Browsing Category

Noul Cod de procedura civila –NCC

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Celeritate dupa noul Cod de Procedura Civila-ZERO

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Celeritate dupa noul Cod de Procedura Civila-ZERO dosarele primesc termene chiar si in primavara lui 2014

eosebite ca obiect al cauzei si ca data a inregistrarii in instanta, dosarele a doi vranceni au in final un punct comun, si anume acela al termenului de judecata. Dosarul deputatului de Vrancea Ciprian Nica, demarat in 2008, s-a finalizat la Curtea de Apel de la Bucuresti in octombrie 2012, cand a fost declarat colaborator al fostei Securitati. Ulterior, Nica a atacat solutia, astfel incat dosarul sau contra Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) a ajuns la ICCJ, unde a primit primul termen in aprilie 2014.

Pe de alta parte, Ioan Liviu Oloeriu, consilier la al treilea mandat in Consiliul Local Focsani, a ajuns la Curtea Suprema dupa ce a pierdut actiunea intentata Agentiei Nationale de Integritate, care constatase incalcarea regimului juridic al conflictului de interese.

ANI a considerat ca alesul local s-a aflat intr-un conflict de interese administrativ, dupa ce a votat incheierea cu o institutie subordonata CL Focsani a patru contracte de inchiriere spatiu pentru o firma la care era actionar. In cazul sau, probabil pentru ca finalitatea dosarului are un impact asupra functiei pe care o detine, instanta a grabit lucrurile si a modificat termenul initial din ianuarie 2015 pentru ianuarie 2014.

Astfel, potrivit art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, “Persoana … fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului”.

Pe scurt, actualul consilier local isi poate pierde mandatul daca si Inalta Curte va constata ca acea contestatie formulata de Oloeriu impotriva raportului de evaluare nr. 30464/G/II/15.06.2012 este nefondata.

Pe de cealalta parte, deputatul Ciprian Nica, de profesie notar, nu risca mare lucru daca ICCJ va mentine solutia data la fond in cazul sau, si anume pecetea de colaborator al Securitatii. In art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 se stabileste ca, pentru ca o persoana sa fie declarata colaborator al Securitatii este nevoie sa fie indeplinite cumulativ doua conditii.

Astfel, trebuie stabilit ca persoana a furnizat informatii organelor de Securitate, date care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Insa o “pedeapsa” pentru colaboratori nu a fost stabilita de lege. Cel mult, celor care au avut beneficii ca si revolutionari li se retrage aceasta calitate. Un alt risc al fostilor colaboratori ai Securitatii este acela de a fi trasi la raspundere din punct de vedere penal, dar numai pentru cei aflati in functii ori demnitati publice.

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Capcane-noul cod de procedura civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Obligativitatea semnarii si sustinerii cailor extraordinare de atac exclusiv de catre avocat sau consilier juridic.NCPC stabileste ca, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea sau sustinerea recursului, partile (persoane fizice si juridice) vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de catre un avocat sau consilier juridic (in cazul persoanelor juridice), cu exceptia situatiilor prevazute de lege.

Aceste dispozitii se aplica si in cazul contestatiei in anulare si revizuirii, celelalte doua cai extraordinare de atac.

Asadar, este vorba de dispozitii legale imperative care interzic ca semnarea si sustinerea recursului sa fie facute altfel decat prin intermediul avocatului sau consilierului juridic. Noua lege exclude posibilitatea, atat de des intalnita in practica, ca partea sa conceapa si sa semneze o cale de atac, si sa mearga in fata instantei pentru a sustine propria cale extraordinara de atac.

Sanctiunea prevazuta expres de lege este nulitatea. In ceea ce priveste nulitatea, trebuie adaugat ca aceasta este una absoluta si neconditionata de vatamare, adica cel mai sever regim procedural cu putinta pentru o cauza de nulitate.

Fara a intra in detalii tehnice privind regimul juridic al nulitatii procedurale, trebuie subliniat un lucru: nulitatea este absoluta in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes public. In cazul dispozitiilor analizate, exista tentatia de a crede ca norma de procedura care instituie obligativitatea semnarii si sustinerii cailor extraordinare numai de catre avocat sau consilier juridic ocroteste un interes privat, al acelei parti.

Lucrurile stau altfel, in sensul ca regula severa vizeaza un interes obstesc, iar nu unul sau mai multe interese private ale partilor. Experienta ne arata ca instantele sunt sufocate de cai extraordinare de atac informe, inadmisibile, lipsite de logica juridica si rigoare si, mai presus de toate, lipsite de orice sansa de reusita in principal sau exclusiv datorita faptului ca sunt concepute si sustinute de persoane fara pregatire juridica adecvata.

In conditiile in care caile extraordinare de atac presupun, prin insasi definitia lor, necesitatea incadrarii in motivele de admisibilitate expres prevazute de lege, este lesne de inteles de ce promovarea si sustinerea unui asemenea demers procesual implica existenta pregatirii juridice adecvate, ca si premisa obligatorie.

Asadar, textele de lege in discutie impun partii sa fie asistata de persoane cu pregatire (avocat sau consilier) pentru ca exercitarea drepturilor procesuale prin promovarea unei cai extraordinare de atac sa reprezinte un demers apt sa ocroteasca interesele acelei parti, si nu o iluzie. La fel de important, aceeasi regula isi propune sa elimine una din cauzele de sufocare a instantelor cu cauze lipsite de orice sansa de reusita, anume caile extraordinare de atac promovate fara niciun fel de cenzura de catre persoanele fara cunostinte de specialitate.

Intelegerea celor de mai sus este importanta pentru urmatoarele considerente practice: natura juridica a acestei dispozitii va face ca sanctiunea nulitatii absolute si neconditionate de vatamare sa opereze chiar si in contra intereselor celui reprezentat, adica a partii. Nu are relevanta ca partea nu vrea sa dea mandat unui avocat, pentru ca socoteste ca este mai in masura decat oricine altcineva sa isi sustina propria cauza. Nu conteaza ca partea nu a stiut ca a dat mandat unui impostor care nu are calitatea de avocat, dobandita si exercitata in conditiile legii, sau ca partea nu cunostea aceasta dispozitie. In toate aceste cazuri, recursul semnat cu incalcarea normei in discutie va fi anulat.

Ce trebuie retinut

Orice cale extraordinara de atac (recurs, contestatie in anulare sau revizuire) trebuie introdusa numai sub semnatura unui avocat sau consilier juridic (in cazul persoanei juridice). De asemenea, reprezentarea in fata instantei in cadrul acestor cai de atac se va face numai de catre avocat sau consilier.

Cei care vor nesocoti regulile vor constata pe propria piele ca nesemnarea recursului in conditiile aratate va duce la anularea acestuia, facand de prisos orice alta discutie, iar lipsa avocatului sau consilierului in fata instantei care judeca calea extraordinara de atac va face ca partea respectiva sa nu poata pune concluzii si sa isi prezinte adecvat apararea in fata instantei.

wall street
Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Calea de atac-ordonantei de plata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Conform art. 8 din OG nr. 5/2001 si, respectiv, art. 13 din OUG nr. 119/2007, impotriva ordonantei de plata debitorul cazut in pretentii avea posibilitatea de a formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data comunicarii, cererea in anulare urmand a se solutiona de catre instanta competenta pentru solutionarea fondului in prima instanta.

Atat OG nr. 5/2001 prin art. 7 cat si OUG nr. 119/2007 prin art. 9, stabileau ca in cazul in care cererea creditorului era respinsa instanta pronunta o hotarare irevocabila, creditorului ramandu-i doar posibilitatea de a introduce o noua cerere potrivit dreptului comun. Noul Cod de procedura insa, prin prevederile art. 1023, stabileste posibilitatea introducerii unei cereri in anulare atat de catre debitor cat si de catre creditor. Astfel, daca prin alin. 1 al art. 1023 legiuitorul prevede ca debitorul, in conditiile in care a fost obligat la plata, poate introduce o cerere in anulare in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii, prin alin. 2 al aceluiasi articol, se stabileste posibilitatea creditorului de a introduce o cerere in anulare atunci cand cererea i-a fost respinsa ca urmare a faptului ca instanta a considerat apararea debitorului ca fiind intemeiata sau sunt necesare pentru lamurirea cauzei administrarea si a altor probe decat inscrisurile aflate la dosar. De asemenea, creditorul poate introduce calea de atac si in cazul in care instanta de judecata apreciaza ca doar o parte dintre pretentiile acestuia sunt intemeiate.

In toate cazurile, creditorul are in continuare dreptul si posibilitatea de a se indrepta impotriva debitorului sau pe calea dreptului comun.

Conform art. 1023 alin. 3 NCPC, cererea in anulare poate viza doar aspecte ce tin de nerespectarea cerintelor prevazute pentru emiterea ordonantei de plata precum si, daca estecazul, cauze de stingere a obligatiei ulterioare emiterii ordonantei.

Calea de atac se va judeca de catre aceeasi instanta care a pronuntat ordonanta de plata, in complet format din doi judecatori iar introducerea sa nu va suspenda executarea. Suspendarea va putea fi insa incuviintata, la cererea debitorului, doar cu conditia platii unei cautiuni al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.

Potrivit art. 1024, ordonanta de plata este executorie chiar daca este atacata cu cerere in anulare si are autoritate de lucru judecat provizorie pana la solutionarea caii de atac.

Hotararea prin care instanta va admite sau va respinge cererea in anulare este definitiva. Tot astfel, ordonanta de plata devine definitiva si ca urmare a neintroducerii caii de atac. In ceea ce priveste caracterul executoriu, este de remarcat faptul ca noile prevederi rezolva si problemele referitoare la investirea cu formula executorie a hotararilor de emitere a ordonantei de plata, probleme nascute pe marginea normelor anterioare intrucat, in acceptiunea OG nr. 5/2001 era necesara o asemenea investire pe cand, in acceptiunea OUG nr. 119/2007 ordonanta de plata constituia titlu executoriu si, urmare a diferentei de reglementare, parte a instantelor de judecata investeau inclusiv hotararea pronuntata in temeiul OUG nr. 119/2007 in timp ce o alta parte respingeau cererile de investire.

Impotriva executarii silite a ordonantei de plata, partea interesata poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. In cadrul contestatiei se pot invoca doar neregularitati privind procedura de executare si cauze de stingere a obligatiei ivite ulterior ramanerii definitive a ordonantei.

Concluzionand, este de apreciat caracterul unitar al noii proceduri. Noile dispozitii procesuale pastreaza in cea mai mare parte liniile directoare trasate in reglementarea anterioara, cu mici exceptii. Printre cele mai importante modificari sunt cele reglementate prin art. 1.023 NCPC intrucat, ca element de noutate absoluta, este instituit dreptul creditorului de a formula cerere in anulare, posibilitate recunoscuta pana acum exclusiv debitorului obligat la plata prin hotararea instantei.

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul cod de procedura civila 2013- Intelegerea si aplicarea Noului Cod de Procedura Civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Conferinta va avea loc la Hotel Marriott din Bucuresti, Sala Grand Ballroom, etaj 1, in zilele de vineri, 12 aprilie si sambata, 13 aprilie 2013, si va avea ca punct de inceput expunerea prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu, presedintele Comisiei de elaborare a noului Cod de procedura civila.

La conferinta vor participa si alti membri ai Comisiei, dar si reputati specialisti in domeniu:

– prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu – presedintele Comisiei de elaborare a Codului de procedura civila;

– prof. univ. dr. Ion Deleanu – Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca;

– prof. univ. dr. Gabriel Boroi – Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti;

– Valentin Mitea – Presedintele Curtii de Apel Cluj;

– Laura Andrei – Presedintele Tribunalului Bucuresti;

– Liviu Zidaru – judecator la Tribunalul Bucuresti, membru al Comisiei de elaborare a legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila;

– Claudiu Dinu – Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti;

– Bogdan Dumitrache – executor judecatoresc, membru al Comisiei de elaborare a noului Cod de procedura civila si a legii de aplicare a noului Cod de procedura civila;

– av. dr. Traian Cornel Briciu – Director al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.

Se acorda 15 ore de pregatire profesionala continua.

Temele conferintei, ordinea interventiilor si pauzele vor fi anuntate in programul extins, ce va fi comunicat in mapa conferintei.

Pana la data de 05 aprilie 2013, persoanele interesate vor avea posibilitatea sa transmita, prin email (conferinte@inppa.ro) solicitari cu privire la clarificarea, in cadrul conferintei, dincolo de tematica ce urmeaza a fi anuntata, a unor subiecte de interes.

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Stramutarea proceselor in NCPC-Procedura

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Stramutarea proceselor in NCPC se face dupa noi reguli.In cazul in care stramutarea se cere pentru motive de banuiala legitima nu mai este de competenta ICCj ci se va judeca de catre Curtea de Apel in raza careia se afla instanta pe rolul careia a fost introdusa actiunea.

In cazul in care stramutarea se solicita pentru o actiune ce se afla pe rolul curtii de apel, cererea de stramutare se va introduce la ICCJ.

Pentru motivul de siguranta publica, stramtuarea paote fi ceruta doar de Procurorul general de la Parchetul de pe langa ICCJ.

Noul Cod de procedura civila –NCC,

Dispozitii de drept tranzitoriu si de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Suntem de parere ca este necesara o interpretare unitara si, mai ales, corecta a dispozitiilor tranzitorii si de punere in aplicare mentionate, pentru a nu denatura noua conceptie a legiuitorului privind dreptul intertemporal in materie procesual-civila, precum si pentru a asigura certitudinea juridica, exprimata in tratarea egala a unor situatii in substanta identice, ivite in practica judiciara.

 

Acesta este motivul pentru care, in cele ce urmeaza, vom incerca sa schitam niste raspunsuri succinte la cateva dintre problemele de interpretare care s-au ivit deja.

In primul rand, trebuie subliniat ca NCPC contine el insusi norme tranzitorii cu caracter general, menite sa reglementeze orice succesiune viitoare de norme de procedura civila,

ivita dupa intrarea in vigoare a Noului Cod (art. 26 si urm. NCPC). Aceste articole nu sunt menite sa reglementeze chiar evenimentul legislativ din 15.02.2013, precum si conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a NCPC. Pentru aceasta exista o lege speciala, care contine norme tranzitorii speciale – este vorba indeosebi despre art. 3 din Legea nr. 76/2012. Aceasta din urma norma este cea menita sa reglementeze legea aplicabila proceselor si executarilor silite in curs la data intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, iar nu dispozitiile cuprinse in chiar cuprinsul acestuia, care au un camp de actiune temporala ulterior.

Pe de alta parte insa, interpretarea si aplicarea corecta a art. 3 si urm. din Legea nr. 76/2012 trebuie sa porneasca de la principiul diferit instituit in materia dreptului intertemporal de art. 24 NCPC: Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.

Scopul acestei norme generale de drept tranzitoriu – reluata in cuprinsul art. 3 din Legea nr. 76/2012, norma special edictata pentru conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a NCPC – este acela de a fixa legea aplicabila intregii proceduri, in functie de data inceperii procesului, respectiv de data inceperii executarii silite; in acest fel, normele de competenta si de procedura propriu-zisa sunt pe deplin previzibile pentru toti participantii la proces, care pot estima, de la bun inceput, coordonatele esentiale inauntrul carora se va desfasura procesul.

Legiuitorul valorizeaza asadar cu precadere principiul certitudinii juridice, precum si principiul protejarii increderii legitime: partea care sesizeaza instanta se poate increde in stabilitatea regulilor “jocului” pe care a inteles sa-l initieze si poate estima, in linii mari, fazele, durata si costurile procesului.

Din perspectiva acestei optiuni legislative fundamentale trebuie privite si dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare cuprinse in Legea nr. 76/2012. Ele nu fac altceva decat sa confirme si sa consolideze noua optica a legiuitorului, nefiind asadar admisibila interpretarea lor intr-o “cheie” contrara acesteia, tributara, mai degraba, vechii reguli a aplicarii imediate a legii de procedura noi (cf. art. 725 alin. 1 C. pr. civ. 1865), intrucat aceasta regula a fost, in principiu, abandonata.

1. In situatia in care executarea silita a inceput sub imperiul legii vechi, iar dupa intrarea in vigoare a NCPC, se formuleaza contestatie la executare, ori alte proceduri judiciare in legatura cu executarea silita, ce lege va fi aplicabila acestora din urma?

Controversa privitoare la aceasta chestiune porneste de la formularea aparent eliptica a art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012. Referindu-se, in mod distinct, la “procesele” si la ,,executarile silite” incepute dupa intrarea in vigoare a NCPC, aceasta norma pare a admite interpretarea potrivit careia desi executarea silita a inceput anterior datei de 15.02.2013, o contestatie la executare ori, spre exemplu, o cerere de intoarcere a executarii silite, formulata dupa intrarea in vigoare a NCPC, ar fi un “proces” nou, supus legii noi.

Aceasta solutie nu poate fi insa primita. Asa cum am aratat, punctul central al noilor reguli de drept intertemporal in materie procesual-civila este fixarea regulilor de procedura aplicabile prin raportare la data inceperii procesului. Legiuitorul ar fi putut, prin urmare, dispune ca in masura in care judecata a inceput sub imperiul legii vechi, si faza de executare silita este supusa aceleiasi legi, indiferent de data inceperii executarii.

Dupa cum se stie insa, procesul civil este alcatuit din doua faze, judecata (cognitio) si executarea silita (executio), complementare, dar in acelasi timp autonome. Judecata este o conditie a executarii silite, atunci cand creditorul nu are titlu executoriu, dar, atunci cand, din ratiuni diverse, care privesc, in principal, degrevarea instantelor judecatoresti si intarirea creditului, legea recunoaste calitatea de titluri executorii nu doar hotararilor judecatoresti, ci si altor hotarari sau inscrisuri (cf. 632 alin. 2, art. 635, art. 638 alin. 1 pct. 2 si 3 NCPC), executarea silita constituie, practic, singura faza a procesului civil.

Ca urmare, stabilirea legii aplicabile se va face pentru fiecare faza a procesului civil in parte, insa, odata stabilita, va guverna respectiva faza, in integralitatea sa. In cazul judecatii, va fi aplicabila (exclusiv!) legea in vigoare la data inregistrarii cererii la instanta (cf. art. 192 alin. 2 NCPC), ori, dupa caz, la data depunerii cererii la  posta, unitati militare sau locuri de detinere (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012). In cazul executarii silite, va fi aplicabila (exclusiv!) legea in vigoare la data depunerii cererii de executare silita la executorul judecatoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozitiile art. 622  alin. 2 NCPC, din care rezulta ca executarea silita incepe odata cu sesizarea organului de executare. Credem ca art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012 trebuie aplicat, pentru identitate de ratiune, si cererilor depuse la executorul judecatoresc, chiar daca textul se refera doar la ipoteza inregistrarii cererii la instanta (in opinia pe care o sustinem, daca creditorul a expediat cererea de executare silita prin scrisoare recomandata, depusa la oficiul postal la 13.02.2013, executarea silita va fi guvernata de legea veche, chiar daca inregistrarea cererii la executorul judecatoresc si constituirea dosarului de executare au loc cu incepere de la 15.02.2013).

In masura in care executarea silita a inceput sub imperiul legii vechi, aceasta va fi aplicabila tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silita, inclusiv – si aceasta este cea mai importanta precizare – tuturor procedurilor judiciare incidente, ocazionate de respectiva executare silita, precum contestatiile la executare. Aceasta calificare, de incident aparut in cursul executarii silite, se intemeiaza pe dispozitiile exprese ale art. 650 alin. 2 NCPC (Potrivit art. 650 alin. 2 NCPC, instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe).

Prin intermediul cererilor formulate in faza executarii silite, de regula, nu este dedus pentru prima oara judecatii un conflict de drept substantial, pentru a obtine o rezolvare cu privire la fondul raporturilor juridice dintre parti si, eventual, constituirea unui titlu executoriu. Dimpotriva, aceste cereri se formuleaza cu privire la o executare silita deja inceputa si au ca obiect verificarea regularitatii executarii silite sau a actelor de executare, precum si solutionarea altor situatii litigioase in legatura cu executarea silita in curs.

In cazul contestatiei la executare, de ex., se discuta regularitatea executarii silite ori a actelor de executare raportate la legea in vigoare la data pornirii executarii silite ori, dupa caz, la data savarsirii actului de executare silita. Ori, care este legea aplicabila, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012? Legea veche sau legea noua?

Executarea silita este un proces de sine statator, cu incidente procedurale, cai de atac etc. In raport de dispozitiile art. 3 din Legea nr. 76/2012, legea veche este incidenta, in ansamblul sau, asupra tuturor actelor de procedura, incidentelor si cailor de atac aferente procedurii de executare silita.

Nu trebuie confundate dispozitiile generale ale art. 3 alin. 1 cu cele ale art. 3 alin. 2, care se refera la o chestiune particulara: determinarea lex temporis processus in ipoteza inregistrarii (nu comunicarii) unei cereri introductive de instanta dupa 15 februarie 2013. Or, prin “proces”, in sensul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, se intelege un proces de fond, ori cel putin de sine statator, iar nu o procedura judiciara in legatura cu executarea silita.

Chiar si in situatia in care contestatia la executare reprezinta un proces de sine statator, respectiv in situatia in care aceasta este formulata de un tert care invoca un drept real asupra bunului sau bunurilor urmarite, problema legii aplicabile trebuie rezolvata in mod asemanator. Desi in aceste cazuri avem de-a face cu o veritabila judecata in fond, ceea ce trebuie sa primeze in analiza legii aplicabile este natura incidentala a acestei cereri fata de executarea silita si intentia legiuitorului de a evita aplicarea dispozitiilor vechiului si noului cod in una si aceeasi procedura.

Ca urmare, din perspectiva dreptului intertemporal si a intentiei legiuitorului, de a permite stabilirea certa (am spune chiar, facila, imediata) a legii aplicabile intregii faze a procesului civil (in cazul de fata, intregii executari silite), cererile formulate in legatura cu o executare silita in curs constituie incidente procedurale, care pastreaza un anumit caracter “accesoriu” sau numai ,,incidental” fata de executarea silita si care trebuie supuse aceleiasi legi ca si executarea silita insasi.

Concluzia de mai sus nu este schimbata cu nimic de imprejurarea ca acestor proceduri speciale din faza executarii silite li se aplica in mod corespunzator regulile de procedura prevazute pentru judecata in prima instanta. Aceasta solutie impusa de ratiuni de tehnica legislativa nu justifica solutia considerarii unei contestatii la executare ca fiind un proces nou, in sensul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, fara a tine seama ca ea intervine in legatura cu o executare silita, asadar, ca este un remediu judiciar specific celei de-a doua faze a procesului civil.

Mai mult, solutia aplicarii legii vechi trebuie generalizata pentru toate cererile formulate in cadrul si in legatura cu o executare silita, chiar daca in legatura cu aceste cereri se constituie un dosar nou dupa intrarea in vigoare a NCPC. Chiar daca sistemul informatic ECRIS ar considera dosarul ca fiind unul formulat potrivit NCPC, prin raportare la criteriul – usor verificabil de catre un sistem informatic – al datei inregistrarii, judecatorul cauzei este, desigur, singurul in drept si in masura sa determine legea aplicabila in mod real respectivei cereri. Cu alte cuvinte, nu trebuie confundate notiunile de “proces”, respectiv de “executare silita”, cu aceea de “dosar”.

Nu insistam asupra cererilor de incuviintare a executarii silite, data fiind recenta contributie pertinenta a domnului Bogdan Dumitrache cu privire la aceasta chestiune, la care achiesam in totalitate. Mentionam ca, in ce ne priveste, si o cerere de intoarcere a executarii silite, fiind o consecinta a desfiintarii titlului executoriu, ori a anularii actelor de executare nelegale, dupa ce executarea silita a avut loc, trebuie privita tot ca un incident in legatura cu faza de executare.

Mai precizam ca, in ce ne priveste, consideram ca daca legiuitorul ar fi vrut sa supuna legii noi procedurile judiciare ivite in legatura cu o executare silita initiata anterior ar fi prevazut expres aceasta solutie, ceea ce insa nu a facut. Dimpotriva, prin referirea la executarea silita, legiuitorul a inteles sa inglobeze in aceasta sintagma si procedurile judiciare incidente acestei faze a procesului civil, chiar daca aceasta chestiune, fiind considerata evidenta, este doar subinteleasa.

Opinia contrara ar conduce de altfel la dificultati practice insurmontabile si ar prezenta riscul crearii unei legi terte, prin combinarea elementelor prevazute de legea veche, respectiv de legea noua, dand nastere unei practici judiciare neunitare si imprevizibile.

Este adevarat ca, teoretic, este posibila si aplicarea unei lex tertia, dar pentru aceasta este nevoie de o dispozitie expresa care sa arate nu numai obiectul, ci si continutul acesteia. Or, in conditiile in care principiul este acela al aplicarii unei singure legi, trebuie admis ca ea guverneaza in intregime toata faza procesuala respectiva, ca proces executional.

In concluzie, pentru toate executarile incepute anterior intrarii in vigoare a noului cod, legea veche va guverna atat regulile dupa care se va stabili legalitatea sau nelegalitatea actelor de executare contestate, cat si regulile de procedura: competenta instantei, calitatea partilor, forma cererii de chemare in judecata, inregistrarea acesteia la instanta (nu se vor aplica dispozitiile art. 200 si 201 NCPC), regulile privind suspendarea judecatii (inclusiv dispozitiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 trebuie interpretate in acest sens. Ele au in vedere numai cereri de suspendare initiate in cadrul unor contestatii la executare formulate in legatura cu executari silite incepute ulterior intrarii in vigoare a NCPC. Pentru celelalte, competenta speciala conferita presedintelui instantei se mentine), inclusiv modul de calcul al cautiunii, forma hotararii judecatoresti si caile de atac susceptibile de a fi exercitate.

2. Intr-un proces inceput sub imperiul legii vechi, administrarea probelor va fi supusa dispozitiilor Noului Cod de procedura civila?

Aceasta interogatie a fost ocazionata de dispozitiile art. 26 NCPC. Potrivit acestui text de lege:

(1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.

(2) Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.

Cu privire la art. 26 alin. 2 NCPC s-a spus ca ar constitui o derogare de la regulile instituite de art. 24 si art. 25 alin. 1 NCPC. Astfel, chiar daca procesului i se aplica legea in vigoare la data inceperii sale, in masura in care pe parcurs se modifica procedura de administrare a probelor, ar fi aplicabila legea noua. Mai mult, solutia a fost avansata chiar pentru procesele in curs la data intrarii in vigoare a NCPC, afirmandu-se ca administrarea probelor s-ar face potrivit Noului Cod.

Pentru a deslusi aceasta chestiune, facem in primul rand trimitere la cele expuse mai sus privind corelatia dintre normele generale de drept tranzitoriu cuprinse in NCPC, destinate a guverna conflicte de legi viitoare, si normele speciale de drept tranzitoriu cuprinse in Legea nr. 76/2012, care se refera, in mod specific, la conflictele de legi ocazionate de intrarea in vigoare a Noului Cod.

De vreme ce acestea din urma sunt norme speciale, urmeaza a fi singurele aplicabile, atunci cand cautam raspuns la intrebarea ce lege aplicam unui proces civil in curs la data intrarii in vigoare a NCPC.

Ca urmare, dispozitiile art. 26 alin. 2 NCPC nu sunt aplicabile. Textul de lege relevant este, din nou, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, potrivit caruia toate procesele incepute sub imperiul legii vechi raman supuse in intregime legii vechi, asadar inclusiv sub aspectul administrarii probelor, cu privire la care Legea nr. 76/2012 nu instituie nicio derogare, in sensul aplicarii imediate a legii noi.

3. Dispozitiile art. 7 din Legea nr. 76/2012 se aplica si proceselor incepute sub imperiul legii vechi, ori numai proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a NCPC? (Aceasta controversa s-a ivit, deocamdata, in dezbaterile colectivelor unor instante cu atributii de control judiciar, organizate cu privire la intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila).

Dintru inceput trebuie observat ca Titlul al II-lea din Legea nr. 76/2012 contine doua capitole: Capitolul I, intitulat ,,Dispozitii tranzitorii”, respectiv capitolul al II-lea, intitulat “Dispoziții de punere in aplicare”. Amplasarea normelor juridice intr-un capitol sau altul nu este una intamplatoare si, ca atare, nu poate fi nesocotita atunci cand se pune problema interpretarii lor.

Ori, art. 7 nu este o norma tranzitorie si nu reglementeaza o problema de drept intertemporal, ci are ca scop punerea de acord a legislatiei speciale, edictate sub imperiul vechiului Cod, cu normele NCPC in materia cailor de atac si a competentei de solutionare a acestora. Pana la data intrarii in vigoare a NCPC, numeroase legi speciale prevedeau ca hotararea primei instante este definitiva, ori este supusa (numai) recursului, ori, dupa caz, contineau alte expresii similare. In aceasta ipoteza, recursul ar fi fost de competenta instantei ierarhic superioare (cf. art. 2 pct. 3 si art. 3 pct. 3 C. pr. civ. 1865), iar hotararea recurata ar fi fost supusa controlului in fapt si in drept al instantei de recurs, conform art. 3041 C. pr. civ. 1865.

Noul Cod de procedura civila generalizeaza apelul, acesta fiind, de regula, deschis impotriva hotararii primei instante. Apelul este devolutiv, intrucat provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept, fiind posibila refacerea sau completarea probatoriului (art. 476 si art. 479 NCPC). Apelul indreptat impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta se judeca de instanta ierarhic superioara acestora (art. 95 pct. 2 si art. 96 pct. 2 NCPC).

Recursul, in schimb, are caracterul unei cai extraordinare de atac, limitata la motivele de casare prevazute de lege, prin care se pot invoca numai motive de nelegalitate. Cu putine exceptii, care privesc cu precadere situatiile in care instantele pronunta hotarari asupra unor chestiuni de ordin procedural, recursul nu poate fi formulat impotriva hotararilor primei instante, ci doar impotriva deciziilor pronuntate de instanta de apel (in contextul discutiei de fata nu avem in vedere ipoteza cu caracter de exceptie prevazuta de art. 459 alin. 2 NCPC).

Ca urmare, recursul nu mai are functia unui substitut al apelului. In aceasta ordine de idei, o reglementare similara fostului art. 3041 C. pr. civ. 1865 nu se mai regaseste in Noul Cod, fiind realizata (intr-un final) o diferentiere reala intre apel si recurs. Pe de alta parte, exercitiul dreptului la recurs este limitat in mod semnificativ, fiind numeroase categoriile de hotarari pronuntate in apel, nesupuse recursului (cf. art. 483 alin. 2 NCPC si art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013).

Asadar, normele cuprinse in legi speciale, care prevedeau ca hotararea primei instante este supusa (numai) recursului, erau incompatibile cu reglementarea cailor de atac de reformare si a competentei de solutionare a acestora, cuprinsa in Noul Cod. Se impunea asadar ca toate aceste norme sa fie modificate. O modificare punctuala, a fiecarui text in parte, ar fi prezentat riscul omisiunii unor norme. De aceea, legiuitorul a optat pentru un text de principiu, al carui scop este modificarea tuturor normelor din legile speciale, in sensul ca pe viitor, hotararile pronuntate in procesele la care aceste legi speciale se refera vor fi supuse numai apelului la instanta ierarhic superioara.

Se pastreaza asadar scopul urmarit de legiuitor la data adoptarii respectivelor norme, respectiv scurtarea ciclului procesual, impotriva hotararilor pronuntate in respectivele materii fiind deschisa o singura cale de atac de reformare. Cum este si firesc, aceasta cale de atac este insa apelul, care permite deopotriva verificarea temeiniciei si/sau a legalitatii hotararii primei instante.

Desigur, compatibilizarea legilor speciale cu dispozitiile Noului Cod de procedura civila este necesara doar in masura in care acesta din urma este aplicabil. Ca urmare, forma modificata a normelor cuprinse in legi speciale este aplicabila doar in privinta proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a Noului Cod, singurele carora  acesta li se aplica (art. 3 din Legea nr. 76/2012). De vreme ce in privinta proceselor incepute anterior datei de 15.02.2013, legea veche ramane singura aplicabila, se impune in mod logic si necesar concluzia ca in privinta acestor procese, normele cuprinse in legi speciale se aplica in continuare in forma in vigoare pana la data intrarii in vigoare a NCPC, daca Legea nr. 76/2012 nu prevede in mod expres alta solutie.

Or, este adevarat ca art. 7 alin. 1 foloseste sintagma “de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila”, insa aceasta, doar pentru a marca momentul de la care normele speciale vor fi modificate, in sensul aratat in cuprinsul art. 7 alin. 1 si 2, iar nu pentru a deroga de la dispozitiile art. 3 din lege.

Asadar, ratione temporis, dispozitiile art. 7 nu se vor aplica proceselor in curs, ci numai proceselor pornite potrivit NCPC, i.e. in conditiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012.

Dupa cum am aratat deja, art. 7 nu este o norma de drept tranzitoriu si nu rezolva o problema de drept intertemporal, aceasta chestiune fiind lasata integral pe seama art. 3. Art. 7 constituie o norma modificatoare (si de coordonare cu dispozitiile legii noi de procedura), al carei scop este exclusiv acela de a armoniza legislatia speciala cu prevederile NCPC. Evident, forma modificata a legii speciale va fi aplicabila doar in masura in care respectivului proces ii sunt aplicabile prevederile Noului Cod; in caz contrar, ramane aplicabila legea veche. Aceasta solutie este valabila in privinta tuturor modificarilor aduse legilor speciale prin Legea nr. 76/2012 (de altfel, tot la data intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, C. pr. civ. 1865 a fost abrogat expres (art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012), ceea ce nu exclude aplicarea in continuare a dispozitiilor sale, in privinta proceselor si executarilor silite incepute la data cand Codul era inca in vigoare. Mutatis mutandis, acelasi rationament se aplica si in privinta normelor modificatoare).

In schimb, daca art. 7 nu este incident ratione materiæ, se aplica in continuare dispozitiile speciale privitoare la regimul anumitor cai de atac. Astfel, daca, spre exemplu, tribunalul a fost investit sub imperiul legii vechi cu o contestatie formulata potrivit art. 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, hotararea pronuntata, chiar dupa intrarea in vigoare a NCPC, va fi supusa recursului la curtea de apel, conform art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, iar nu apelului.

www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Formalitati ONRC impuse de Noul Cod de Procedura Civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Legea nr. 76 din 24 mai 2012 („Legea”) pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Cod de Procedura Civila (CPC) introduce noi obligatii in sarcina societatilor comerciale privind conformitatea denumirii acestora.

Intrarea in vigoare a noului CPC implica, printre altele, obligatia societatilor comerciale, inregistrate in registrul comertului, care au in denumire sintagma „societate comerciala” de a inlocui aceasta sintagma cu termenul „societate”.

Astfel, modificarea vizeaza societatile comerciale care au prevazuta, in actul constitutiv, sintagma „societate comerciala” ca facand parte din denumirea societatii.

Formalitatile necesare modificarii denumirii trebuie aduse la indeplinire de catre societatile comerciale mentionate mai sus si care se regasesc in lista publicata pe website-ul Oficiului National al Registrului Comertului („ONRC”), in termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a noului CPC.

Inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv, ca urmare a schimbarii denumirii societatii, se va efectua fara plata taxei de inregistrare.

Referitor la modificarea denumirii sucursalelor, ONRC precizeaza ca aceasta se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul persoanei juridice care a infiintat sucursala, din oficiu, pe baza notificarii si a inscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronica de catre oficiul registrului comertului teritorial la care s-a inmatriculat sucursala.

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Reprezentare persoane fizice /persoane juridice in Noul Cod de procedura Civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Persoane fizice

În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.

În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.

 La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat.În cazul contestaţiei în anulare şi revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător

Persoane juridice

 Persoanele juridice pot fi reprezentate în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

Consilierul juridic va fi salariat al firmei respective .

 La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condiţiile legii.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul Cod de procedura civila 2013 – Modificari aduse Regulamentului instantelor judecatoresti

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 160/2013 pentru completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti a fost publicata in Monitorul Oficial in 15 februarie 2013 si a intrat in vigoare la data publicarii.

Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti

Actul normativ mentionat introduce trei noi sectiuni la Capitolul III din Regulament, ,,Desfasurarea activitatii administrativ-judiciare a instantelor“, referitoare la desfasurarea activitatii administrativ-judiciare a instantelor in procesele pornite incepand cu 15 februarie, adica data de intrare in vigoare a Noului Cod de procedura civila si a Legii nr. 2/2013 privind degrevarea instantelor judecatoresti.

Iata mai jos cele trei noi sectiuni introduse in Regulament.

1). Sectiunea a IV2-a – Dispozitii tranzitorii referitoare la activitatea de judecata desfasurata in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila si pana la data de 31 decembrie 2015;

2). Sectiunea a V3-a – Dispozitii tranzitorii referitoare la inregistrarea cererilor de apel sau de recurs, inaintarea dosarelor la instanta de apel sau de recurs si activitatea premergatoare sedintei de judecata in apel sau recurs in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 si pana la data de 31 decembrie 2015;

3). Sectiunea a V4-a – Dispozitii tranzitorii referitoare la judecarea cererilor de contestatie in anulare si de revizuire in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 si pana la data de 31 decembrie 2015.

Sectiunea a IV2-a stabileste ca in procesele pornite incepand de vineri, se vor aplica dispozitiile cuprinse in Regulament, in masura in care nu contravin dispozitiilor noului cod de procedura civila. In schimb, nu se vor aplica reglementarile privind cercetarea procesului si dezbaterea fondului in camera de consiliu, aceste dispozitii urmand a intra in vigoare in 1 ianuarie 2016.

Modificari aduse Regulamentului instantelor judecatoresti

Potrivit sectiunii introduse recent, lista de sedinta va fi afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea acesteia. Lista va cuprinde si intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor.

Pe durata necesara desfasurarii cercetarii procesului dosarele se pastreaza in arhiva, pe complete si termene de judecata. Dosarul se preia din arhiva pentru efectuarea actelor de procedura si sedinta de judecata de catre grefierul de sedinta sau pentru studiul dosarului de catre membrii completului, situatii in care se pastreaza de grefier sau completul de judecata..

Sectiunea a V3-a stabileste ca, in toate procesele pornite incepand cu 15 februarie, depunerea apelului sau recursului, inaintarea dosarului la instanta de apel sau de recurs si activitatea premergatoare sedintei de judecata in apel sau recurs se realizeaza in conformitate cu prevederile art. XIV-XVII din Legea nr. 2/2013.

In Hotararea CSM se precizeaza ca cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin posta, curier ori fax sau in orice alt mod prevazut de lege se inregistreaza in registrul general de dosare, in forma informatizata sau scrisa, dupa care registratorul le preda presedintelui instantei, care va lua in aceeasi zi masurile corespunzatoare. Mai departe, dosarele avand ca obiect apel sau recurs, primite de la instanta a carei hotarare se ataca, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, in vederea repartizarii pe complete. De asemenea, dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise completului corespunzator, pentru indeplinirea procedurilor premergatoare fixarii primului termen de judecata.

Grefierul de sedinta stabilit pentru completul caruia i s-a repartizat aleatoriu dosarul intocmeste, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, completeaza borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva in vederea expedierii.

Dovezile de comunicare primite la instanta se transmit grefierului arhivar, care le ataseaza la dosar si le preda de indata grefierului de sedinta, impreuna cu dosarul. Grefierul de sedinta evidentiaza dovezile de comunicare si data primirii comunicarilor in aplicatia ECRIS si le prezinta completului de judecata, impreuna cu dosarul.

Conform dispozitiilor Hotararii CSM, dosarele se pastreaza in arhiva, pe complete de judecata, pana la fixarea primului termen de judecata. Ulterior, dupa indeplinirea procedurilor premergatoare prevazute de lege, in cazul in care constata indeplinite conditiile pentru stabilirea primului termen de judecata, completul de judecata fixeaza primul termen de judecata, dispunand citarea partilor si, dupa caz, alte masuri pentru pregatirea judecatii, in conditiile legii. Dosarul se preda de indata grefierului de sedinta care, in aceeasi zi, introduce termenul in aplicatia ECRIS.

Noul Cod de procedura civila 2013 – Modificari aduse Regulamentului instantelor judecatoresti

Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecata si ducerea la indeplinire a celorlalte masuri pentru pregatirea judecatii se realizeaza de grefierul de sedinta imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele urgente, sau in cel mult cinci zile lucratoare, pentru celelalte cauze.

Dupa data de 1 ianuarie 2016, in ceea ce priveste depunerea apelului sau recursului, inaintarea dosarului la instanta de apel sau de recurs si activitatea premergatoare sedintei de judecata in apel sau recurs se vor aplica dispozitiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata.

In fine, Sectiunea a V4-a stabileste ca, in perioada 15 februarie 2013 – 31 decembrie 2015, cererile de contestatie in anulare si revizuire se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, in vederea repartizarii pe complete, in aceeasi zi sau a doua zi.

Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise completului corespunzator, pentru indeplinirea procedurilor premergatoare fixarii primului termen de judecata.

In situatia in care hotararea impotriva careia se indreapta calea extraordinara de atac a fost pronuntata in prima instanta, atunci se vor aplica dispozitiile sectiunii a IV2-a. Pe de alta parte, in situatia in care hotararea impotriva careia se indreapta calea extraordinara de atac a fost pronuntata de instanta de apel sau de recurs, se aplica dispozitiile sectiunii a V3-a.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul Cod de procedura civila, intrat in vigoare vineri, 15 februarie 2013, a adus o serie de schimbari majore

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In acelasi timp, potrivit noului Cod de procedura civila, majoritatea proceselor civile vor incepe la Tribunal si nu la Judecatorii, cum se intampla pana acum, si se vor judeca in doua faze – fond si apel, in general fara posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Suprema.

 

Estimarea duratei procesului

Una dintre cele mai importante prevederi aduse de noul Cod de procedura civila este estimarea duratei procesului. Mai precis, judecatorul va trebui sa estimeze o data la care ar uma sa pronunte o decizie. Astfel Art. 238 prevede urmatoarele:  ,,(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere. (2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. 1”.

Plangere pentru tergiversarea procesului

O alta prevedere importanta din noul Cod de procedura Civila este posibilitatea justitiabilului simplu de a depune o plangere in cazul in care crede ca procesul sau este tergiversat fara motiv. Aceasta procedura este prevazuta la articolul 522 din noul cod. ,,Art. 522. – (1) Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata, pot face contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata.

Potrivit acestei prevederi, plangerea pentru tergiversare este judecata in prima faza de judecatorul care delibereaza in dosarul civil. Daca plangerea este respinsa, atunci cel care a depus plangerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.

Masinile vor putea fi ,,rechizitionate” in trafic

Noul Cod de procedura civila mai prevede si ca un autovehicul suspus sechestrarii in urma unei proceduri de executare silita poate fi oprit in trafic de politistii de la Politia Rutiera. ,,Organul de politie rutiera va putea opri in trafic autovehiculul sechestrat si va proceda la ridicarea certificatului de inmatriculare, a cartii de identitate, punand in vedere conducatorului autovehiculului ca bunul este sechestrat si sa se prezinte intr-un termen rezonabil la executorul judecatoresc. Totodata va anunta, de indata, executorul judecatoresc care a aplicat masura prevazuta la alin.”, se mentioneaza in noul Cod de procedura civila.

Se schimba competenta de la Judecatorii la Tribunale

O alta modificare importanta adusa de noul Cod de procedura civila arata ca, de acum, tribunalele vor fi instantele unde se vor judeca in prima instanta procesele. Astfel, daca pana acum, majoritatea proceselor civile isi incepeau cursul la judecatorii, acum cele mai multe vor incepe la tribunal.

In competenta judecatoriilor va intra solutionarea cauzelor de valoare mica si/sau de complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica. Daca pana acum procesele care aveau o valoare estimata in bani de peste 500.000 de lei se judecau direct la tribunal, acum acest prag a fost coborat la 200.000 de lei.

Verificarea prealabila a procesului

Noul cod mai prevede si faptul ca, daca pana acum cand era deschisa o actiune civila, petentul era instiintat si cand se va judeca primul termen, de-acum, inainte ca sa fie fixat primul termen, instanta va instiinta partea adversa, iar termenul va fi fixat numai dupa ce se depune intampinarea partii adverse.

,,Eliminarea” recursului

O alta modificare adusa de noul cod este si faptul ca majoritatea proceselor civile se vor judeca in doua faze – fond si apel, spre deosebire de pana acum, cand procesele se judecau in trei faze, ultima fiind recursul. Astfel, daca un proces era judecat pe fond la judecatorie, el se va termina in apel la tribunal, in general fara posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Suprema.

Citarea partilor prin e-mail

Noul Cod introduce si posibilitatea citarii partilor prin e-mail. ,,Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate”, prevede articoul 154 din noul Cod.

Camerele de consiliu, amanate

In acelasi timp, unele prevederi din noul Cod de procedura civila au fost amanate, dupa ce Ministerul Justitiei a promovat legea degrevarii instantelor. Astfe, una dintre cele mai importante prevederi care nu intra in vigoare este judecarea preliminara a proceselor in camere de consiliu. Aceasta era o procedura preliminara in procesele civile, adica partile depuneau actiunea, intampinarea, iar in camera de consiliu, judecatorul si avocatii discutau exceptii si se analiza daca procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Aceasta masura era menita sa reduca numarul de procese civile care incarca nejustificat rolul instantelor si astfel sa contribuie la dezaglomerarea acestora.

www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Legea privind degrevarea instantelor va fi aplicabila inregistrarii cererilor pana in 2015-NCPC

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 si pana la data de 31 decembrie 2015 se aplica, in mod corespunzator, dispozitiile sectiunilor a III-a si a IV-a din prezentul capitol, in masura in care nu contravin dispozitiilor Codului de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, altele decat cele privind cercetarea procesului si, dupa caz, dezbaterea fondului in camera de consiliu.

Legea privind degrevarea instantelor va fi aplicabila inregistrarii cererilor pana in 2015,NCPC

Lista de sedinta va fi afisata pe portalul instantei si la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea acesteia. Lista va cuprinde si intervalele orare orientative fixate pentru strigarea cauzelor.

Pe durata necesara desfasurarii cercetarii procesului dosarele se pastreaza in arhiva, pe complete si termene de judecata. Dosarul se preia din arhiva pentru efectuarea actelor de procedura si sedinta de judecata de catre grefierul de sedinta sau pentru studiul dosarului de catre membrii completului, situatii in care se pastreaza de grefier sau completul de judecata.

Dispozitiile se vor aplica proceselor pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.

 Legea privind degrevarea instantelor va fi aplicabila inregistrarii cererilor pana in 2015

In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 si pana la data de 31 decembrie 2015, depunerea apelului sau recursului, inaintarea dosarului la instanta de apel sau de recurs si activitatea premergatoare sedintei de judecata in apel sau recurs se realizeaza in conformitate cu prevederile art. XIV–XVII din Legea nr. 2/2013.

Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin posta, curier ori fax sau in orice alt mod prevazut de lege se inregistreaza in registrul general de dosare, in forma informatizata sau scrisa, dupa care registratorul le preda presedintelui instantei, care va lua in aceeasi zi masurile corespunzatoare. Dispozitiile art. 111 alin. (2)–(8), art. 113 si 114 se aplica in mod corespunzator.

Dosarele avand ca obiect apel sau recurs, primite de la instanta a carei hotarare se ataca, se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, in vederea repartizarii pe complete, in aceeasi zi sau, in conditiile art. 93 alin. (21), a doua zi.

 Legea privind degrevarea instantelor va fi aplicabila inregistrarii cererilor pana in 2015-NCPC

Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise completului corespunzator, pentru indeplinirea procedurilor premergatoare fixarii primului termen de judecata.

Grefierul de sedinta stabilit pentru completul caruia i s-a repartizat aleatoriu dosarul intocmeste, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, completeaza borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva in vederea expedierii.

Dovezile de comunicare primite la instanta se transmit grefierului arhivar, care le ataseaza la dosar si le preda de indata grefierului de sedinta, impreuna cu dosarul.

Grefierul de sedinta evidentiaza dovezile de comunicare si data primirii comunicarilor in aplicatia ECRIS si le prezinta completului de judecata, impreuna cu dosarul.

Grefierul de sedinta urmareste termenele prevazute de lege pentru efectuarea modificarilor sau completarilor la cererea de apel sau de recurs, pentru depunerea intampinarii si a raspunsului la intampinare, si informeaza completul de judecata cu privire la implinirea acestora.

Pana la fixarea primului termen de judecata, dosarele se pastreaza in arhiva, pe complete de judecata.

Pe durata necesara efectuarii actelor de procedura si studiului dosarului, acesta se preia din arhiva de grefierul de sedinta si se pastreaza de grefier sau completul de judecata, dupa caz.

Dupa indeplinirea procedurilor premergatoare prevazute de lege, daca constata indeplinite conditiile pentru stabilirea primului termen de judecata, completul de judecata fixeaza primul termen de judecata, dispunand citarea partilor si, dupa caz, alte masuri pentru pregatirea judecatii, in conditiile legii. Dosarul se preda de indata grefierului de sedinta care, in aceeasi zi, introduce termenul in aplicatia ECRIS.

Emiterea procedurilor de citare pentru primul termen de judecata si ducerea la indeplinire a celorlalte masuri pentru pregatirea judecatii se realizeaza de grefierul de sedinta imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele urgente, sau in cel mult 5 zile lucratoare, pentru celelalte cauze.

Presedintele instantei poate dispune ca activitatile prevazute anterior sa fie realizate de un grefier desemnat in acest scop la nivelul instantei.

Dispozitiile art. 1035 alin. (2)–(4) si ale sectiunii a V1-a se aplica proceselor pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2016.

Cererile de contestatie in anulare si revizuire introduse in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 2/2013 si pana la data de 31 decembrie 2015 se transmit persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor, in vederea repartizarii pe complete, in aceeasi zi sau, in conditiile art. 93 alin. (21), a doua zi.

Dosarele repartizate aleatoriu sunt transmise completului corespunzator, pentru indeplinirea procedurilor premergatoare fixarii primului termen de judecata.

In situatia in care hotararea impotriva careia se indreapta calea extraordinara de atac a fost pronuntata in prima instanta, se aplica in mod corespunzator dispozitiile sectiunii a IM-a din prezentul capitol si ale art. 1107.

In situatia in care hotararea impotriva careia se indreapta calea extraordinara de atac a fost pronuntata de instanta de apel sau de recurs, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 1107 si ale art. 11410–11412.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Termene mai scurte sau nu – Noul Cod de procedura civila

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

De la 15 februarie 2013 a intrat in vigoare Noul Cod de procedura civila si ma asteptam ca procesele sa dureze mai putin sau un termen previzibil si optim.

De fapt legea prin care a intrat in vigoare NCPC se numeste “legea privind degrevarea instantelor”

Deci trebuia sa avem 2 elemente esentiale:

-justitiabilii sa nu mai depuna cereri foarte multe si fara a indeplini conditiile legale

– termene mai scurte pentru dosare

Cu privire la primul element judecarea in camera de consiliu preliminara nu a intrat in vigoare,si a fost amanata din lipsa de logistica

Cu privire la al doilea element vom avea termene abia din luna mai 2013-ma refer la termene fixate daca cererile indeplinesc conditiile formale.

Dupa un foarte mare lobby privind medierea aflam ca medierea nu este obligatorie si daca ar fi sa luam termenul din OUG 4/2013 sedinta de informare ar fi obligatorie din 01 august 2013.

Pe piata exista 3 modele de coduri cu numere de articole diferite si continut diferit.Nici noi avocatii nu stim care este cel oficial.

Dar care este raspunderea magistratilor?

Cand am citit proiectul oficial al Codului am avut o mare bucurie ca in sfarsit in Romania vom sti ca avocati sa le spunem clientilor cat dureaza exact un proces.

Termenul este in cod de aproximativ 3 luni pentru cererile depuse dupa 15 februarie 2013.In realitate ar fi la o prima vedere 6-7 luni,si acest termen ar fi bun dat fiind faptul ca pana acum aveam un prim termen intr-ul an jumatate pe Bucuresti.

Apare intrebarea fireasca:ce se intampla cu magistratii sau instantele care nu respecta aceste termene?

Raspunsul il gasim in art.506 si urma din NCPC

Contestaţia privind tergiversarea procesului

Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată, pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

         (2) Contestaţia arătată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:

         1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

          2. când instanţa a stabilit un termen în care un participant la proces trebuia să îndeplinească un act de procedură, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat, faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

        3. când o persoană ori o autoritate care nu are calitatea de parte a fost obligată să comunice instanţei, într-un anumit termen, un înscris sau date ori alte informaţii rezultate din evidenţele ei şi care erau necesare soluţionării procesului, iar acest termen s-a împlinit, însă instanţa nu a luat faţă de cel care nu şi-a îndeplinit obligaţia, măsurile prevăzute de lege;

         4. când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului.

Atunci când contestaţia sau plângerea a fost făcută cu rea-credinţă, autorul lor poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 la 2.000 lei, precum şi, la cererea părţii interesate, la plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestaţiei sau plângerii.

            Reaua-credinţă rezultă din caracterul vădit nefondat al contestaţiei ori al plângerii, precum şi din orice alte împrejurări care îndreptăţesc constatarea că exercitarea acesteia s-a făcut în alt scop decât acela pentru care legea o recunoaşte.

Se observa nuanta si raspunderea:Justitiabilul este amendat daca greseste,magistratul nu.

Mai mult ,initial, tergiversarea este judecata tot de magistratul care judeca.

Asadar toate dispozitiile cu privire la termene sunt facultative ,de recomandare ca si pana acum.

Este o dispozitie lapidara ,esentiala si de aceea marile schimbari cu privire la durata proceselor vor mai astepta.

av.Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul Cod de procedura civila – pe intelesul tuturor

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Noul Cod de Procedură Civilă mai aduce o modificare substanţială: de acum tribunalele vor fi instanţele unde se vor judeca în prima instanţă procesele. Dacă până acum mai toate procesele civile îşi începeau cursul la judecătorii, acum cele mai multe vor începe la tribunal.

În competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mica şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică. Dacă până acum procesele care aveau o valoare estimată în bani de peste 500.000 lei se judecau direct la tribunal acum acest prag a fost coborât la 200.000 ei.

Verificarea prealabilă a procesului

O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că, dacă până acum când era deschisă o acţiune civil,ă petentul era înştinţat şi când se va judeca primul termen. Acum însă, înainte ca să fie fixat primul termen, instanţa va înştiinţa partea adversă, iar termenul va fi fixat numai după ce se depune întâmpinarea părţii adverse.

Judecătorul Liviu Zidaru spune că această prevedere va aduce în prima fază şi nemulţumiri din partea cetăţenilor deoarece judecătorii vor face verificarea prealabilă numai în mai. Astfel că judecătorii vor fixa primele termene pe Noul Cod de Procedură abia în mai.

Procesele judecate numai pe fond şi apel

O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că majoritatea proceselor civile se vor judeca în două faze –  fond şi apel. Astfel dacă un proces era judecat pe fond la judecătorie, el se va termina în apel la tribunal, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Supremă. Potrivit judecătorului Liviu Zidaru, această prevedere are menirea să transforme recursurile în proceduri de unificare a practicii.

Citarea părţilor prin e-mail

Codul de Procedură întroduce şi posibilitatea citării părţilor prin e-mail. ”Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poşta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmarii, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate”, prevede articoul 154 din noul cod

Camerele de consiliul amânate

Nu toate prevederile din Noul Cod de Procedură Civilă vor intra în vigoare astăzi.

MJ a promovat legea degrevării instanţelor care prevede că o parte din Noul Cod de Procedură Civilă să fie amânate. Una din cele mai importante prevederi care nu întră în vigoare este judecarea preliminară a proceselor în camere de consiliu. Acesta era o procedură preliminară în procesele civile, adică părţile depuneau acţiunea, întâmpinarea, iar în camera de consiliul judecătorul şi avocaţii discutau excepţii şi se analiza dacă procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Acestă măsură era menită să reducă numărul de procese civile care încarcă nejustificat rolul instanţelor.

Pe de altă parte, judecătorul Liviu Zidaru susţine că prevederea sus menţionată nu este una catostrafală şi că Poliţia Rutieră nu va ”sta la pândă pentru a prinde maşinile supuse executării silite”. Judecătorul a explicat că prevedere privind maşinile a fost introdusă în lege pentru că în procedurile de executare silită pentru datorii maşinile sunt bunurile care pot fi valorificate cel mai rapid.

În orice caz, acestă prevedere se va aplica numai la cererile de executare silită depuse după data de 15 februarie. Astfel că vom afla abia peste câteva luni dacă Poliţia va rechiziţiona maşinile supuse executării silite chiar în trafic.

”Probabil dacă în cadrul unui control de rutină agentul ar şti că bunul acela (maşina n.red) este urmărit nu văd motiv pentru care nu ar interveni. Probabil că legea asta a dorit să lămurească nu că o să facă Poliţia Rutieră pânde pe maşinile oamenilor executaţi silit”, a explicat Liviu Zidaru

Pentru ca acestă prevedere să funcţioneze presupune că Poliţia Rutieră să aibă o bază de date cu maşinile sechestrate în urma unei proceduri de executare silită. Avocata Roxana Vlăsceanu susţine că există şi o problemă logistică. ”Nu este clar ce se întâmplă dacă un poliţist opreşte două trei maşini supuse executării. Ce s-ar întâmpla cu ele? Rămân aşa pe marginea drumului”, explică Vlăsceanu

Medierea – soluţie pentru degrevarea instanţelor

Noul Cod prevede că judecătorul poate recomanda părţilor să soluţioneze conflictul civil prin mediere. Mai exact, dacă avem un proces de partaj, soţii pot împărţi bunurile amiabil prin intermediul unui mediator. Potrivit legii, mediatorul consemnează înţelegerea care apoi este înscrisă în încheierea judecătorească.

Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părţilor la întreţinerea copiilor sau orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.

Odată cu noul Cod de procedură civilă intră în vigoare şi prevederea legată de participarea la şedinţa de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii în materie civilă. Prin dispoziţiile Legii 115/2012 s-a instituit obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care îşi propune deschiderea unui proces judiciar în anumite domenii expres prevăzute de lege. Aceeaşi obligativitate este prevăzută şi pentru părţile care se află deja cu o cauză pe rolul instanţelor de judecată.

”Eu mă tem ca prin acestă prevedere medierea să nu se transforme într-o formalitate, adică părţile se duc şi iau un certificat că au fost la mediator şi se întorc în inatanţă astfel  încât nu se produce un proces de mediere şi tot intanţa rămâne să rezolve problema”, spune judecătorul Zidaru

Noul Cod de Procedură Civilă mai prevede şi că un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de poliţiştii de la Poliţia Rutieră.

”Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducatorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunţa, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura prevăzuta la alin. ”, se menţionează în Noul Cod de Procedură Civilă.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 republicata

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Astfel, Legea 134/2010 prevede, printre altele:

Obiectul si scopul Codului de procedura civilaNCPC

Codul de procedura civila, denumit in continuare codul, stabileste regulile de competenta si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hotararilor instantelor si a altor titluri executorii, in scopul infaptuirii justitiei in materie civila.

In infaptuirea justitiei, instantele judecatoresti indeplinesc un serviciu de interes public, asigurand respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiei acesteia.

Aplicabilitatea generala a Codului de procedura civila

Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun in materie civila.

De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.

Principiile fundamentale ale procesului civil

Indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor

Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.

Noul Cod de procedura civila

Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.

Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in cauzele ce ii sunt supuse judecatii.

Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil

Noul cod de procedura civila

Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.

Dispozitiile anterioare se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.

Legalitatea

Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.

Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces.

Dreptul de dispozitie al partilor

Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, in cazurile anume prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.

Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.

In conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare in judecata sau la insusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pentru a pune capat, in tot sau in parte, procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarari. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale in orice alt mod permis de lege.

Aplicarea legii de procedura civila

Legea aplicabila proceselor noi

Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.

Legea aplicabila proceselor in curs

Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi.

Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au inceput. In caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la data cand a inceput procesul, raman aplicabile.

In cazul in care instanta investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi.

Legea aplicabila mijloacelor de proba

Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.

Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.

Legea aplicabila hotararilor

Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.

Teritorialitatea legii de procedura

Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de catre instantele romane, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.

In cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse in cartea a VII-a.

Actiunea civila

Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Cereri in justitie

Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.

Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.

Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii.

Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.

Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.

Cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.

Conditii de exercitare a actiunii civile

Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:

  • are capacitate procesuala, in conditiile legii;
  • are calitate procesuala;
  • formuleaza o pretentie;
  • justifica un interes.

Interesul de a actiona

Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

Capacitatea procesuala de folosinta

Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.

Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.

Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.

Capacitatea procesuala de exercitiu

Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.

Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a procesului.

Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

Competenta dupa materie si valoare

Judecatoria

Judecatoriile judeca:

1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:

  • cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
  • cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
  • cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
  • cererile de evacuare;
  • cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
  • cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
  • cererile posesorii;
  • cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
  • cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
  • orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;

3. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de procedura civila –NCC,

Noul Cod de procedura civila –NCC

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Fiind reglementate de norme de ordine publica, partile nu pot deroga de la aceste dispozitii, ele avand caracter imperativ.Se impun o serie de observatii cu privire la instanta competenta – cea de la ultimul domiciliu al defunctului, acesta fiind si locul deschiderii succesiunii:

Noul Cod de procedura civila –NCC

a) mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului [art. 954 alin. (2) teza I NCC];

b) daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea [art. 954 alin. (3) teza I NCC];

c) in cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii succesiunii este in circumscriptia notarului cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia acestuia sa se gaseasca bunuri mobile ale celui care lasa mostenirea [art. 954 alin. (3) teza a II-a NCC];

d) o a patra ipoteza la care face referire NCC este aceea in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, caz in care, locul deschiderii succesiunii va fi in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat [art. 954 alin. (3) teza a III-a NCC].

Normele de competenta exclusiva analizate se aplica urmatoarelor cereri:

 Noul Cod de procedura civila

a) cererilor privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare (de pilda, cererile pentru anularea unui testament);

 Noul cod de procedura civila- NCC

b) cererilor privitoare la mostenire, precum si celor privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia (cererea privind reductiunea liberalitatilor excesive atunci cand este formulata de mostenitori, cererea privind anularea certificatului de mostenitor etc.).

Spre deosebire de C.proc.civ., NCPC consacra expres competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului si pentru cererile privitoare la sarcinile mostenirii. De asemenea, intocmai ca in reglementarea anterioara, instanta de la ultimul domiciliu al defunctului este competenta numai daca este vorba despre cereri introduse de catre mostenitori si care vizeaza pretentii pe care acestia le-ar avea impotriva altor mostenitori. Per a contrario, competenta se stabileste conform regulii de drept comun in cazul cererilor formulate de catre mostenitori impotriva unor terti.

c) cererilor legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Pentru a fi incidente aceste dispozitii, se impune ca reclamantul sa aiba calitatea de creditor al succesiunii, respectiv sa urmareasca valorificarea unor drepturi de creanta asupra succesiunii.

In masura in care in masa succesorala se gaseste si unul sau mai multe bunuri imobile, cererea ramane guvernata de dispozitiile articolului analizat, nefiind aplicabile dispozitiile art. 117 NCPC pentru simplul motiv ca imobilul ca bun singular face parte din masa bunurilor succesorale, iar lichidarea indiviziunii vizeaza toate aceste bunuri.

De asemenea, avand in vedere ca acest articol stabileste competenta teritoriala in materie de mostenire, se pune intrebarea ce instanta va fi competenta material sa solutioneze aceste cereri. Avand in vedere dispozitiile art. 94 pct. 1 lit. i) NCPC, competenta materiala de solutionare a acestor cereri revine judecatoriei.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro