implicarea în dezbateri cu caracter informativ şi instructiv pentru ceilalţi deţinuţi”, se arată în motivare.

Instanţa precizează că trecerea timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiţionată “Acesta (Vîntu – n.r.) nu a dovedit prin atitudinea avută că scopul educativ şi preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl priveşte. Nu în ultimul rând, nu trebuie omis faptul că petentul este cercetat şi în alte cauze penale şi este condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de favorizarea infractorului într-un alt dosar (cauză aflată în căile de atac prevăzute de lege), pedeapsa pe care o execută în prezent fiind contopită cu această pedeapsă privativă de libertate”, se mai arată în motivare.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Model de plangere penala-avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

PLANGERE PENALA

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ………………

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Hotarare Huidu-Motivarea instantei in dosarul Huidu

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Curtea de Apel Braşov a decis, însă, majorarea pedepsei de la doi, la patru ani de închisoare cu suspendare.”Funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de convieţuire socială înţelese în sens larg.

Motivarea-instanței-în-dosarul-Huidu

Or, analizând sub acest aspect cauza dedusă judecăţii, Curtea nu poate să nu observe faptul că inculpatul este la prima confruntare cu rigorile legii penale, că este o persoană bine integrată social, instruită şi cu un potenţial ridicat de reconsiderare a conduitei sale; toate aceste împrejurări coroborate cu recunoaşterea şi regretul comiterii faptei, cu conduita procesuală adoptată determină instanţa de recurs să constate că nu se impune executarea pedepsei prin detenţie efectivă, modalitatea neprivativă de libertate fiind cea mai potrivită pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal”, mai arată magistrații, în motivare.

Șerban Huidu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare și la plata sumei de 360.000 de euro drept daune morale.

În mai 2012, Şerban Huidu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, în urma accidentului soldat cu trei morţi produs în octombrie 2011 zona localităţii Timişul de Sus din judeţul Braşov.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat drept penal – Primul proces in dosarul în care fostul politist Cristian Cioaca este acuzat pentru uciderea sotiei sale Elodia Ghinescu incepe luni, la Tribunalul Arges.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pe 28 martie, la Curtea de Apel Braşov, se va judeca cazul Elodia. Cristian Cioacă este anchetat şi pentru spargerea conturilor de e-mail ale soţiei sale.Cioacă se află în arest. Pe 4 februarie, Curtea de Apel Piteşti a respins recursul formulat de Cristian Cioacă la decizia Tribunalului Argeş privind legalitatea măsurii de arestare preventivă.

Cristian Cioacă este cercetat pentru omor calificat şi profanare de morminte.

Cristian Cioacă a cerut judecătorilor să fie lăsat în liberate. “Vreau să fiu judecat în libertate, sunt nevinovat”, a spus Cristian Cioacă.

Decizia Curţii de Apel Piteşti va fi definitivă.

Poliţistul Cristian Cioacă a fost încarcerat la Penitenciarul Colibaşi.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Clonat numarul masinii si eu primesc amenzi-avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cazul meu este urmatorul, am achizitonat o masina in leasing pe firma pe 4 ani, iar la nici un an (de la inceperea leasingului)am primit o amenda pentru rovinieta in afara Bucurestiului. Mi-am dat seama ca este o gresala pentru ca nu iesisem deloc cu masina din Bucuresti in acesta perioada, deoarece era perioada iernii si nu posedam anvelope de iarna. Am depus actele la Tribunalul Prahova pentru anularea

procesului si a mi arata poza masinii cu numarul de inmatirculare. Dupa forte multe prezentari la Judecatorie, apare si poza de la CNADR si surpriza era… o alta marca de masina cu acelasi numar de inmatriculare. Am depus toate actele necesare pentru anularea procesului, inclusiv sesizarea la Politia Rutiera ca exista un numar de inmatriculare la 2 masini diferite (numar clonat), am dat numarul masinii in urmarire. Iar Judacatoarea mi-a respins anularea procesului, pe motiv ca nu sunt dovezi suficiente. Am facut recurs, la Judacatorie am fost informata ca imi trebuie un avocat. Nu stiu ca sa mai fac, am adus dovezi suficiente, vreau un raspuns din partea cuiva, din 2010 stau plimbata intre Bucuresti si Tribunalul Prahova. Multumesc anticipat!

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

DESCINDERI – Percheziţii în Dâmboviţa

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Zeci de tone de motorină, mai multe sume de bani şi câteva arme au fost găsite la percheziţiile din Capitală şi şapte judeţe, aproape toate cele 241 de persoane căutate fiind deja duse la audieri, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan.

 Raluca Seucan a precizat că poliţiştii au găsit la percheziţiile domiciliare zeci de tone de motorină, în garaje şi locuri special amenajate.

Persoanele ridicate în urma percheziţiilor vor fi audiate, duminică, la Parchetul Tribunalului Dâmboviţa şi IPJ Dâmboviţa.

“Au fost găsite şi arme deţinute legal, dar care nu erau păstrate corespuzator, potrivit legii, au fost găsite zeci de tone de produse petroliere, motorină şi ţiţei, care au fost ridicate de la domiciliile suspecţilor, au fost verificate şi şase societăţi comerciale, şi de aici a fost ridicată marfă şi înscrisuri, documente. Au fost ridicate sume importante în lei şi valută. Suspecţii au fost duşi aproape toţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi IPJ Dâmboviţa pentru audieri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan.

Surse judiciare susţin că în reţeaua de suspecţi ar fi implicaţi şi cinci poliţişti, unii dintre ei de Postul de poliţie Corneşti (Dâmboviţa), un pompier şi un jandarm.

La un moment dat, în timpul percheziţiilor, o maşină a Poliţiei s-a răsturnat în localitatea dâmboviţeană Dărmănesti, iar agenţii şi suspectul care se aflau în autovehicul au fost răniţi, fiind transportaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti.

“A fost o explozie a unui cauciuc. Maşina se îndrepta spre Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. Răniţii, poliţiştii, colegii mei sunt în afara oricărui pericol şi primesc îngrijiri la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Prahova, la locul accidentului s-au deplasat trei ambulanţe.

 “Au fost găsite patru persoane cu leziuni minore. Ei primesc îngrijiri medicale la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti şi sunt în afara oricărui pericol. Doi poliţişti au suferit fracturi”, a declarat dr Daniel Nicolae.

Percheziţiile au fost făcute la 233 de adrese din Bucureşti şi judeţele Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa, fiind verificate şi şase societăţi comerciale, a precizat Poliţia Română într-un comuniat de presă.

Cauza în care se fac percheziţiile este instrumentată de Serviciul de Ordine Publică din IPJ Dâmboviţa, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Dâmboviţa şi vizează probarea activităţii infracţionale a mai multor suspecţi de furturi de produse petroliere din rafinării şi aeroporturile internaţionale “Henri Coandă” şi “Aurel Vlaicu” Bucureşti, prejudiciul total fiind estimat la 1.119.000 de lei.

La acţiune au participat peste 1.000 de poliţişti din cadrul IGPR, Poliţia Capitalei şi IPJ Argeş, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Buzău şi Dâmboviţa, care au folosit peste 600 de autospeciale.

De asemenea, monitorizarea echipelor din teren s-a realizat cu sprijinul unui elicopter al Inspectoratului General al Aviaţiei din Ministerul Afacerilor Interne.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat drept penal -caz de furturi de produse petroliere

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Poliţiştii vor pune în aplicare 241 de mandate de aducere.Cauza în care se fac percheziţiile este instrumentată de Serviciul de Ordine Publică din IPJ Dâmboviţa, sub coordonarea Parchetului Tribunalului Dâmboviţa şi vizează probarea activităţii infracţionale a mai multor suspecţi de furturi de produse petroliere din rafinării şi aeroporturile internaţionale “Henri Coandă” şi “Aurel Vlaicu” Bucureşti, prejudiciul total fiind estimat la 1.119.000 de lei.

La acţiune participă peste 1.000 de poliţişti din cadrul IGPR, Poliţia Capitalei şi IPJ Argeş, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Buzău şi Dâmboviţa, care folosesc peste 600 de autospeciale.

De asemenea, monitorizarea echipelor din teren se va realiza cu sprijinul unui elicopter al Inspectoratului General al Aviaţiei din Ministerul Afacerilor Interne.

Acţiunea beneficiază de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale, Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI şi al Serviciului Român de Informaţii.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat drept penal – Samir Spranceana, condamnat la 18 ani de inchisoare cu executare

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Magistratii Tribunalului Dolj s-au pronuntat, luni, in sedinta publica, asupra deciziei privind procesul in care Samir Spranceana si alti fosti asociati erau cercetati pentru returnari ilegale de TVA.

Avocat drept penal - Samir Spranceana

Magistratii doljeni au hotarat ca omul de afaceri Samir Spranceana sa execute 18 ani de inchisoare, aceeasi pedeapsa primind-o si asociatul sau Adrian Berceanu. Ceilalti inculpati in dosar au primit pana la 14 ani de inchisoare, cu executare.

Astfel, Impuscatoiu Roland Lucian a fost condamnat la 14 ani de inchisoare, iar Craciun Petrisor, Popa Ion Alin, Florinel Buioca si Anghel Luminita Florinela au primit cate zece ani de inchisoare. Martha Popa a primit cea mai mica pedeapsa, respectiv doi ani de inchisoare, cu executare.

Avocat- drept- penal

Hotararea Tribunalului Dolj poate fi atacata cu apel in termen de zece zile de la pronuntare.

Procurorii DIICOT i-au trimis in judecata, in august 2006, pe Samir Spranceana, Adrian Marius Berceanu, Roland Impuscatoiu, Ion Alin Popa, Petrisor Craciun, Florinel Buioca, Florinela Luminita Dobre, Decebal Iovanescu, Martha Luiza Popa, Ancuta Madalon si Angela Berceanu pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, fals in declaratii, spalare de bani si evaziune fiscala.

Avocat drept penal

Potrivit procurorilor DIICOT, intre iulie 2003 si octombrie 2004, grupul infractional organizat constituit de Samir Spranceana, Adrian Marius Berceanu, Roland Impuscatoiu si Florinela Luminita Dobre a solicitat si obtinut ilegal, prin intermediul mai multor societati comerciale, rambursari de TVA de la Directia Generala de Finante Publice Dolj in valoare de aproape 66 de milioane de lei.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 Avocat drept penal

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Drept penal – Tribunalul Bucuresti reia in 8 martie judecarea dosarului ,,ICA”

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Dosarul a fost retrimis la Tribunalul Bucuresti de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a decis marti, 05 februarie 2013, ca nu mai are competenta de a judeca acest dosar, dupa ce Dan Voiculescu si-a dat demisia din functia de senator.

Drept penal

Este pentru a treia oara cand acest dosar ajunge la Tribunalul Bucuresti. Initial, DNA a trimis dosarul spre judecare la tribunal in decembrie 2008, insa, in martie 2009, este mutat la Curtea Suprema, dupa ce Dan Voiculescu a fost ales senator. In iunie 2012, Dan Voiculescu demisioneaza din Senat, iar dosarul trece la tribunal, unde sta pana in decembrie 2012, cand din nou este trimis la instanta suprema, in urma realegerii lui Dan Voiculescu ca senator. In 28 ianuarie 2013, Dan Voiculescu demisioneaza pentru a doua oara din Senat, dosarul fiind astfel retrimis catre Tribunalul Bucuresti.

La inceputul lunii decembrie 2008, presedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis in judecata, alaturi de alte 12 persoane, in dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare.

Drept penal

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sustin ca privatizarea frauduloasa a ICA ar fi fost facuta in folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizata prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.

Drept penal

Dan Voiculescu, actionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu si Compania (Grivco) SA Bucuresti, membru al Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) si al Consiliului de Administratie (CA) al Institutului de Chimie Alimentara, membru al AGA si director general al SC Bioprod SA Bucuresti, este acuzat de ,,folosire, de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata“.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penalist – munca in folosul comunitatii

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Desi in majoritatea sistemelor de probatiune, „munca in folosul comunitatii” apare ca o sanctiune comunitara independenta, in reglementarea actuala din Romania, ea apare doar ca o „obligatie de supraveghere” ce poate fi dispusa de instanta minorilor, fie in cadrul masurii educative a libertatii supravegheate, fie, pana la implinirea varstei de 18 ani, in cadrul suspendarii sub supraveghere sau sub control.

 Avocat penalist - munca in folosul comunitatii

Desi timid si selectiv, deja instantele penale romane au inceput sa creeze o jurisprudenta in domeniul muncii neremunerate in folosul comunitatii, asa cum este ea reglementata in cazul minorilor, tinand cont, de obicei, de concluziile referatului de evaluare intocmit in prealabil de catre serviciul de probatiune, atunci cand statueaza cu privire la cuantumul acesteia.

In practica, s-a pus problema de a sti daca institutia muncii in folosul comunitatii, asa cum este ea reglementata pentru minori, ar putea fi extinsa si in cazul adultilor, prin asimilarea obligatiei de supraveghere de „a desfasura o activitate” din cadrul suspendarii sub supraveghere [art. 863 alin. (3) lit. a) C.pen.] cu obligatia de „a presta munca in folosul comunitatii”.

Desi acceptam argumentele din doctrina si din practica altor sisteme nationale de probatiune, legate de utilitatea unei astfel de munci si in cazul adultilor, consideram nelegale solutiile acelor instante romane care aplica obligatia de a presta o activitate neremunerata in cazul adultilor, cu acelasi continut si aceeasi procedura ca in cazul minorilor, asimiland, in acest sens, prevederile articolului 103 alin. (3) lit. c) C.pen., respectiv:

 Avocat penalist

    munca sa aiba o durata cuprinsa intre 50-200 ore;

    sa nu depaseasca 3 ore pe zi; sa fie efectuata dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacanta.

Aducem in sprijinul aprecierii noastre, urmatoarele argumente:

(1) daca, in cazul minorilor, durata muncii este cuprinsa intre 50-200 ore, ea nu va putea fi aceeasi si in cazul adultilor iar intrebarea „care va fi aceasta durata?” ramane fara un raspuns dat de lege, intrucat Codul penal nu prevede reguli dupa care tratamentul penal aplicabil minorilor sa poata fi transferat sau dublat, ca proportie, in cazul adultilor, ci numai regula inversa (art. 109 C.pen.), respectiv cea dupa care limitele de pedeapsa aplicabile adultilor vor fi injumatatite atunci cand se aplica minorilor;

 Avocat penalist

(2) presupunand ca instanta dispune efectuarea muncii de catre un adult in acelasi cuantum cu cel aplicabil minorilor, adica intre 50-200 ore, minorul va trebui sa efectueze aceasta munca in interiorul termenului fix de 1 an al libertatii supravegheate sau in interiorul perioadei din termenul de incercare scurs pana la implinirea varstei de 18 ani, in cazul suspendarii sub supraveghere sau sub control, perioada care este intotdeauna mai mica de 4 ani (intrucat minorul a avut cel putin 14 ani la data savarsirii infractiunii, respectiv mai mult de 14 ani, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare).

In schimb, adultul va putea efectua aceasta munca pe durata intregului termen de incercare, adica o perioada maxima de 9 ani, asa cum rezulta din analiza articolului 862 alin. (1) C.pen. (termenul de incercare reflecta suma dintre cuantumul pedepsei inchisorii aplicate – care este de maxim 4 ani, si interval de timp adaugat de instanta – care este cuprins intre 2-5 ani).

Tratamentul discriminatoriu intre adult si minor ar fi vadit in defavoarea celui din urma, ceea ce contravine standardelor internationale de justitie juvenila; (3) serviciul de probatiune, ca autoritate de implementare a obligatiei minorului de a presta o activitate neremunerata in folosul comunitatii [art. 11 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 92/2000 aprobata prin Legea nr. 129/2002 si art. 39-44 din H.G. nr. 1239/2000 inainte de republicare], nu avea reglementata, pana in anul 2008, modalitatea in care aceasta procedura de lucru destinata exclusiv minorilor ar fi putut fi transferata si adultilor.

Actualmente, prin efectul H.G. nr. 747/2008, art. 33 alin. (5) din H.G. nr. 1239/2000 are urmatoarea formularea: „Daca instanta de judecata stabileste, in baza art. 863 alin. (3) lit. a) C.pen., obligatia ca persoana condamnata sa desfasoare o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public, art. 43 se aplica in mod corespunzator”.

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Dreptul procesual penal,

Cristian Cioaca – arest preventiv

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Poliţistul Cristian Cioacă a fost adus, luni, la Curtea de Apel Piteşti, unde se judecă recursul său la decizia Tribunalului Argeş privind legalitatea măsurii de arestare preventivă în dosarul în care este cercetat pentru omor calificat şi profanare de morminte.

Decizia Curţii de Apel Piteşti va fi definitivă.

cristian cioaca
Poliţistul Cristian Cioacă a fost încarcerat la Penitenciarul Colibaşi.

Magistraţii Tribunalului Argeş au constatat joi legalitatea măsurii de arestare a poliţistului Cristian Cioacă, trimis în judecată pentru omor calificat şi profanare de morminte.

Hotărârea privind menţinerea măsurii arestării preventive poate fi atacată în termen de 24 de ore. Astfel, Cioacă va rămâne în arest pentru următoarele 60 de zile. De altfel, avocata sa, Măria Văsii, a formulat recurs imediat după aflarea deciziei instanţei.

Avocat lui Cristian Cioacă, Maria Vasii, a spus că “rechizitoriul este înfiorător, dar este doar un scenariu bun, bazat pe prezumţii, şi nu pe dovezi”.

Cristian Cioaca – arestare preventiva

Magistraţii au decis miercuri trimiterea în judecată a poliţistului Cristian Cioacă în judecată pentru uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu. Procurorii cred că Cioacă a omorât-o din bătaie pe Elodia şi după aceea ar fi tranşat-o.

Apreciez că pentru noi este o victorie, nu doar a familiei, ci şi a justiţiei din ţara noastră, a declarat avocata familiei Ghinescu, pentru Antena 3.

Procurorii au strîns probe împotriva lui Cristian Cioacă.

Cristian Cioaca

Procurorii au găsit urme de sânge aparţinându-i Elodiei Ghinescu pe tocul pistolului lui Cioacă, pe o mochetă din portbagajul maşinii poliţistului şi în mai multe locuri din apartamentul lor, iar una dintre aceste pete are dimensiunea de 50 cm.

Potrivit acestora, în noaptea de 29-30 august 2007, Cioacă a ajuns la domiciliu în jurul orei 3.00, după ce îi făcuse o vizită unei femei, iar la scurt timp, ”în cadrul unui conflict grefat pe starea de tensiune dintre cei doi soţi, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri”.

Potrivit anchetatorilor, după şi-a omorât soţia, Cioacă a ascuns şi distrus mijloacele de probă, aruncând într-o râpă situată la 4,6 km de Poiana Braşov mai multe obiecte care purtau urmele de sânge ale avocatei, a spălat urmele de sânge de pe pereţii din apartamentul în care locuiau, aplicând un strat suplimentar de glet şi de vopsea lavabilă.

avocat penal Bucuresti

Pentru mai multe detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.Vizitati si http://www.coltuc.ro si http://www.coltuc.ro/blog

 

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penal Bucuresti – Cab.avocat Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Extradarea reprezinta un act bilateral intre doua state, in baza caruia un stat pe al carui teritoriu s-a refugiat un infractor sau un condamnat, il preda la cerere altui stat pentru a fi judecat sau pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat.

 

Extradarea este reglementata cu caracter principal in art. 9 c.p. In legatura cu dispozitiile finale ale acestui articol, care privesc acordarea sau solicitarea extradarii << in temeiul legii >>, se cuvin unele precizari. Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in 2003, in dispozitiile art. 19 alin 1, prevede: “Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.”

Avocat penal Bucuresti

In situatia in care s-a solicitat extradarea dvs intr-un alt stat avocatii nostri specializati in drept penal international va vor asista in fata Curtii de Apel ajutandu-va sa dovediti ca nu dvs sunteti persoana care trebuie extradata. De asemenea daca hotararea Curti de Apel este nefavorabila o vom ataca cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

avocat penal Bucuresti

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si http://www.coltuc.ro si http://www.coltuc.ro/blog

 avocat penal Bucuresti

avocat penal Bucuresti – Cab.avocat Coltuc

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penal Bucuresti – Individualizarea pedepselor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Se ştie că termenul de circumstanţă este folosit pentru a denumi diferite împrejurări adică stări, situaţii, calităţi, întâmplări sau alte date ale realităţii, care stau în afara conţinutului esenţial al infracţiunii, dar care, având legătură fie cu fapta săvârşită, fie cu persoana infractorului sporesc sau atenuează gradul de pericol social al faptei ori periculozitatea infractorului, putând determina, datorită

acestei influenţe, fie o agravare, fie o atenuare a pedepsei concrete. Ce am considerat că merită aprofundat prin articolul de faţă este exact raportul dintre aceste circumstanţe şi alte elemente cu impact în practică, precum şi măsura în care acestea se reţin de către instanţă şi valoarea lor intrinsecă în procesul de individualizare. În egală măsură prezintă importanţă şi raportul dintre circumstanţele generale şi cele speciale dar şi erorile comune care se produc în practică cu ocazia aplicării acestora- Avocat penal Bucuresti

Conţinut

Noţiunea de circumstanţe se deosebeşte de elementele constitutive ale infracţiunii, adică de acele elemente prin care legiuitorul descrie în norma de incriminare conţinutul infracţiunii. Lipsa uneia dintre aceste trăsături înlătură existenţa infracţiunii respective fie în sensul că fapta ar putea să constituie o altă infracţiune, fie în sensul că fapta s-ar situa în afara ilicitului penal putând constitui eventual o altă formă de ilicit (ilicit extrapenal), sau să devină o faptă licită. Spre deosebire de elementele constitutive ale infracţiunii, circumstanţele nu influenţează existenţa infracţiunii (în varianta de bază), lipsa lor nu atrage inexistenţa infracţiunii în forma tipică, ci înlătură caracterul agravat sau atenuat al infracţiunii. Altfel spus, circumstanţele influenţează numai calitatea şi cantitatea pedepsei care ar putea fi aplicată într-o cauză determinată, nu şi existenţa formei tipice a infracţiunii. Circumstanţele nu se confundă nici cu cauzele modificatoare ale pedepsei, cum ar fi stările de agravare sau stările de atenuare ori de diferenţiere a pedepsei. Este adevărat că aceste stări, situaţii, întocmai ca şi circumstanţele, nu contribuie la caracterizarea ca infracţiune a faptei şi ca infractor a persoanei făptuitorului, deşi se răsfrâng asupra persoanei infractorului; ele sunt relevante pentru periculozitatea socială a acestuia şi implicit sunt edificatoare cu privire la gradul de pericol social al faptei săvârşite dar, spre deosebire de circumstanţe, stările de agravare sau de atenuare îşi exercită aceste influenţe în mod autonom de sine stătător, ca instituţii independente create de legiuitor în raport cu obiectivele sale de politică penală. Acestea influenţează gravitatea faptei şi persoana făptuitorului fără o legătură nemijlocită cu fapta concretă şi cu persoana făptuitorului.

Spre deosebire de stările de agravare sau de atenuare, circumstanţele sunt legate de fapta comisă, influenţează pedeapsa ca urmare a unor stări, situaţii, împrejurări care însoţesc fapta săvârşită şi care contribuie la determinarea gravităţii acesteia, precum şi a situaţiei infractorului. În acest înţeles, influenţa circumstanţelor asupra pedepselor se poate adăuga influenţei pe care o exercită asupra pedepsei stările de agravare, stările de atenuare ori cele de diferenţiere pe care le-am menţionat. Dacă, în sens tehnic, înţelegem prin circumstanţe numai acele împrejurări de fapt care modifică limitele speciale de pedeapsă ale unei infracţiuni determinate, trebuie să admitem că în această sferă nu pot intra cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, în primul rând pentru că acestea nu acţionează decât indirect asupra pedepsei; în mod direct, aceste cauze înlătură existenţa infracţiunii şi ca urmare a acestei influenţe, înlătură răspunderea penală şi pe cale de consecinţă, înlătură pedeapsa. În al doilea rând, aceste cauze chiar şi atunci când, indirect, acţionează asupra pedepsei, nu modifică limitele acesteia, ci înlătură integral pedeapsa. Din aceleaşi motive, nici cauzele care înlătură răspunderea penală sau cele care înlătură pedeapsa (cauze de nepedepsire), nu au caracter de circumstanţă, în sens tehnic, chiar dacă influenţează pedeapsa. Conceptul de circumstanţe trebuie deosebit, sub anumite aspecte, şi de acela de element circumstanţial, deşi există o strânsă legătură între cele două concepte. Elementul circumstanţial este tot o circumstanţă, însă se particularizează de aceasta prin două calităţi care le deosebesc. Mai întâi, sunt circumstanţe univoce, ceea ce înseamnă că numai acele circumstanţe care s-au dovedit a fi susceptibile de o singură semnificaţie (fie în sens atenuant, fie în sens agravant), ar putea deveni elemente circumstanţiale.

În al doilea rând, trebuie ca aceste circumstanţe univoce să apară ca element constitutiv al conţinutului agravat sau atenuat al unei infracţiuni determinate. Uneori acest conţinut (mai frecvent agravat) capătă o denumire proprie cum este în cazul omorului calificat sau a omorului deosebit de grav ori a distrugerii calificate etc. Alteori nu apare cu o asemenea denumire, însă din conţinutul incriminării rezultă că fapta apare ca incriminată nu numai într-o variantă tip, ci şi într-o variantă normativă agravată sau atenuată; în acest caz agravarea sau atenuarea este determinată de un anumit element circumstanţial. Deşi conceptele analizate se deosebesc în modul arătat de noţiunea de circumstanţe în sens propriu, în sfera de preocupare a lucrării noastre intră şi elementele circumstanţiale deoarece, aşa după cum s-a arătat, şi acestea sunt în esenţă circumstanţe chiar dacă prezintă şi unele particularităţi care le deosebesc de circumstanţele propriu-zise. Noţiunea de circumstanţă trebuie deosebită şi de criteriile generale sau speciale de individualizare a pedepsei. După cum se cunoaşte, criteriile generale de individualizare a pedepsei constituie anumite orientări obligatorii pentru instanţele de judecată asupra modului în care trebuie să procedeze ori direcţiile în care trebuie să se îndrepte pentru a identifica elemente de individualizare. De respectarea acestor orientări depinde justa aplicare a pedepsei. Aceste criterii prevăzute în art. 72 C. pen. au caracter general, fiind obligatoriu a fi ţinute în seamă în raport cu orice pedeapsă, spre deosebire de criteriile speciale de individualizare a pedepsei, care operează numai în raport cu anumite pedepse. În rândul criteriilor generale de individualizare, legiuitorul a înscris şi împrejurările care atenuează şi agravează răspunderea penală. Termenul de „împrejurări” folosit în art. 72 C. pen. înfăţişează atât situaţiile, stările, calităţile care însoţesc săvârşirea faptei sau privesc persoana infractorului în legătură cu manifestarea infracţională cunoscute în dreptul penal sub denumirea de circumstanţe, cât şi stările, situaţiile care fără a fi direct legate de săvârşirea faptei sunt de natură să caracterizeze gradul de pericol social al acesteia sau periculozitatea socială a infractorului (stările de agravare sau stările de atenuare şi cauzele de diferenţiere). În felul acesta, circumstanţele apar numai ca o parte din criteriile generale de individualizare şi totodată ca o parte a împrejurărilor care atenuează sau agravează răspunderea penală, împrejurări care formează substanţa ultimului criteriu general de individualizare.

Circumstanţele se clasifică, în funcţie de anumite elemente care le diferenţiază, în următoarele categorii:

1. În raport de obiectul la care se referă (faptă sau făptuitor), circumstanţele se împart în circumstanţe reale şi circumstanţe personale. Circumstanţele reale sunt împrejurările (stări, situaţii, calităţi etc.) care stau împrejurul faptei implicând o relaţie de la faptă către ambianţa acesteia, evidenţiind prin aceasta condiţiile concrete în care se săvârşeşte fapta penală, condiţii care influenţează modul în care se înfăţişează fapta, ca şi gravitatea acesteia. Circumstanţele privitoare la faptă, denumite şi reale sau obiective, sunt exterioare persoanei participanţilor şi au în vedere obiectul şi latura obiectivă a faptei prevăzute de legea penală. Constituie circumstanţe reale, de exemplu, cele privitoare la mijloacele de săvârşire a infracţiunii, la locul şi timpul comiterii acesteia, la situaţia sau starea persoanei împotriva căreia se săvârşeşte fapta, etc. Potrivit art. 28 alin. 2 C. pen., circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut. Dacă participantul nu a cunoscut o circumstanţa reală, aceasta nu îi este aplicabilă (de exemplu, săvârşirea furtului de către mai mulţi făptuitori, dintre care unul, fără a avea o înţelegere prealabilă cu ceilalţi, acţionează cu violenţă faţă de persoana care încercă să-l reţină, în timp ce ceilalţi participanţii se îndepărtau de la locul faptei; în acest caz fapta constituie infracţiunea de tâlhărie numai pentru cel care a întrebuinţat violenţa spre a-şi asigura scăparea, nu şi pentru ceilalţi, dacă aceştia n-au cunoscut şi nici nu au prevăzut modul de comportare al unuia dintre ei. Aceşti participanţi vor răspunde numai pentru infracţiunea de furt calificat)1. Cunoaşterea sau prevederea va fi dedusă din complexul datelor de fapt care pun în lumină conţinutul material şi moral al contribuţiei fiecărui participant; unele dintre aceste date vor putea conduce la constatarea că participantul a cunoscut în mod sigur existenţa circumstanţelor reale; altele vor putea releva că participantul nu a avut efectiv posibilitatea să cunoască şi să prevadă existenţa sau ivirea circumstanţei respective. În caz de error in personam, dacă autorul a lovit sau a ucis o altă persoană decât cea aflată în reprezentarea sa, sau în caz de aberratio ictus, când autorul a lovit sau ucis o altă persoană prin devierea acţiunii, instigatorul şi complicele vor răspunde în raport cu fapta comisă de autor, întrucât eroarea sau greşeala autorului în aceste cazuri neavând caracter esenţial, nu influenţează regimul juridic aplicabil acestuia, soluţia fiind valabilă şi pentru participanţi.

Potrivit art. 28 alin. 1 C. pen., circumstanţele privitoare la persoana unui participant nu se răsfrâng asupra celorlalţi, în sensul că nici nu le atenuează, nici nu le agravează situaţia. Aşadar, când se stabileşte pedeapsa pentru fiecare participant, se ţine seama de circumstanţele personale ale fiecăruia, facându-se abstracţie de circumstanţele personale ale celorlalţi participanţi. În raport de natura circumstanţelor personale incidente (agravante sau atenuante) se va stabili pedeapsa participantului; agravarea sau atenuarea pedepsei pentru un participant nu va influenţa pedepsele celorlalţi participanţi. Circumstanţele personale sunt stări, situaţii, calităţi, însuşiri etc. care se referă la făptuitor, la persoana acestuia, caracterizându-1 sub raportul periculozităţii sale. Circumstanţele personale sunt deci împrejurări care privesc persoana participantului şi cuprind atât circumstanţele personale subiective, cât şi circumstanţele personale de individualizare. Circumstanţele personale subiective privesc legătura dintre participant şi atitudinea sa psihică în efectuarea actelor contributive la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Dintre aceste circumstanţe menţionăm: forma de vinovăţie cu care a acţionat participantul (intenţie, culpă, praeterintenţie), scopul urmărit, mobilul care 1-a determinat, manifestarea dorinţei de a se desista, căinţa activă şi alte asemenea atitudini şi comportări relevante pentru pericolul social al făptuitorului. Circumstanţele personale de individualizare privesc particularităţile persoanei participantului la săvârşirea unei infracţiuni, şi se referă la: calităţile participantului (funcţionar, militar, cetăţean român, educator etc), starea civilă a acestuia (căsătorit, văduv, divorţat etc), antecedentele penale (condamnat, recidivist, amnistiat, graţiat etc), raporturile sale cu victima (soţ, rudă apropiată, prieten, duşman etc.) şi orice alte date susceptibile să contribuie la individualizarea persoanei (exemplu: felul de viaţă, reputaţia, merite sociale, decoraţii etc).

În practica judiciară s-a hotărât că starea de tulburare a mamei pricinuită de naştere constituie o circumstanţă personală a acesteia şi deci nu se transmite participanţilor. Instigatorii şi complicii la pruncucidere vor răspundere pentru instigare sau complicitate la infracţiunea de omor calificat. De asemenea, constituie circumstanţă personală retragerea mărturiei mincinoase de către autor sau împăcarea părţilor. Uneori, o circumstanţă personală poate fi comună numai unora dintre participanţi, ca de exemplu, în cazul mai multor coautori, dintre care numai unii săvârşesc fapta împreună cu un minor. În acest caz, agravanta prevăzută de art. 75 lit. c C. pen. va fi incidenţă numai pentru cei care au acţionat împreună cu minorul şi au cunoscut faptul că acesta este minor, iar nu pentru toţi participanţii. În cazul faptelor prevăzute de legea penală la care autorul este calificat (funcţionar, gestionar, medic, militar), calitatea cerută pentru autor nu mai este relevantă ca circumstanţă personală, ci ca element constitutiv al infracţiunii, reprezentând o condiţie cerută de lege pentru realizarea acesteia; îndeplinirea acestei condiţii faţă de autor produce efecte faţă de toţi ceilalţi participanţi (de exemplu, fapta unui gestionar de a însuşi bunuri din gestiune constituie infracţiunea de delapidare; această încadrare juridică se va răsfrânge asupra tuturor participanţilor care au acţionat în calitate de complici la delapidare). Sunt situaţii în care o circumstanţă, prin natura ei personală, poate căpăta un aspect obiectiv şi se poate converti în circumstanţă reală, răsfrângându-se asupra participanţilor în măsura în care aceştia au cunoscut-o ori au prevăzut-o. Astfel, premeditarea, fiind o manifestare psihică, reprezintă o circumstanţă personală; însă aceasta se transformă în circumstanţă reală şi se răsfrânge asupra participanţilor, dacă aceştia au contribuit la actele preparatorii în vederea săvârşirii infracţiunii cu alte persoane care au cunoscut scopul pregătirii. O asemenea convertire are loc şi în cazul infracţiunii prevăzută în art. 270 C. pen. (înlesnirea evadării); din circumstanţă personală, calitatea persoanei care avea obligaţia de a asigura paza, devine circumstanţă reală şi se răsfrânge asupra celor care au determinat sau au ajutat persoana respectivă să săvârşească înlesnirea evadării. De asemenea, beţia preordinată (când persoana şi-a provocat anume starea de beţie spre a avea curajul să comită o infracţiune) este o circumstanţă agravantă cu caracter personal (art. 75 lit. e C. pen.); însă se poate converti în circumstanţă reală atunci când este cunoscută de participanţi care îşi însuşesc scopul urmărit prin provocarea stării de beţie. Circumstanţele personale nu se confundă cu condiţiile de incriminare privind calităţi sau stări personale; acestea din urmă ţin de structura internă a infracţiunii, în timp ce circumstanţele personale se situează, aşa cum am mai arătat, în afara conţinutului de bază al infracţiunii, fiind extrinseci acesteia. Condiţiile de incriminare determină însăşi existenţa infracţiunii, în timp ce prezenţa circumstanţelor nu determină decât gradul concret de pericol social al faptei, având consecinţe în ce priveşte individualizarea pedepsei. În doctrină s-a admis că sunt considerate circumstanţe subiective şi cauzele care înlătură caracterul penal al faptei (constrângerea fizică, constrângerea morală, cazul fortuit, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea şi eroarea), datorită influenţei pe care o produc asupra psihicului persoanei; aceasta este constrânsă să acţioneze sub imperiul lor şi să săvârşească nejustificat sau fără vinovăţie fapte prevăzute de legea penală. Dimpotrivă, cauzele justificative (legitima apărare, starea de necesitate, ordinul legii şi comanda autorităţii legitime, consimţământul victimei) sunt circumstanţe reale şi ca atare se transmit între participanţi. În raport de efectele pe care le produc asupra persoanei, circumstanţele se clasifică în circumstanţe atenuante şi agravante, după cum atrag o uşurare sau o înăsprire a tratamentului sancţionator. Această caracterizare a circumstanţelor decurge fie din însăşi natura circumstanţei, fie din semnificaţia pe care o are în raport cu complexul împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită. Atunci când caracterul atenuant sau agravant al unei circumstanţe rezultă din însăşi natura circumstanţei, aceasta are caracter absolut şi este univocă; dimpotrivă, circumstanţa are caracter relativ şi este echivocă când rezultă din împrejurarea în care fapta a fost comisă. Au caracter absolut şi univoc asemenea circumstanţe atenuante cum ar fi săvârşirea faptei de o persoană cu responsabilitate psiho-fizică diminuată ori au caracter absolut, de pildă, săvârşirea faptei în timpul nopţii, ori de două sau mai multe persoane împreună. Dimpotrivă, au caracter relativ şi echivoc asemenea circumstanţe atenuante ca beţia ocazională, ori au caracter relativ şi echivoc agravant, beţia cronică devenită obişnuinţă ori beţia preordinată.

Caracterul relativ şi echivoc al circumstanţei poate să rezulte şi din conţinutul faptei; de pildă, sustragerea de medicamente pentru a ajuta o rudă grav bolnavă va constitui o circumstanţă atenuantă, în timp ce în raport cu alte infracţiuni (de pildă, în raport cu o infracţiune contra siguranţei statului), împrejurarea poate să nu aibă un caracter atenuant, ci să fie indiferentă. Codul penal român în vigoare a adoptat sistemul enumerării în lege a împrejurărilor care constituie circumstanţe atenuante şi circumstanţe agravante. Astfel, în art. 73 C. pen. sunt enumerate circumstanţele atenuante, iar în art. 75 C. pen. sunt enumerate circumstanţele agravante. Atât circumstanţele atenuante, cât şi cele agravante pot fi divizate în circumstanţe legale (atenuante sau agravante) şi circumstanţe judiciare (atenuante sau agravante). Din prima categoric fac parte acele circumstanţe al căror caracter atenuant sau agravant este determinat de lege, instanţa neavând nicio posibilitate să modifice acest caracter. Dimpotrivă, în cazul circumstanţelor judiciare, caracterul atenuant sau agravant este evaluat de organul judiciar. În art. 73 C. pen. sunt enumerate circumstanţele atenuante legale, iar în art. 74 sunt arătate circumstanţele atenuante judiciare; în art. 75 alin. 1 sunt enumerate circumstanţele agravante legale, iar în art. 75 alin. 2 se face referire la circumstanţe judiciare agravante. Potrivit art. 73 C. pen., constituie circumstanţe atenuante legale următoarele împrejurări: depăşirea limitelor legitimei apărări sau a stării de necesitate (lit. a); săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate (lit. b). Potrivit art. 75 C. pen., constituie circumstanţe agravante legale următoarele împrejurări: săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună (lit. a); săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime, prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezintă pericol public (lit. b); săvârşirea infracţiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor (lit. c); săvârşirea infracţiunii pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA (lit. c1); săvârşirea infracţiunii din motive josnice (lit. d); săvârşirea infracţiunii în stare de beţie anume provocată în vederea comiterii faptei (lit. e); săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate (lit. f). Potrivit art. 74 C. pen. următoarele împrejurări pot fi considerate circumstanţe atenuante judiciare: conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii (lit. a); stăruinţa depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracţiunii sau a repara paguba pricinuită (lit. b); atitudinea infractorului după săvârşirea infracţiunii rezultând din prezentarea sa în faţa autorităţii, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanţilor (lit. c). Referitor la circumstanţele agravante judiciare, art. 75 alin. final nici nu le exemplifică, prevăzând că instanţa poate reţine ca circumstanţe agravante şi alte împrejurări care imprimă faptei un caracter grav. O altă clasificare a circumstanţelor este aceea în raport cu momentul sau intervalul de timp în care a fost săvârşită infracţiunea; circumstanţele se pot clasifica în anterioare, concomitente sau subsecvente. Oricare dintre circumstanţe, fie reale, personale, atenuante sau agravante, poate intra într-una din categoriile de mai sus (anterioare, concomitente sau posterioare) deoarece flecare dintre ele poate avea o anumită poziţie în raport cu momentul sau intervalul în care fapta a fost săvârşită. Sunt circumstanţe anterioare premeditarea, înţelegerea prealabilă, organizarea, provocarea, antecedentele infractorului etc; sunt concomitente circumstanţele privitoare la locul, timpul, modul de săvârşire a infracţiunii (loc public, în timpul nopţii, în timp de război, prin escaladare, efracţie, cu ajutorul armelor etc.); dintre circumstanţele ulterioare menţionăm: prezentarea de bună-voie la organele de urmărire penală şi recunoaşterea vinovăţiei, sustragerea de la urmărire penală, atitudinea infractorului faţă de victimă, repararea de bună-voie a prejudiciului etc. În raport de posibilitatea subiectului de a cunoaşte circumstanţele în care acţionează, acestea se împart în circumstanţe cunoscute şi necunoscute. Sunt considerate ca fiind cunoscute infractorului circumstanţele a căror existenţă o cunoştea sau a căror ivire trebuia să o prevadă în momentul săvârşirii faptei. De asemenea, sunt considerate ca fiind cunoscute infractorului acele circumstanţe pe care el le-a prevăzut, dar a considerat în mod neîntemeiat că nu se vor ivi şi de aceea nu a luat măsurile necesare de preîntâmpinare.

Deosebirea dintre circumstanţele cunoscute şi cele necunoscute infractorului prezintă interes în ce priveşte efectele circumstanţelor agravante în cazul erorii de fapt. Potrivit art. 51 alin. 2 C. pen., eroarea asupra unei circumstanţe înlătură caracterul agravant al împrejurării respective. Ca urmare nu se pune în sarcina inculpatului o circumstanţă agravantă pe care acesta nu a cunoscut-o (de pildă, inculpatul nu a ştiut că victima este chiar tatăl său). De asemenea, clasificarea de mai sus prezintă interes în legătură cu conţinutul art. 28 alin. 2 C. pen., care prevede că circumstanţele reale se răsfrâng asupra participanţilor numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau prevăzut ori ar fi putut să le prevadă. În sfârşit, în cazul infracţiunilor din culpă, circumstanţele agravante necunoscute nu produc efecte decât în cazul când necunoaşterea este rezultatul culpei. În cazul circumstanţelor atenuante, acestea produc întotdeauna efect atenuant, indiferent dacă au fost sau nu cunoscute de infractor (de pildă, infractorul poate beneficia de circumstanţa atenuantă judiciară privind valoarea minimă a bunului furat). În raport cu sfera lor de cuprindere, circumstanţele se clasifică în circumstanţe generale şi circumstanţe speciale. Sunt considerate generale circumstanţele prevăzute în partea generală a Codului penal, respectiv în Titlul III, Capitolul V, Secţiunea a II-a, cu referire la circumstanţele atenuante şi agravante. Astfel, împrejurările menţionate în art. 73 şi art. 74 C. pen. sunt considerate circumstanţe atenuante generale, iar împrejurările menţionate în art. 75 C. pen. sunt considerate circumstanţe agravante generale. Circumstanţele speciale se regăsesc în partea specială a Codului penal şi sunt prevăzute la anumite infracţiuni determinând fie forme agravate ale acestora (de exemplu, starea şi numărul victimelor în cazul infracţiunii prevăzute în art. 176 C. pen., consecinţele deosebit de grave ale faptei în cazul infracţiunii prevăzute în art. 2481 C. pen. sau art. 215 C. pen.), fie forme atenuante (de exemplu, retragerea mărturiei mincinoase în anumite condiţii – art. 260 alin. 3 C. pen.). Este posibil ca aceeaşi împrejurare să apară atât ca o circumstanţă generală de agravare sau atenuare, cât şi ca o circumstanţă specială. De exemplu, săvârşirea unei infracţiuni de omor în condiţiile agravantei speciale „din interes material” prevăzute în art. 175 lit. b C. pen. cade şi sub incidenţa agravantei generale prevăzute în art. 75 lit. d C. pen. (săvârşirea unei infracţiuni din motive josnice). În caz de concurs între o agravantă generală şi o agravantă specială cu aceeaşi semnificaţie,acestea nu vor fi aplicate concomitent, neputându-se valorifica de două ori aceeaşi împrejurare în sarcina infractorului; ca urmare, va avea prioritate circumstanţa agravantă specială.

În cazul în care o faptă este săvârşită atât în condiţiile unei agravante speciale, cât şi în condiţiile unei agravante generale (fiecare având însă o altă semnificaţie), aceasta din urmă influenţează limitele legale de pedeapsă la care se ajunge, ţinându-se seama mai întâi de circumstanţa specială reţinută. De exemplu, furtul în timpul nopţii (agravantă specială) săvârşit în stare de beţie preordinată (agravantă generală) va impune aplicarea agravantei speciale (art. 209 lit. g), dar şi a agravantei generale (art. 75 lit. e). Această ultimă agravantă se va aplica în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea de furt calificat (furtul comis în condiţiile unei agravante speciale), în condiţiile art. 78 C. pen. În exemplul pe care intenţionez să-l prezint în continuare, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă T.B. nr. 455/P/D/2006 din 23.09.2008 au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv inculpatul G.P. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, în modalitatea prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i C. penal, cu apl. art. 75 al. 1 lit. a C. penal, art. 74 al. 1 lit. c şi art. 37 al. 1 lit. b C. penal, M.S. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, în modalitatea prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i C. penal, cu apl. disp. art. 75 al. 1 lit. a C. penal, art. 74 al. 1 lit. c şi art. 37 al. 1 lit. a c. penal, S.C. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat, în modalitatea prev. de art. 20 C. penal rap. la art. 174-175 lit. i C. penal, cu apl. disp. art. 75 al. 1 lit. a C. penal, art. 74 al. 1 lit. c, şi art. 37 al. 1 lit. b C. penal. Instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt: Audiat de către instanţă la termenul de judecată din 24.10.2008, inculpatul G.P. a recunoscut în parte infracţiunea pusă pe seama sa arătând că în cursul lunii septembrie 2005, numitul B.V. care-i este şi văr, i-a solicitat să meargă să-l bată pe P.V. drept răzbunare, întrucât anterior acesta din urmă împreună cu alte 3 persoane, îl bătuseră pe B.V., inculpatul declarând că acesta din urmă i-ar fi spus că dacă nu va fi de acord cu propunerea lui, îi va lua fata şi va turna benzină pe ea, iniţial inculpatul G.P. refuzând oferta, pentru ca ulterior să o accepte. Inculpatul a mai arătat că aceleaşi demersuri au avut loc şi faţă de inculpatul C.C. (faţă de care s-a dispus disjungerea cauzei, acesta fiind arestat în lipsă şi sustrăgându-se urmăririi penale) şi acesta cedând până la urmă demersurilor lui B.V. În data de 21.06.2008, inculpatul C.C. a venit la inculpatul G.P., pentru ca apoi cei doi să se întâlnească şi cu inculpaţii S.C. şi M.S., consumând împreună cu fratele inculpatului G.P. trei sticle de vin., pentru ca în jurul orelor 16.00, cei cinci să se hotărască să meargă la locuinţa lui C.C. din com. Pantelimon pentru a continua acolo distracţia. Întrucât niciunul dintre dintre ei nu aveau permis de conducere, au apelat la serviciile numitului S.I. care, la volanul unui autoturism marca Dacia 1310, toţi cei 6 bărbaţi deplasându-se spre com. Pantelimon. Inculpatul G.P. a mai arătat că pe parcursul călătoriei, inculpatul C.C. a fost apelat telefonic de inculpatul B.V. care l-a ameninţat că dacă nu merge împreună cu ceilalţi să-l bată pe partea vătămată, care era în drumul lor spre com. Pantelimon, va avea de suferit. În faţa acestei „noi ameninţări”, cei patru au luat hotărârea să meargă să-l bată pe P.V., au solicitat şoferului să parcheze autoturismul pe o străduţă lăturalnică, cei patru inculpaţi au coborât din maşină, au luat din portbagaj câte o bâtă şi s-au deplasat spre magazinul proprietatea lui P.V. La ieşirea acestuia pe trotuar, inculpatul C.C. l-a lovit cu bâta în cap, partea vătămată fiind apoi lovită şi de ceilalţi trei inculpaţi, fapt ce i-a determinat căderea, toţi inculpaţii continuând să-i lovească corpul timp de încă 2 minute, până când inculpatul G.P. le-a solicitat celorlalţi să se oprească, considerând că loviturile aplicate au fost suficiente şi că B.V. va auzi de corecţia aplicată părţii vătămate şi va înceta să-l ameninţe. Inculpatul a mai declarat că numai inculpatul C.C. l-a lovit pe partea vătămată în zona capului, o singură dată, (el certându-l pe C.C. pentru zona lovită) arătând că nu au avut niciun moment intenţia să-l omoare pe partea vătămată, loviturile fiind aplicate numai pe restul corpului, mâini, picioare, spate (fără a viza zona capului) şi, prin urmare, nu poate fi vorba de săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocat penal Bucuresti – Judecătorii cer o expertiză psihiatrică a lui Cioacă

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti l-au triumis pe Cristian Cioacă, suspectat de uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu, la psihiatru pentru a face o expertiză.Cioacă este suspectat de uciderea soţiei sale, avocata Elodia Ghinescu şi a este arestat din 5 decembrie 2012.

 

Pe data de 8 ianuarie, în apărarea sa, Cioacă a declarat judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti: “Nu am săvârşit fapta de care sunt acuzat. Am fost târât 5 ani prin instanţele din toată ţara şi nu m-am sustras niciodată de a urmărirea penală. Am un caracter ireproşabil. Parchetul nu a reuşit să demonstreze nimic până acum, aşa cum am fost acuzat pe nedrept şi în celelalte dosare, pe care le-am câştigat”.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Sfaturi avocat – extradare

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Extradarea reprezinta un act bilateral intre doua state, in baza caruia un stat pe al carui teritoriu s-a refugiat un infractor sau un condamnat, il preda la cerere altui stat pentru a fi judecat sau pus sa execute pedeapsa la care fusese condamnat- Sfaturi avocat

 

Extradarea este reglementata cu caracter principal in art. 9 c.p. In legatura cu dispozitiile finale ale acestui articol, care privesc acordarea sau solicitarea extradarii ” in temeiul legii “, se cuvin unele precizari. Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in 2003, in dispozitiile art. 19 alin 1, prevede: “Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.”

In situatia in care s-a solicitat extradarea dvs intr-un alt stat avocatii nostri specializati in drept penal international va vor asista in fata Curtii de Apel ajutandu-va sa dovediti ca nu dvs sunteti persoana care trebuie extradata. De asemenea daca hotararea Curti de Apel este nefavorabila o vom ataca cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

Dreptul procesual penal,

Plangere acte procuror – Avocat penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

PLANGERE PENALA
(introdusa la organul de urmarire penala)

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul …………………………, domiciliat in ……….., str. ………., nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………, formulez prezenta plangere penala impotriva faptuitorului ……………………., domiciliat in …………, str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ……….., pentru savarsirea infractiunii de ……………., prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

Motivele plangerii:

In fapt, la data de …………., ora …, locul ………….., faptuitorul ………………………, a savarsit …………………… .

Prejudiciul pe care faptuitorul mi l-a creat prin savarsirea infractiunii este de …………. si se compune din ………………………….. .

In drept, fapta constituie infractiunea de …………………, prevazuta si pedepsita de art. … C. penal.

In dovedirea plangerii, inteleg sa ma folosesc de urmatoarele probe: proba cu acte si urmatorii martori:

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul …………;

– ………………….., domiciliat in ………….., str. …………, nr. …, bl. …, ap. …, judetul ………….

Data …………….

Semnatura reclamantului

………………..

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE LANGA JUDECATORIA ……………………

 

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Cerere reabilitare – Avocat drept penal

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Reabilitare : ce realizaţi prin reabilitare, după ce aţi fost condamnat pentru o infracţiune:

 

ü               Redobândiţi drepturile cetăţeneşti care v-au fost interzise prin hotărârea de condamnare. Faceţi să înceteze decăderile, interdicţiile şi incapacităţile care rezultă din condamnare, vă reintegraţi din punct de vedere social şi redobândiţi respectul social deplin. Cu alte cuvinte, ştergeţi consecinţele unei condamnări, efectele ei privative sau restrictive asupra drepturilor dumneavoastră.

ü               Astfel, dacă aţi fost înscris în cazierul judiciar, sunteţi scoşi din evidenţă, condamnarea respectivă nu mai poate atrage reţinerea stării de recidivă şi nici nu mai poate împiedica aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul comiterii unei noi infracţiuni.

ü               Reabilitarea nu vă îndreptăţeşte însă, să fiţi reintegrat chiar în funcţia din care aţi fost scos în urma condamnării, să fiţi reprimit în cadrele permanente ale armatei sau să vă fie redat gradul militar pierdut. De asemenea nu veţi înlătura măsurile de siguranţă ce au fost luate faţă de dumneavoastră prin hotărârea de condamnare, cu excepţia interdicţiei de a vă afla în anumite localităţi, care dispare prin reabilitare.

 

Cum obţineţi reabilitarea:

ü               Faceţi o cerere prin care solicitaţi reabilitarea, pe care o depuneţi fie la instanţa care a soluţionat cauza în primă instanţă, fie la instanţa de acelaşi grad în a cărei rază teritorială aveţi domiciliul. Deşi puteţi alege între cele două instanţe, recomandabil este ca în cazul când instanţa care a judecat cauza în fond nu este prea îndepărtată, să va adresaţi acesteia, deoarece atât dosarul în care aţi fost condamnat cât şi datele referitoare la executarea pedepsei se află în arhiva acestei instanţe, astfel că procedura reabilitării poate fi efectuată mai repede şi mai uşor.

 

Ce trebuie să ştiţi despre condiţiile în care se cere reabilitarea:

ü               Deşi puteţi solicita reabilitarea pentru orice condamnare, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, totuşi, cererea de reabilitare o veţi putea face numai după trecerea unor termene care diferă după gravitatea pedepselor aplicate. Mai trebuie să ştiţi, că  aceste termene se calculează de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei cu închisoare sau cu amendă, ce v-a fost aplicată prin hotărârea de condamnare, sau de la data când s-a împlinit termenul de prescripţie a executării acestora. Dacă aţi suferit mai multe condamnări, reabilitarea nu se poate cere pentru fiecare condamnare în parte, ci pentru toate la un loc. În acest caz, stabiliţi termenul în raport de pedeapsa cea mai mare şi calculaţi data la care se împlineşte faţă de data la care a luat sfârşit executarea ultimei pedepse. Dacă pedeapsa la care aţi fost condamnat este o amendă penală, calculaţi împlinirea termenului de la data la care aţi plătit amenda sau la care obligaţia de a o plăti s-a stins în alt mod (ex. s-a prescris executarea pedepsei după 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu pedeapsa constând într-o amendă penală).

ü               Cererea de reabilitare poate fi făcută numai de condamnat, iar după moartea lui, de soţ sau de rudele apropiate. Acestea din urmă, au totodată posibilitatea să continue procedura reabilitării începută anterior decesului condamnatului.

ü       În raport de timpul care trebuie să treacă de la executarea pedepsei la care aţi fost condamnat, până la data la data la care puteţi cere să fiţi reabilitat pentru această condamnare, reabilitarea este de drept şi judecătorească.

ü                        Sunteţi reabilitat de drept, după trecerea unui timp de 3 ani, în cazul că aţi fost condamnat la o pedeapsă cu amendă penală sau la pedeapsa închisorii de un an sau mai mică, dacă în decursul acestui timp nu aţi mai săvârşit altă infracţiune.

ü                        La 3 ani de la data executării pedepsei, dacă nu aţi săvârşit în această perioadă altă infracţiune, sunteţi reabilitat automat, fără altă formalitate şi fără intervenţia instanţei de judecată. În consecinţă, veţi fi sos din evidenţa cazierului judiciar de drept, direct de organele de poliţie, fără a fi necesară cererea dumneavoastră.

ü                        Cu toate acestea, vă puteţi adresa şi instanţei de judecată pentru a da o hotărâre prin care să ateste că sunteţi reabilitat de drept.

ü         În cazul că aţi fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de un an sau la pedeapsa detenţiunii pe viaţă care a fost comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii, pentru a fi reabilitat, trebuie să vă adresaţi cu cerere la instanţa de judecată, după trecerea unui termen care depinde de gravitatea pedepsei.

ü       Trebuie să mai ştiţi, că în cazuri excepţionale, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, poate dispune reducerea termenelor prevăzute de lege.

 

Ce trebuie să cuprindă cererea de reabilitare:

  • numele şi adresa condamnatului sau a persoanei care o face în numele său (când acesta a decedat);
  • precizarea condamnării pentru care se face reabilitarea, precum şi a faptei pentru care s-a pronunţat condamnarea;
  • localităţile unde a locuit condamnatul, locurile de muncă avute în intervalul scurs de la executarea pedepsei până la formularea cererii;
  • temeiurile cererii;
  • indicaţii utile pentru identificarea dosarului şi orice alte date pentru soluţionarea cererii.

ü       La cererea astfel întocmită se vor anexa actele care dovedesc că sunt îndeplinite anumite condiţii.

 

Anularea reabilitării:

ü       Dacă după ce aţi fost reabilitat, se constată că aţi mai suferit o condamnare, care dacă ar fi fost cunoscută, ducea la respingerea cererii de reabilitare, reabilitarea judecătorească va fi anulată. Anularea nu va avea loc şi veţi rămâne reabilitat, dacă instanţa a cunoscut că aţi mai fost condamnat, însă nu aţinut cont de această condamnare.

 

Dreptul procesual penal,

Infractiuni minori – delicventa juvenila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Delincvenţa juvenilă, este componentă a criminalităţii, o parte a acesteia cu identitate proprie, conferită de categoria de indivizi la care se referă. Această identitate proprie este reflectată şi de caracterul sinuos al acestui fenomen, care nu se suprapune pe evoluţia, pe creşterile şi descreşterile înregistrate de fenomenul infracţional în general. Acest aspect este reliefat şi de faptul că, criminalitatea

în rândul minorilor are multe cauze diferite de cele ale criminalităţii adulţilor.Delincvenţa juvenilă este un fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor minori şi tineri de a se adapta la normele de conduită din societate, incapacitate datorată unor cauze de ordin bio – psiho – social.

Delincvenţa juvenilă în ţara noastră.

Deşi nu atinge nivelul şi formele grave ale acestui fenomen în ţările capitaliste avansate delincvenţa juvenilă se manifestă şi în ţara noastră, constituind un motiv de îngrijorare pentru întreaga noastră societate. În ţara noastră, există unii tineri şi minori care participă destul de activ la săvârşirea unor fapte penale. Ei participă şi şăvârşesc îndeosebi infracţiunea de furt şi cele de vagabondaj şi cerşetorie. Într-un număr destul de mare de cazuri, violuri, vătămări corporale, iar într-un număr mic, săvârşesc infracţiuni de lovituri cauzatoare de moarte, omor şi tentativă de omor.Specificul judeţului Timiş, din punct de vedere infracţional a generat o aprofundare a studierii cauzelor care au generat delincvenţa juvenilă.Analizând acest fenomen, pe genuri de infracţiuni s-au desprins următoarele:

Cauze specifice :

– creşterea după 1989, a situaţiilor de abandon şcolar a unor elevi cunoscuţi cu comportament deviant sau preocupări antisociale, lipsa unei activităţi utile ;

– lipsa de supraveghere permanentă de către părinţi, supraveghetori, tutori şi în special a celor “problemă”

– familiile dezorganizate din rândul cărora provin unii minori infractori ai căror părinţi sunt cunoscuţi cu antecedente penale ;

– discontinuitatea în educaţie a minorilor de către şcoală, unităţi de ocrotire ( case de copii, şcoli de reeducare, şcoli speciale ) alte instituţii cu atribuţii în acest sens ;

– necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi mediilor frecventate de minori ;

– lipsa unei legături permanente între familie şi şcoală;

– influenţa unor infractori majori aflaţi în anturajul minorilor prin determinarea acestora de a comite fapte antisociale ;

– consumul de către unii minori de substanţe halucinogene şi alcool pentru creşterea unei stări euforice.

Cauze generale :

– modificările esenţiale intervenite în viaţa economică, socială, culturală, administrativă şi juridică şi dificultăţile de adaptare a unor persoane la acestea.

– structurile şi mecanismele controlului social, specifice statului de drept care nu sunt în totalitate constituite şi nu funcţionează la parametrii doriţi.

– influenţele externe prin activitatea infracţională desfăşurată în România de cetăţenii străini.

– menţinerea, păstrarea anumitor structuri cu disfuncţionalitate în educaţia cetăţenilor.

– situaţia venitului naţional şi a celui individual.

– efectele produse de criza economică cu urmări nefaste asupra vieţii materiale şi spirituale a cetăţenilor.

– apariţia pe piaţă a unor produse, bunuri şi obiecte de valoare şi tentaţia unor persoane de a intra în posesia lor.

– apariţia şi creşterea numărului locurilor unde sunt amplasate jocuri distractive şi de noroc.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Toti condamnatii grav bolnavi, indiferent de cand s-au imbolnavit

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Toti condamnatii grav bolnavi, indiferent de cand s-au imbolnavit, ar putea fi eliberati inainte de termen, conform unei propunei a Ministerului Justitiei.

Proiectul de lege in cauza, de completare a Codului Penal si Codului de Executare, a fost avizat pozitiv de catre Comisia juridica, numiri si imunitati a Parlamentului.

Astfel, Ministerul Justitiei propune ca sintagma care spune ca pot fi eliberati din inchisoare condamnatii care s-au imbolnavit grav dupa savarsirea infractiunii sa fie schimbata cu alta, care spune ca pot fi eliberati cei ce s-au imbolnavit grav pana la pronuntarea sentintei, dar si pe perioada detentiei.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Sorin Blejnar, a fost audiat, vineri, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) in cazul senatorului Cezar Magureanu anunta avocat drept penal Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Fostul sef al Fiscului a confirmat ca fiica senatorului Cezar Magureanu a fost in audienta la el. ,,Da, a fost la mine in calitate de reprezentant al societatii si mi-a adus la cunostinta faptul ca societatea face obiectul unor controale repetate

din partea ANAF si a institutiilor subordonate. Am luat act de acea reclamatie a domniei sale, a fost inscrisa in caietul de audienta, intr-o minuta si a fost redactat un act conform procedurilor interne ale ANAF”, a sustinut Blejnar, precizand insa ca acele controale nu s-au oprit ulterior.

Intrebat daca oricine are probleme cu controalele Fiscului poate veni la seful ANAF, Sorin Blejnar a spus: ,,Am avut in cursul ultimilor trei ani de zile zeci de audiente. Cine a solicitat audienta la presedintele ANAF a fost primit in audienta”. ,,Eu nu fac decat lucruri legale si asta o sa se convinga toata lumea in urmatoarea perioada de timp”, a mai declarat Blejnar.

Senatorul Cezar Mircea Magureanu este cercetat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, numele sau aparand in dosarul in care sunt anchetati membrii unui grup infractional organizat cu legaturi transfrontaliere, specializat in obtinerea unor importante beneficii financiare, precum si alti directori ANAF, fiind creat un prejudiciu de peste 40 milioane de euro anual.

In acest caz, Tribunalul Bucuresti a emis mandate de arestare preventiva pentru 29 de zile pe numele a 39 membri ai gruparii evazioniste, printre acestia aflandu-se ginerele senatorului Cezar Magureanu, Sorin Gazdac, Octavian Grecu, zis Butoane, directorul de achizitii din cadrul ANAF, Dan Stroe, si omul de afaceri de origine libaneza Nicole Saikaly.

De la lume adunate, Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Desfasurarea urmaririi penale in Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
(1) Organul de urmarire penala sesizat in vreunul din modurile prevazute in art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de lalit. b1).
(11) Rezolutia de incepere a urmaririi penale va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea urmaririi penale si va fi inregistrata intr-un registru special.
(2) In cazul aratat in art. 10 lit. b1), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala.
(31) Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.
(4) Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1), organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.

(5) Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate in alin. 4, restituie actele organului de urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi penale.

(6) In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie de pe rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c1) se aplica in mod corespunzator.

(61) Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanta de judecata, potrivit art. 2781 si urmatoarele.

(7) Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale.
Art. 229: Invinuitul

(1) Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Art. 230: Scoaterea de sub urmarire cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni
(1) Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala si instiinteaza despre aceasta, cand este cazul, persoana care a facut sesizarea.
Art. 231: Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale
(1) Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa scoata de sub urmarire, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru continuarea cercetarii penale.
Art. 232: Restituirea dosarului pentru inceperea sau continuarea urmaririi penale
(1) Daca procurorul i-a restituit, in temeiul art. 228 alin. 5 sau al art. 231, actele si dosarul, organul de urmarire penala continua efectuarea actelor premergatoare sau, dupa caz, incepe ori continua urmarirea penala, procedand la efectuarea acestora, potrivit legii, si tinand seama de imprejurarile speciale ale fiecarei cauze.
Art. 233: Arestarea preventiva a invinuitului

(1) In cursul efectuarii cercetarii penale, daca organul de cercetare considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului, face propuneri in acest sens si le inainteaza procurorului.

(2) Daca procurorul, dupa ce examineaza dosarul cauzei, constata ca este cazul sa se ia masura arestarii preventive a invinuitului, procedeaza potrivit art. 146.
Art. 234: Propuneri facute de organul de cercetare penala
(1) Daca organul de cercetare penala considera ca sunt temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, face propuneri in acest sens, pe care le inainteaza
procurorului.
(2) Organul de cercetare penala, daca considera ca sunt intrunite si conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza in acelasi mod.
Art. 235: Punerea in miscare a actiunii penale prin ordonanta
(1) Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa examinarea dosarului.
(2) Daca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta.
(3) Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.
Art. 236: Arestarea preventiva a inculpatului

Procurorul sesizat potrivit art. 234, daca pune in miscare actiunea penala si daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, procedeaza potrivit art. 1491.

Art. 237: Continuarea cercetarii si ascultarea inculpatului
(1) Dupa aducerea la indeplinire a dispozitiilor art. 233-236, procurorul, daca este cazul, dispune continuarea cercetarii penale. Organul de cercetare penala continua efectuarea actelor de cercetare, fiind obligat sa respecte si dispozitiile date de procuror.
(2) Daca procurorul a pus in miscare actiunea penala, organul de cercetare penala il cheama pe inculpat, ii comunica fapta pentru care este invinuit si ii da explicatii cu
privire la drepturile si obligatiile pe care le are. Atunci cand inculpatul nu locuieste in tara, organul de cercetare penala va tine seama, la fixarea termenului de prezentare in
fata acestuia, de reglementarile speciale privind asistenta judiciara internationala in materie penala.
(3) Organul de cercetare penala pune in vedere inculpatului aflat in stare de libertate ca este obligat sa se prezinte la toate chemarile ce i se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa comunice orice schimbare de adresa.
(4) Organul de cercetare penala va continua urmarirea si fara a-l asculta pe inculpat, cand acesta este disparut, se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara.
Art. 238: Extinderea cercetarii penale

(1) Organul de cercetare penala, daca constata fapte noi in sarcina invinuitului cercetarii penale sau inculpatului ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale ori s-a pus in miscare actiunea penala sau date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte, este obligat sa faca propuneri procurorului pentru extinderea cercetarilor penale sau schimbarea incadrarii juridice. Propunerile se inainteaza in cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor, imprejurarilor sau persoanelor noi. Procurorul va decide, prin ordonanta, in cel mult 5 zile.

Dreptul penal, Dreptul procesual penal,

Avocati din dreptul penal- Casa de avocatura Coltuc

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Ce inseamna dreptul penal:Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

După structura și diviziunea codului Penal, dreptul penal se împarte în două părți:

  • 1. Partea Generală a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea generală a Codului penal) – cuprinde regulile cu caracter general ce sunt aplicabile părții speciale: dispoziții cu privire la aplicarea legii penale, reglementări referitoare la infracțiune și infractor, la sistemul sancțiunilor de drept penal și criteriile de aplicare a acestora, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei etc.
  • 2. Partea Specială a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea specială a Codului Penal și a legilor speciale) cuprinde norme de incriminare care stabilesc conținutul concret al fiecărei infracțiuni și sancțiunile corespunzătoare pentru acestea.

Codul penal modificat | Noutati legislative\Număr curent | Revista de drept penal\

Am nevoie de un avocat drept penal. Pe cine imi recomandati din romania, in momentul de fata?

Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro