Browsing Category

TIMBRU DE MEDIU 2013

Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timbru de mediu/taxa auto 2015,

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

In Monitorul Oficial nr. 834 din 17 noiembrie 2014 a fost publicata Decizia nr. 13 din 20 octombrie 2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Titularul si obiectul sesizarii

Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 1aprilie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 2.362/87/2013, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014,(Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013) si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prinHotararea Guvernului nr. 88/2013 (denumite in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013) se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Jurisprudenta instantelor nationale in materie

In urma verificarii jurisprudentei transmise de curtile de apel, Inalta Curte a constatat urmatoarele:

Intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 instituie o discriminare intre bunurile provenite de pe piata interna si bunurile provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, aflate in situatii similare.

Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu instituie o discriminare intre autovehiculele achizitionate din Romania si cele achizitionate dintr-un stat membru al Uniunii Europene si nu sunt contrare art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat faptul ca problema de drept nu formeaza obiectul unei verificari de jurisprudenta in perspectiva promovarii unui recurs in interesul legii.

ICCJ a decis admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si a stabilit ca:

Dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Ce efecte are hotărârea CJUE în cauza C‑331/13, Ilie Nicolae Nicula împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu, Administrației Fondului pentru Mediu?

Concluzia nu poate fi decat una:se vor castiga procele aflate pe rolul instantelor pe timbru de mediu

VEZI TEXTUL INTREG AL HOTARARII AICI

Cadrul juridic

A – Dreptul Uniunii

2. Articolul 110 TFUE prevede:

„Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare.

De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie.”

3. In cauza Tatu (EU:C:2011:219), Curtea a interpretat acest articol in sensul ca „se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala”(3).

B – Dreptul romanesc

4. Articolul 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (denumita in continuare „O.U.G. nr. 9/2013”) prevede:

„Obligatia de plata a timbrului intervine o singura data, astfel:

a) cu ocazia inscrierii in evidentele autoritatii competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar din Romania si atribuirea unui certificat de inmatriculare si a numarului de inmatriculare;

b) la reintroducerea in parcul auto national a unui autovehicul, in cazul in care, la momentul scoaterii sale din parcul auto national, i s a restituit proprietarului valoarea reziduala a timbrului […];

c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat si pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale in vigoare la momentul inmatricularii;

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s a dispus de catre instante restituirea [taxei] sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

5. Articolul 12 alineatul (1) din aceasta ordonanta de urgenta prevede ca:

„In cazul in care taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, achitata, este mai mare decat timbrul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind timbrul de mediu, calculat in lei la cursul de schimb valutar aplicabil la momentul inmatricularii sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat, se pot restitui sumele reprezentand diferenta de suma platita, numai catre titularul obligatiei de plata, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Calculul diferentei de restituit se face pe baza formulei de calcul din prezenta ordonanta de urgenta, in care se utilizeaza elementele avute in vedere la momentul inmatricularii sau al transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat.”

III – Litigiul principal si intrebarea preliminara

6. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule (denumita in continuare „O.U.G. nr. 50/2008”), care a intrat in vigoare la 1 iulie 2008, a instituit o taxa pe poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 si N1-N3. Obligatia de a plati aceasta taxa lua nastere in special cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania, grevand astfel vehiculele de ocazie importate.

7. Curtea a declarat ca o taxa precum aceasta taxa pe poluare era contrara articolului 110 TFUE pentru motivul ca aceasta „[avea] ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre”(4). Pentru acelasi motiv, Curtea a statuat ca aceasta situatie se regasea in cazul unei taxe precum taxa pe poluare instituita prin Legea nr. 9/2012(5), care, la 13 ianuarie 2012, abrogase O.U.G. nr. 50/2008, inainte de a fi ea insasi abrogata la 15 martie 2013 prin O.U.G. nr. 9/2013.

8. In cursul anului 2009, domnul Nicula a cumparat un autovehicul marca BMW 320i, inmatriculat pentru prima data in alt stat al Uniunii Europene, si anume Germania. In vederea inmatricularii vehiculului respectiv in Romania, acesta a platit o suma de 5 153 RON (aproximativ 1 200 euro) cu titlu de taxa pe poluare, prevazuta de O.U.G. nr. 50/2008.

9. Domnul Nicula a depus o cerere de restituire a acestei sume la autoritatile fiscale romane si, ca urmare a respingerii cererii mentionate de catre acestea din urma, o actiune la instantele romane.

10. Prin sentinta administrativa nr. 1497/CA/2012, Tribunalul Sibiu (Romania) a admis actiunea introdusa de domnul Nicula impotriva Agentiei Fondului pentru Mediu (beneficiarul taxei), a obligat aceasta parata sa restituie taxa, dupa ce a constatat, pe baza Hotararii Tatu (EU:C:2011:219), incompatibilitatea taxei pe poluare cu articolul 110 TFUE, si a respins actiunea introdusa impotriva Administratiei Finantelor Publice Sibiu (institutia care a colectat taxa).

11. La 25 ianuarie 2013, in urma recursului formulat impotriva acestei sentinte, Curtea de Apel Alba Iulia a decis casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, cu indicatia data in rejudecare ca, in acest gen de litigii, calitatea de parat in actiunea in restituirea unei taxe percepute cu incalcarea dreptului Uniunii revenea nu numai beneficiarului acestei taxe, dar si colectorului acesteia.

12. Dupa reinscrierea cauzei pe rolul Tribunalului Sibiu, O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu a intrat in vigoare la 15 martie 2013.

13. In situatia concreta a reclamantului, cuantumul timbrului de mediu pentru autovehiculul sau s a stabilit la 8 126,44 RON, in temeiul O.U.G. nr. 9/2013, in timp ce taxa pe poluare platita anterior se ridica la 5 153 RON.

14. Or, in temeiul articolului 12 alineatul (1) din O.U.G. nr. 9/2013, domnul Nicula nu ar mai avea dreptul sa recupereze taxa pe poluare si dobanzile aferente acesteia, suma pe care o platise fiind retinuta de autoritatile fiscale si de mediu cu titlu de timbru de mediu, intrucat valoarea timbrului de mediu era mai ridicata decat taxa pe poluare pe care o platise.

15. In aceste conditii, Tribunalul Sibiu a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarea intrebare preliminara:

„Dispozitiile articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Europeana, ale articolelor 17, 20 si 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale articolului 110 TFUE, principiul securitatii juridice si principiul non reformatio in peius, ambele statuate [de] dreptul [Uniunii] si jurisprudenta Curtii [Hotararile Belgocodex, C 381/97, EU:C:1998:589 si Belbouab, 10/78, EU:C:1978:181], pot fi interpretate ca opunandu se unei reglementari precum O.U.G. nr. 9/2013?”

IV – Procedura in fata Curtii

16. Cererea de decizie preliminara a fost depusa la Curte la 18 iunie 2013. Domnul Nicula, guvernul roman si Comisia Europeana au depus observatii scrise.

17. Prin scrisoarea din 20 decembrie 2013, guvernul roman a solicitat atribuirea prezentei cauze Marii Camere. Conform articolului 16 al treilea paragraf din statutul sau, Curtea a dat curs acestei cereri. In sedinta, guvernul roman a justificat aceasta cerere prin necesitatea de a asigura coerenta jurisprudentei Curtii referitoare la impozitarea vehiculelor de ocazie importate.

18. In temeiul articolului 101 din Regulamentul de procedura, la 14 februarie 2014, Curtea a solicitat instantei de trimitere sa furnizeze, pana la 5 martie 2014, clarificari privind aplicabilitatea O.U.G. nr. 9/2013 in litigiul principal. Raspunsul instantei de trimitere a fost primit de Curte la 4 martie 2014.

19. La 25 martie 2014 a avut loc o sedinta in cursul careia domnul Nicula, guvernul roman, precum si Comisia au prezentat observatii orale.

V – Analiza

A – Cu privire la admisibilitate

20. Guvernul roman considera ca prezenta cerere de decizie preliminara este inadmisibila intrucat un raspuns la intrebarea formulata de instanta de trimitere nu ar fi util pentru solutionarea litigiului principal. Potrivit guvernului roman, O.U.G. nr. 9/2013 nu se aplica litigiului principal pentru doua motive.

21. In primul rand, guvernul roman considera ca procedura extrajudiciara de restituire a eventualelor diferente intre taxele platite in temeiul actelor normative anterioare O.U.G. nr. 9/2013 si timbrul de mediu, instituita prin articolul 12 din aceasta ordonanta de urgenta, nu vizeaza in niciun fel instanta de trimitere si nu se aplica litigiului principal.

22. Guvernul roman considera astfel ca aceasta procedura extrajudiciara de restituire nu impiedica instanta de trimitere sa dispuna restituirea in intregime a sumei platite de domnul Nicula cu titlu de taxa pe poluare.

23. In al doilea rand, guvernul roman considera ca, in temeiul principiului tempus regit actum, O.U.G. nr. 9/2013, care a intrat in vigoare la 15 martie 2013, nu se aplica cererii de rambursare a taxei pe poluare platite de domnul Nicula in anul 2009. In consecinta, instanta de trimitere nu ar trebui sa se considere legata de articolul 12 din aceasta ordonanta de urgenta.

24. Avand in vedere aceste argumente, Curtea a solicitat instantei de trimitere sa ia pozitie cu privire la aplicabilitatea in litigiul principal a O.U.G. nr. 9/2013, in special a articolului 12 din aceasta.

25. Prin raspunsul primit de Curte la 13 martie 2014, instanta de trimitere a confirmat aplicabilitatea articolului 12 din O.U.G. nr. 9/2013 in litigiul principal. Potrivit instantei de trimitere, interpretarea acestei ordonante de urgenta invocata de guvern este lipsita de orice temei juridic si goleste de continut articolul 12 din ordonanta mentionata.

26. Potrivit unei jurisprudente consacrate a Curtii, „in cadrul unei proceduri prevazute la articolul [267 TFUE], intemeiata pe o separare clara a functiilor intre instantele nationale si Curte, orice apreciere a situatiei de fapt din cauza este de competenta instantei nationale. De asemenea, numai instanta nationala care este sesizata cu solutionarea litigiului si care trebuie sa isi asume raspunderea pentru hotararea judecatoreasca ce urmeaza a fi pronuntata are competenta sa aprecieze, luand in considerare particularitatile cauzei, atat necesitatea unei decizii preliminare, pentru a fi in masura sa pronunte propria hotarare, cat si pertinenta intrebarilor pe care le adreseaza Curtii. In consecinta, in cazul in care intrebarile adresate au ca obiect interpretarea dreptului [Uniunii], Curtea este, in principiu, obligata sa se pronunte”(6).

27. Intrucat instanta de trimitere a confirmat aplicabilitatea O.U.G. nr. 9/2013 in litigiul principal, este necesar sa se inlature obiectiile guvernului roman cu privire la admisibilitatea prezentei cereri de decizie preliminara.

B – Cu privire la fond

28. Prin intermediul intrebarii formulate, instanta urmareste sa afle daca dispozitii precum cele ale O.U.G. nr. 9/2013 sunt conforme cu articolul 110 TFUE, cu principiile egalitatii in fata legii si nediscriminarii prevazute la articolele 20 si 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare „carta”), cu dreptul de proprietate mentionat la articolul 17 din aceasta carta, precum si cu principiile securitatii juridice, neretroactivitatii legii si non reformatio in peius.

1. Principiile sau dispozitiile dreptului Uniunii aplicabile in speta

29. Esenta criticii formulate de domnul Nicula este ca articolul 12 din O.U.G. nr. 9/2013 perpetueaza discriminarea instituita prin taxa pe poluare intre vehiculele de ocazie importate in Romania si vehiculele prezente deja pe piata romaneasca si care erau, in aceasta calitate, scutite de taxa pe poluare. In opinia noastra, in consecinta, la fel ca in cauzele Tatu (EU:C:2011:219), Nisipeanu (EU:C:2011:466), Drutu (EU:C:2011:478), Micsa (EU:C:2011:479), Vijulan (EU:C:2011:477) si Campean si Administratia Finantelor Publice a Municipiului Alexandria (EU:C:2014:229), normele aplicabile sunt articolul 110 TFUE, care interzice taxele discriminatorii, precum si principiul potrivit caruia orice taxa perceputa cu incalcarea dreptului Uniunii, in special a articolului 110 TFUE, trebuie restituita contribuabilului.

30. Potrivit articolului 52 alineatul (2) din carta, „[d]repturile recunoscute prin prezenta carta care fac obiectul unor dispozitii prevazute de tratate se exercita in conditiile si cu respectarea limitelor stabilite de acestea”. In consecinta, nu este necesar, in vederea interpretarii dreptului Uniunii de catre Curte, sa se examineze aplicabilitatea in litigiu a altor norme si principii continute in carta. Acest lucru este valabil si pentru celelalte principii generale citate de instanta de trimitere, care s ar putea referi totusi la aceste norme si principii, de exemplu in cadrul unei analize de constitutionalitate in dreptul roman a O.U.G. nr. 9/2013.

2. Argumentele prezentate Curtii

31. Domnul Nicula considera ca, instituind o noua taxa pe poluare numita „timbru de mediu” si permitand autoritatilor fiscale romane sa restituie contribuabilului doar diferenta dintre cuantumul timbrului de mediu si cel platit deja cu titlu de taxa pe poluare, O.U.G. nr. 9/2013 urmareste in special sa blocheze demersurile de restituire a taxei pe poluare in toate aceste forme care preceda timbrul de mediu.

32. In plus, domnul Nicula considera ca timbrul de mediu insusi este contrar articolului 110 TFUE, intrucat instituie o discriminare intre:

– pe de o parte, proprietarii de vehicule de ocazie cumparate intr un alt stat membru decat Romania, precum domnul Nicula, care au platit taxa pe poluare la inmatricularea acestora in Romania si nu au recuperat o inca, pentru care timbrul de mediu este exigibil imediat prin retinerea unei parti sau a intregii taxe platite anterior, si

– pe de alta parte, proprietarii de vehicule deja inmatriculate in Romania, pentru care timbrul de mediu este exigibil abia in momentul eventualei transcrieri a dreptului de proprietate al unui tert.

33. Domnul Nicula adauga ca timbrul de mediu constituie de asemenea o sarcina fiscala discriminatorie in sensul ca O.U.G. nr. 9/2013 nu garanteaza ca cuantumul taxei datorate cu privire la vehiculele de ocazie importate dintr un alt stat membru nu depaseste cuantumul taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor similare inmatriculate deja in Romania.

34. Guvernul roman sustine ca O.U.G. nr. 9/2013 respecta in totalitate normele enuntate in Hotararea Tatu (EU:C:2011:219). Acesta considera ca timbrul de mediu se intemeiaza pe criterii obiective si transparente, precum cilindreea si norma de poluare Euro sau emisiile de CO2 ale vehiculului. In plus, cuantumul acesteia ar tine seama in mod adecvat de valoarea reala pe piata a unui vehicul de ocazie calculata de la momentul introducerii vehiculului pe piata si ar putea fi contestat pe cale administrativa sau judiciara, pentru a demonstra o depreciere mai semnificativa decat cea stabilita in temeiul cotei de depreciere. Astfel, sustine guvernul roman, timbrul de mediu impus vehiculelor importate nu depaseste cuantumul taxei reziduale incorporat in valoarea autovehiculelor de ocazie similare inmatriculate deja pe teritoriul national.

35. Guvernul roman aminteste de asemenea ca plata timbrului de mediu este obligatorie si exigibila la data primei transcrieri a dreptului de proprietate pentru vehiculele care se afla deja in parcul auto national inaintea aparitiei taxei respective, inclusiv pentru vehiculele pentru care taxele anterioare pe poluare nu au fost achitate, dupa cum impuneau Hotararile Tatu (EU:C:2011:219) si Nisipeanu (EU:C:2011:466).

36. In consecinta, guvernul roman concluzioneaza ca o reglementare nationala precum O.U.G. nr. 9/2013 nu este contrara articolului 110 TFUE.

37. Comisia considera ca regimul instituit prin O.U.G. nr. 9/2013 este contrar articolului 110 TFUE, intrucat se aplica retroactiv unor evenimente impozabile intervenite inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 9/2013 si perpetueaza astfel practica discriminatorie constatata de Curte in Hotararea Tatu (EU:C:2011:219).

3. Apreciere

38. Trebuie amintit de la bun inceput ca, potrivit unei jurisprudente constante, reiese ca dreptul de a obtine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu incalcarea dreptului Uniunii reprezinta consecinta si completarea drepturilor conferite justitiabililor de dispozitiile dreptului Uniunii care interzic astfel de taxe. Prin urmare, statul membru este obligat, in principiu, sa restituie impozitele percepute cu incalcarea dreptului Uniunii(7). In plus, atunci cand un stat membru a perceput taxe cu incalcarea dreptului Uniunii, justitiabilii au dreptul nu numai la restituirea taxei astfel percepute, dar si a dobanzilor aferente acesteia, din momentul platii taxei(8).

39. Exista o singura exceptie de la aceasta regula, si anume repercutarea taxei asupra altor subiecte(9), si intra, in absenta unei reglementari la nivelul Uniunii, sub incidenta normelor de procedura nationale, sub rezerva respectarii principiilor echivalentei si efectivitatii(10).

40. In aceasta privinta, trebuie amintit ca Curtea a statuat deja ca, in toate versiunile sale, O.U.G. nr. 50/2008 instituia un regim de impozitare care descurajeaza inmatricularea in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre si, pentru acest motiv, contrar articolului 110 TFUE(11).

41. In consecinta, Romania este obligata sa restituie taxa pe poluare domnului Nicula.

42. Astfel, statele membre pot impune taxe noi pe vehicule din ratiuni legate de politica de mediu sau politica generala prin intermediul unor dispozitii legislative noi, cu conditia ca aceste impozite sa nu fie de natura sa descurajeze importul bunurilor originare din alte state membre, in favoarea produselor nationale, si sa nu incalce astfel articolul 110 TFUE(12).

43. Consideram, asadar, ca, in special in urma pronuntarii Hotararii Tatu (EU:C:2011:219), citata anterior, autoritatile romane trebuiau sa aleaga in realitate intre doua optiuni pentru a se conforma cu obligatiile ce le revin in temeiul dreptului Uniunii: fie desfiintarea taxei pe poluare si rambursarea sumelor percepute in temeiul acestei taxe contribuabililor care o platisera deja, insotita de introducerea sau de neintroducerea unei taxe noi conforme cu articolul 110 TFUE pentru viitor, fie mentinerea taxei pe poluare (indiferent de denumire), dar sa o solicite fara intarziere si de la proprietarii de autovehicule de ocazie inmatriculate deja in Romania.

44. In loc sa aleaga una dintre aceste solutii, guvernul roman a optat in realitate, prin O.U.G. nr. 9/2013, pentru un regim care impune tuturor vehiculelor, importate sau neimportate, o noua taxa incepand de la o data viitoare, permitand in acelasi timp autoritatilor fiscale sa pastreze sumele percepute in mod nelegal in temeiul taxei pe poluare pana in momentul unei transcrieri viitoare a dreptului de proprietate asupra vehiculului in cauza, care va determina plata timbrului de mediu.

45. Astfel, dupa cum afirma instanta de trimitere, articolul 12 din O.U.G. nr. 9/2013 limiteaza restituirea taxei pe poluare percepute in temeiul O.U.G. nr. 50/2008 la diferenta dintre cuantumul timbrului de mediu si taxa pe poluare. Suma platita anterior este retinuta, asadar, in temeiul timbrului de mediu, in timp ce, pentru vehiculele inmatriculate deja in Romania in momentul intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 si care erau, in aceasta calitate, scutite de taxa amintita, timbrul de mediu devine exigibil abia in momentul transcrierii viitoare a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule.

46. Se ridica, asadar, problema daca un stat membru poate refuza restituirea unei taxe contrare dreptului Uniunii prin introducerea unei taxe noi, eventual exigibile in viitor, si a unui temei juridic care permite administratiei fiscale sa pastreze suma perceputa in temeiul taxei declarate contrare dreptului Uniunii pana in momentul in care noua taxa devine exigibila, compensarea dintre cele doua taxe efectuandu se in acelasi moment.

47. In acest context, chiar daca prezenta cauza priveste restituirea taxei pe poluare, iar nu impunerea timbrului de mediu, trebuie analizat daca coroborarea articolelor 4 si 12 din O.U.G. nr. 9/2013, care amana restituirea taxei pe poluare pana la data la care timbrul de mediu devine exigibil, si in masura in care cuantumul taxei pe poluare depaseste acest timbru, respecta obligatia de a restitui taxele percepute cu incalcarea dreptului Uniunii, eliminand totodata discriminarea interzisa prin articolul 110 TFUE, pe care o instituise O.U.G. nr. 50/2008. Chiar daca domnul Nicula si guvernul roman au dezbatut pe larg in cadrul sedintei metoda de calcul al timbrului de mediu, prezenta cauza priveste numai rambursarea taxei pe poluare. Compatibilitatea metodei de calcul al timbrului de mediu cu articolul 110 TFUE nu face parte, asadar, din intrebarea preliminara.

a) Coerenta jurisprudentei Curtii referitoare la autovehiculele de ocazie importate

48. In sedinta, guvernul roman a justificat cererea sa de a atribui prezenta cauza Marii Camere sustinand existenta unei incoerente intre, pe de o parte, Hotararea Nadasdi si Nemeth(13) si, pe de alta parte, Hotararile Tatu(14) si Nisipeanu(15).

49. Potrivit aceluiasi guvern, nu este posibil sa se reconcilieze Hotararea Nadasdi si Nemeth, in care Curtea a decis ca „[o] comparatie [a vehiculelor de ocazie importate recent in Ungaria] cu vehiculele de ocazie puse in circulatie in Ungaria inainte de intrarea in vigoare a legii referitoare la taxa de inmatriculare nu ar fi pertinenta”(16), cu Hotararile Tatu si Nisipeanu, in care Curtea a examinat neutralitatea taxei pe poluare intre vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie similare care au fost inmatriculate pe teritoriul national anterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008(17).

50. Amintim ca, spre deosebire de cauzele Nadasdi si Nemeth, Tatu si Nisipeanu, prezenta cauza priveste o actiune in restituirea unei taxe declarate incompatibila cu articolul 110 TFUE, iar nu compatibilitatea timbrului de mediu cu acest articol. In consecinta, problema unitatii jurisprudentei Curtii evocata de guvernul roman nu se ridica, hotararile de referinta pentru taxa pe poluare in discutie in prezenta cauza fiind in mod incontestabil Hotararile Tatu si Nisipeanu, cu mult ulterioare Hotararii Nadasdi si Nemeth.

b) Compatibilitatea unei norme precum cea prevazuta la articolul 4 din O.U.G. nr. 9/2013 cu articolul 110 TFUE

51. Este cert ca articolul 110 primul paragraf TFUE impune o neutralitate perfecta a impozitarii interne in raport cu concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele similare importate(18).

52. Se impune, asadar, sa se examineze daca articolul 4 din O.U.G. nr. 9/2013 supune aceleiasi taxe vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie inmatriculate in Romania inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 si care erau scutite, in aceasta calitate, de taxa pe poluare.

53. Consideram ca literele c) si d) ale acestui articol 4, astfel cum sunt formulate, nu sunt afectate de discriminarea constatata in Hotararea Tatu (EU:C:2011:219), intrucat vehiculele de ocazie inmatriculate in Romania inainte de intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008, care erau scutite, in aceasta calitate, de taxa pe poluare sunt supuse noii taxe, ca si vehiculele de ocazie pentru care o instanta romana, in urma pronuntarii Hotararii Tatu, dispusese fie restituirea taxei pe poluare, fie inmatricularea fara plata taxei pe poluare.

54. Nu numai ca timbrul de mediu este aplicabil in principiu celor doua categorii citate anterior, insa acesta este de asemenea exigibil in acelasi moment, si anume in momentul viitoarei transcrieri a dreptului de proprietate.

55. In temeiul acestei aprecieri ar trebui, asadar, sa ii fie rambursata domnului Nicula taxa pe poluare incompatibila cu dreptul Uniunii, noul timbru de mediu neputand, eventual, sa ii fie impus decat la momentul transcrierii viitoare a dreptului de proprietate asupra vehiculului sau.

56. Intrucat instanta de trimitere considera ca articolul 12 din O.U.G. nr. 9/2013 este de asemenea aplicabil litigiului in cauza, trebuie analizata si compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei norme precum cea prevazuta la acest articol, care prevede ca taxa pe poluare (platita in speta de domnul Nicula) ii poate fi rambursata daca si in masura in care aceasta este mai mare decat timbrul de mediu care ar trebui sa fie platit cu privire la vehiculul in cauza.

c) Compatibilitatea unei norme precum cea prevazuta la articolul 12 din O.U.G. nr. 9/2013 cu articolul 110 TFUE si obligatia de a restitui o taxa perceputa cu incalcarea dreptului Uniunii

57. Amintim ca discriminarea instituita prin O.U.G. nr. 50/2008 consta in faptul ca taxa pe poluare „[avea] ca efect faptul ca vehiculele de ocazie importate si caracterizate printr o vechime si o uzura importante [erau] supuse […] unei taxe care [se putea] apropia de 30 % din valoarea lor de piata, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie [nu erau] in niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscala”(19). In acest temei, Curtea considerase ca taxa pe poluare „[avea] ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre”(20).

58. Potrivit guvernului roman, Romania s a conformat Hotararilor Tatu (EU:C:2011:219) si Nisipeanu (EU:C:2011:466) prin adoptarea articolului 4 litera c) din O.U.G. nr. 9/2013, extinzand impunerea timbrului de mediu la vehiculele inmatriculate deja in Romania si care erau scutite de taxa pe poluare, si acest lucru de la urmatoarea schimbare a proprietatii asupra acestor vehicule.

59. Consideram, dimpotriva, ca articolul 12 din aceasta ordonanta (despre care guvernul roman aprecia ca nu era aplicabil litigiului in cauza)(21) nu permite eliminarea discriminarilor create prin legislatia anterioara.

60. Astfel, efectul acestui articol este de a permite administratiei fiscale sa retina suma perceputa deja in temeiul taxei pe poluare pana in momentul unei eventuale transcrieri a dreptului de proprietate asupra vehiculului in cauza. ?i aceasta fara a lua in considerare dobanzile care ar fi datorate contribuabililor care au platit taxa pe poluare si fara a prevedea un mecanism de restituire a acestei taxe si de plata a dobanzilor aferente acesteia in ipoteza in care nu ar mai exista in viitor transcrierea dreptului de proprietate asupra acestui vehicul.

61. Astfel cum arata domnul Nicula, transcrierea dreptului de proprietate asupra unei vehicul de ocazie care era inmatriculat deja in Romania in momentul intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 sau care, precum cel al domnului Nicula, a fost importat la data la care aceasta ordonanta de urgenta era in vigoare nu este nicidecum certa, intrucat o parte semnificativa a acestor vehicule poate avea o vechime mare. Acelasi rezultat este posibil in cazul in care vehiculul in cauza a fost furat sau a fost distrus.

62. In consecinta, astfel cum arata Comisia, timbrul de mediu nu se aplica in acelasi mod tuturor tranzactiilor care au avut loc in perioada de aplicare a O.U.G. nr. 50/2008. Chiar daca acesta se aplica vehiculelor de ocazie care erau inmatriculate deja in Romania si care erau, in aceasta calitate, scutite de taxa pe poluare, va fi datorat abia la data primului transfer al dreptului de proprietate asupra acestui vehicul care va urma intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 9/2013, in timp ce articolul 12 permite administratiei fiscale sa nu restituie cuantumul taxei pe poluare care fusese deja perceput, cu incalcarea articolului 110 TFUE, cu privire la vehiculele de ocazie importate de la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008.

63. Guvernul roman incearca sa justifice aceasta diferenta de tratament sustinand ca anumite diferente de tratament intre situatii comparabile sunt inerente unei interventii legislative de restabilire a legalitatii ca urmare a unei hotarari a Curtii prin care a fost declarata neconformitatea unei norme de drept national cu dreptul Uniunii. Nu suntem de acord cu aceasta pozitie, care afecteaza eficacitatea si aplicarea uniforma a dreptului Uniunii. Dimpotriva, in urma constatarii de catre Curte a unei incalcari a dreptului Uniunii, statele membre sunt obligate sa repare aceasta incalcare si sa elimine toate consecintele sale.

64. Consideram, asadar, la fel ca si Comisia, ca articolul 12 din O.U.G. nr. 9/2013 nu este compatibil cu articolul 110 TFUE si incalca obligatia ce revine Romaniei de a restitui taxa pe poluare perceputa cu incalcarea aceluiasi articol din tratat.

65. In aceste imprejurari, cuantumul taxei pe poluare, impreuna cu dobanzile aferente trebuie restituite domnului Nicula.

66. Trebuie sa se raspunda, asadar, la intrebarea adresata de instanta de trimitere ca articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim national de impozitare a vehiculelor precum cel instituit prin articolele 4 si 12 din O.U.G. nr. 9/2013.

C – Cu privire la limitarea in timp a efectelor hotararii

67. In ipoteza in care Curtea ar considera ca articolul 110 TFUE se opune unui regim de impozitare precum cel in discutie, guvernul roman solicita Curtii sa limiteze in timp efectele deciziei sale.

1. Argumentele guvernului roman

68. Guvernul roman sustine ca a actionat cu buna credinta prin instituirea regimului de impozitare in discutie cu intentia de a respecta Hotararile Tatu (EU:C:2011:219) si Nisipeanu (EU:C:2011:466). Acesta adauga ca restituirea sumelor percepute ar provoca perturbari grave pentru statul roman.

69. In sedinta, guvernul roman a aratat ca suma totala perceputa in temeiul O.U.G. nr. 9/2013(22) s ar ridica la 3 288 565 944 RON (aproximativ 750 de milioane de euro). Potrivit propriilor aprecieri, dobanzile cu privire la aceasta suma ar depasi suma de 1 583 545 688 RON (aproximativ 360 de milioane de euro), ceea ce ar ridica suma totala care greveaza bugetul roman la aproximativ 1,1 miliarde de euro. Potrivit guvernului roman, aceasta suma ar reprezenta 36,5 % din deficitul prevazut in bugetul 2013, iar restituirea acesteia ar putea pune in discutie programele si proiectele avute in vedere pentru protectia mediului.

70. In plus, subliniaza guvernul roman, bugetul roman pentru anul 2013 prezinta un deficit de 2,97 miliarde de euro, iar restituirea sumelor percepute si a dobanzilor aferente acestora ar creste deficitul bugetar cu 0,8 %, ceea ce ar pune in pericol respectarea obligatiei impuse Romaniei prin Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul uniunii economice si monetare de a reduce in masura posibilului deficitul bugetar.

71. Domnul Nicula a contestat de asemenea in cadrul sedintei fiabilitatea cifrelor avansate de guvernul roman, intemeindu se pe cifrele publicate de Administratia Fondului pentru Mediu, potrivit carora suma primita in 2013 cu titlu de timbru de mediu in urma intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 9/2013 se ridica la aproximativ 730 de milioane de RON, iar nu la 3 288 565 944 RON. Domnul Nicula contesta si suma de 1 583 545 688 RON reprezentand dobanzi, fara a oferi insa o cifra alternativa. In opinia acestuia, suma totala care trebuie restituita reprezinta doar 0,83 % din bugetul roman pentru anul 2013.

72. In replica, guvernul roman nu a contestat cifrele oferite de domnul Nicula.

2. Apreciere

73. Trebuie amintit de la bun inceput ca, potrivit unei jurisprudente constante, interpretarea unei norme de drept al Uniunii facuta de Curte in exercitarea competentei pe care i o confera articolul 267 TFUE lamureste si precizeaza semnificatia si campul de aplicare ale acestei norme, astfel cum trebuie sau ar fi trebuit sa fie inteleasa si aplicata de la intrarea sa in vigoare. Rezulta ca norma astfel interpretata poate si trebuie sa fie aplicata de o instanta raporturilor juridice nascute si constituite inainte de pronuntarea hotararii asupra cererii de interpretare daca, pe de alta parte, sunt intrunite si conditiile care permit declansarea unui litigiu privind aplicarea normei respective la instantele competente(23).

74. Invocand o jurisprudenta constanta a Curtii, am aratat in Concluziile noastre prezentate in cauza T Mobile Austria: „Curtea poate, numai in mod exceptional, in aplicarea principiului general al securitatii juridice, inerent ordinii juridice comunitare, sa considere necesar sa limiteze posibilitatea oricarei persoane interesate de a invoca o dispozitie pe care a interpretat o in scopul de a contesta raporturi juridice stabilite cu buna credinta. Pentru a putea impune o astfel de limitare, este necesara intrunirea a doua criterii esentiale, si anume buna credinta a celor interesati si riscul unor consecinte grave.”(24)

75. In opinia noastra, niciunul dintre aceste doua elemente nu este prezent in speta.

76. In ceea ce priveste criteriul bunei credinte, guvernul roman arata ca O.U.G. nr. 9/2013 a fost adoptata in scopul asigurarii respectarii obligatiilor impuse Romaniei de articolul 110 TFUE, astfel cum a fost interpretat de catre Curte in Hotararile Tatu (EU:C:2011:219) si Nisipeanu (EU:C:2011:466).

77. Or, prin introducerea unei aplicabilitati diferite pentru vehiculele importate si vehiculele inmatriculate deja in Romania, O.U.G. nr. 9/2013 perpetueaza, pentru motivele pe care le am formulat la punctele 59-64 din prezentele concluzii, discriminarea instituita initial prin O.U.G. nr. 50/2008, ceea ce guvernul roman nu putea ignora.

78. Atunci cand criteriul bunei credinte nu este indeplinit, „nu este necesar sa se verifice daca este indeplinit al doilea criteriu […] privind riscul unor consecinte grave”(25). In masura in care ar putea fi util pentru Curte, prezentam totusi in continuare cateva elemente de reflectie cu privire la acest al doilea criteriu.

79. Amintim mai intai ca guvernul roman solicitase deja limitarea in timp a efectelor Hotararii Nisipeanu (EU:C:2011:466). Cu acea ocazie, Curtea a decis ca „existenta unor consecinte financiare care ar rezulta pentru un stat membru dintr o hotarare preliminara nu justifica, prin ea insasi, limitarea in timp a efectelor acestei hotarari […]. Statului membru care solicita o astfel de limitare ii revine obligatia de a prezenta in fata Curtii date cifrice care sa stabileasca riscul unor repercusiuni economice grave […]”(26).

80. Cererea guvernului roman a fost respinsa pentru motivul ca, „in lipsa unor date cifrice mai precise care sa permita sa se concluzioneze ca economia romaneasca risca sa fie serios afectata de repercusiunile prezentei hotarari, conditia privind existenta unor perturbari grave nu poate fi considerata stabilita”(27).

81. In opinia noastra, cifrele avansate de guvernul roman si dezacordul dintre parti cu privire la aceste estimari sunt irelevante, intrucat prezenta cauza nu priveste problema restituirii sumelor percepute in temeiul O.U.G. nr. 9/2013, ci restituirea sumelor percepute in temeiul legislatiei anterioare, in special O.U.G. nr. 50/2008. Astfel, in lipsa unor date cifrice precise care sa permita sa se concluzioneze ca economia romaneasca risca sa fie serios afectata de repercusiunile prezentei hotarari, consideram ca, precum in cauza Nisipeanu (EU:C:2011:466), conditia privind existenta unor perturbari grave nu este stabilita.

82. In orice caz, astfel cum am sustinut la punctul 43 din prezentele concluzii, in urma pronuntarii Hotararii Tatu (EU:C:2011:219), guvernul roman putea alege fie sa elimine taxa pe poluare si sa restituie sumele percepute in temeiul acestei taxe contribuabililor care o platisera deja, fie sa mentina taxa pe poluare (indiferent de denumire), dar sa o impuna prompt si fara intarziere proprietarilor de autovehicule de ocazie inmatriculate deja in Romania care erau, in aceasta calitate, scutite de taxa pe poluare.

83. Dat fiind ca, prin adoptarea O.U.G. nr. 9/2013, guvernul roman a ales sa mentina taxa pe poluare sub forma timbrului de mediu, era suficient, pentru evitarea acestei perturbari bugetare si eliminarea discriminarii instituite prin O.U.G. nr. 50/2008, sa se perceapa timbrul de mediu pentru vehiculele de ocazie inmatriculate deja in Romania carora nu li se aplicase taxa pe poluare, si aceasta imediat, iar nu la data viitoarei transcrieri a dreptului de proprietate asupra acestor vehicule.

84. In consecinta, chiar daca, in temeiul regimului actual, domnul Nicula are dreptul la restituirea taxei pe poluare pe care o platise in 2009, Romania poate evita orice risc bugetar prin modificarea O.U.G. nr. 9/2013, astfel incat sa impuna plata timbrului de mediu proprietarilor de vehicule de ocazie inmatriculate deja in Romania in momentul intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 50/2008 si care erau la acea data scutite de taxa pe poluare.

85. Rezulta din aceste consideratii ca nu este necesar sa se limiteze in timp efectele hotararii.

"Ghidul juridic al romanilor din strainatate"- AVOCAT ROMANIA, "Restituiri retroactive pensii taiate", "Verificati partenerul de afaceri", Absolventii Spiru 2009 fara Diplome, Abtinere, Accize pentru inmatricularea autoturismelor cu cilindree mai mare de 3000 cmc, actiuni, actiuni si alte acte, ADMITERE BAROU, Adoptii Romania, Afaceri la cheie, Agentia Domeniilor Statului - DOSARE, Alba Iulia . Avocat, Alexandria.Avocat, Amenzi isctr, ANRP, Anulare proces verbal contraventie, Anulare proces verbal de contravenţie ISCTR, Apel video, Arad . Avocat, Articole juridice COLTUC, Asistenta in favoarea consumatorilor, ATACARE OUG 51/2014, avize si autorizatii de mediu, Avize-mediu, Avocat achizitii publice, AVOCAT ARBITRAJ, AVOCAT BUCURESTI, AVOCAT CEDO, Avocat CLOUD, AVOCAT DIPLOME SPIRU HARET 2009, Avocat divort, Avocat divort Romania, AVOCAT DREPT CIVIL, AVOCAT EMIGRARE, Avocat energie, Avocat executare silita, AVOCAT FONDURI EUROPENE, AVOCAT INSOLVENTA, Avocat litigii sportive, Avocat malpraxis, AVOCAT MEDIERE, Avocat pentru românii din diaspora-Avocat al românilor din afara graniţelor ţării, Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor, Avocatul animalelor, Avocatul contribuabilului, avocatul contribuabilului, AVOCATUL DE LA ORA 16.00, Bacau . Avocat, Baia Mare . Avocat, Banci, Bancuri, Bistrita . Avocat, Botosani . Avocat, Braila . AVOCAT, Brasov . AVOCAT, BUCOVINA DE NORD, Bucuresti . AVOCAT, Bugetarii in razboi cu statul, Buzau . AVOCAT, C O D U L - I N S O L V E N T E I, Cabinet de avocat virtual (virtual law firm), Calarasi . AVOCAT, Calculator taxe notariale, Cand, Caransebes . AVOCAT, Care, Cartea Verde a Legislatiei Muncii, cas avocat, Casatorii gay Romania, Cauze civile si comerciale Romania, Cazul C-26/13 Árpád Kásler and Hajnalka Káslerné Rábai v OTP Jelzálogbank Zrt, Cazuri de nedreptate din justitia romana, Cazuri in atentia DNA, Ce, CEDO, cereri, Certificat de nastere/ de deces Romania, Certificate verzi, Cetatenie basarabeni, Cetatenie romana, Cetelem Ifn s.a. clauze abuzive, Chambers and Partners (editia 2013), Cine, CLAUZE ABUZIVE BANCI, Clienti Bucuresti, Clienti din strainatate, Clienti din tara, Clubul juridic, Cluj Napoca . AVOCAT, Cod rutier, Codul aerian 2014, Codul audiovizualului 2014, Codul Fiscal 2014, Codul fiscal 2015, Codul insolventei 2014, Codul Muncii 2014, Codul Silvic 2014, Codul vamal 2014, Coltuc.ro/intrebari, coltuc.ro/stare-dosar, Comert, Compendiu pe intelesul tutoror al Noului Cod Penal si De Procedura Penala, Comunicate de presa, Constanta . AVOCAT, Constitutia Romaniei 2014, Consultanta achizitii publice, Consultanta juridica, Consultanta si reprezentare in instanta in litigii privind protectia consumatorului, Consultaţii la tine acasă, Contestare amenda rovinieta, Contestatie la executare silita Noul cod penal, CONTESTATIE TERGIVERSARE PROCES, Contract de vanzare-cumparare, contracte, contracte colective de munca 2013-2014, Contracte de sponsorizare-cazuri practice, Cosmetic Products Notification Portal, costuri, Covasna . AVOCAT, Craiova . AVOCAT, Credite, Criminologie/Criminalistica, CU EI SA NU FACI AFACERI !, Culegeri de jurisprudenta si legislatie, Cum, Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989, Cum sa…, Cum se face?, Curs valutar, Curtea de Justiţie UE, Daune Morale RCA, DAUNE SPIRU HARET, De la lume adunate, decepnl, Denominare franci elvetieni, Denominare pe CHF, Depunerea juramantului, Depunerea on-line a documentelor la ONRC, despagubiri pentru depozitele constituite la cec, Despăgubirile prin puncte, Detasarile transfrontaliere, dezbateri, Dictionar juridic, Diplome Spiru Haret, Dispute in spatiul virtual, Diverse/Dictionare, Domenii Coltuc, Dosare achizitii publice-SEAP, Dosare ale Consiliului Concurentei, Dosare ANRP, Dosare CNSC, Dosare DIICOT, Dosare noua lege adoptie, Dosare obtinere cetatenie romana, Dosare TVA retroactiv persoane fizice, Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice, Dreptul administrativ, Dreptul aero-spatial, Dreptul civil, Dreptul comunitar, Dreptul constitutional, Dreptul consumatorului, Dreptul diplomatic, Dreptul familiei, Dreptul fiscal, Dreptul insolventei, Dreptul international public si privat, Dreptul maritim si fluvial, Dreptul medical, Dreptul mediului, Dreptul muncii, Dreptul muncii si asigurari sociale, Dreptul parlamentar, Dreptul penal, Dreptul procesual civil, Dreptul procesual fiscal, Dreptul procesual penal, Dreptul proprietatii intelectuale si industriale, Dreptul transporturilor, Dreptul vamal, Drepturi de autor, Drepturi muzica, Drobeta Turnu Severin . AVOCAT, Economie, Elodia-Cioaca, ENEL NE FURA, English News, Executat sau somat de catre banca, Extern, FALIMENTUL + PERSONAL, Financiar, Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire, Focsani . AVOCAT, Fonduri publice nationale, Galati . AVOCAT, Ghid achizitii terenuri straini - 2014, GHID ANGAJARE, Ghid complet executare silita, Ghid infiintare firma, Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala, Ghid practic de recunoastere diplome USH, Ghid practic pentru procedura partajului judiciar, Ghid practic pentru proces denominare franci elvetieni sau euro, Ghid practic pentru proprietarii de imobile nationalizate - 2014, GHID PRACTIC PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR SECHESTRATE/RETINUTE/RAMASE IN BASARABIA, Ghidul apararii in dosarele aflate la DIICOT, Ghidul apararii in dosarele aflate la DNA, Ghidul clientului bancar abuzat, Ghidul consumatorului abuzat de banca, GHIDUL DIVORTULUI IN 2014: TOT CE TREBUIE SA STIE SOTII CAND VOR SA DIVORTEZE, Ghidul juridic al transportatorului, Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila, GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE, Ghiduri practice, Giurgiu . AVOCAT, http://spiruforum.coltuc.ro/, Hunedoara . AVOCAT, Iasi . AVOCAT, IFEP PORTAL, imigrari, IMIGRARI ROMANIA, Imobile scoase la licitatii silite, inchidere firma, Incuviintare excutare silita, Infiintare firme Romania, Infiintare SRL-D – Acte si documente, Infiintarea Institutiei "avocatul Animalelor", Influenta Noului Cod Civil asupra mediului de afaceri din Romania, INFO DOSARE FNI DEPUSE LA AVAS, Inmatricularea provizorie a autoturismului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului de fond, Inregistrare marca, Inregistrare marci, insolventa persoana fizica, Insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, Institutii publice, Institutii publice Romania, Intabulare 2012, Intern, Interviu acordat LEGA500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu, Interviuri presa, Intrebari frecvente ale clientilor, Intrebari si raspunsuri, Intrebari si raspunsuri cetatenie, IT, IT&C, jostimbrudemediu.info, Juridic, juridic tv, Jurisprudenta ICCJ 2014, Leasing, LEGE 290/2003 SI 9/1998, LEGEA 290/2003 SI LEGEA 9/1998, Legea 72/2013, Legea Educatiei, Legislatie-az.com, LicitatiiJuridice, Litigiu privind achiziţiile publice, Logica juridica, Medicina legala, Medierea, Miercurea Ciuc . AVOCAT, MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF, Modele de cereri, Modele de cereri si actiuni, Modele de contracte, Modele de contracte, cereri, actiuni si alte acte, Monitorul oficial, Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 - masurile pentru finalizarea procesului de restituire, NOTAR BUCURESTI, NOUA LEGE A RETROCEDARILOR 2013, Noul Cod Civil 2014, Noul Cod de Procedura Civila - 2014, Noul Cod de procedura civila –NCC, Noul Cod de Procedura Fiscala 2014, NOUL COD DE PROCEDURA PENALA, Noul Cod de Procedura Penala 2014, NOUL COD PENAL 2014, NOUL COD RUTIER, Noul cod rutier 2013-2014, Noul Cod Rutier 2014, noulcodpenal.com, Noutati legislative, NU CUMPARARE TERENURI STRAINI, O speta pe zi, Obtinere duplicat certificat de casatorie Romania, Obtinere vize Australia, Oglinda dreptatii, Onorarii Casa de avocatura Coltuc, Optiuni privind infiintarile, Oradea . AVOCAT, Pacalitii USH, Pagubitii mic.ro, Pagubitii money.ro, Pararea mea despre, Partaj Romania, PARTAJ TIMBRU DE MEDIU, pasi, Pasii necesari pentru infiintare firma, pe Internet, Pedeapsa cu moartea, Pensii Romania, Permis de munca, Permise sedere straini-ROMANIA, Persoane concediate colectiv, Piatra Neamt . AVOCAT, Pitesti . AVOCAT, Ploiesti . AVOCAT, Politic, PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014, Proces Muncii Romania, Proces penal Romania, PROCESE CASA DE AVOCATURA COLTUC, Procese clauze abuzive impotriva BRD - Partea I, Procese colective banci, procese colective tvr, Procese pensii militare, Profesii juridice, Proiectul Codului Insolventei-2013, Protectia juridica a drepturilor omului, Ramnicu Valcea . AVOCAT, Raporteaza o ilegalitate din Romania, Recalculare alcoolemie, Reclamatii abuz al statului, Reclamatii Alimente si Bauturi, Reclamatii Ambalaje, Reclamatii Auto& Barci& Vehicule, Reclamatii Bagaje, Genti & Valize, Reclamatii Birotica&Papetarie, Reclamatii Cadouri / Artizanat, Reclamatii Casa si Gradina, Reclamatii Ceasuri, Bijuterii, Optice, Reclamatii Constructii, Reclamatii Corpuri de Iluminat,Electrice,Electrocasnice, Reclamatii din Agricultura, Reclamatii din sport, Reclamatii Imobiliare, Reclamatii Imprimare & Publicare, Reclamatii Jucarii, Reclamatii Mediu, Reclamatii Moda / Articole Vestimentare, Reclamatii Produse Cosmetica &Medicala, Reclamatii Siguranta & Protectie, Reclamatii Transport, Reclamatii Turism, Recuperari creante, Reprezentare in fata autoritatilor din Romania, Reprezentare in procese Romania, RETETE CULINARE, Revendicari Romania, Revista avocatilor specializati in dreptul penal al afacerilor, Revista Presei, revista Recuperatorii din Romania, Rezidenta in Romania, REZILIERE ARENDA 2014, RIL, Romani in Anglia, Romani in AUSTRALIA, Romani in CANADA, Romani in Franta, Romani in GERMANIA, Romani in Italia, Romani in Olanda, Romani in Portugalia, Romani in Spania, Romani in SUA, Satu Mare . AVOCAT, Sibiu . AVOCAT, Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014, SITUATIE DOSARE USH-SPIRU HARET MARTIE 2014, Slatina . AVOCAT, Slobozia . AVOCAT, Social, Societati comerciale, Societatile cu Raspundere Limitata, Societatile pe Actiuni, Spaga-atentii in spitale, Sport, Stabilire si modificare pensie alimentara Romania, Stabilire si tagaduire paternitate Romania, Stirea ta, Stiri cu si despre penitenciare.Aici pot scrie toti cei care se afla in penitenciare si rudele acestora, Stiri din tara.Va spuneti nemultumirile aici!, Stop abuzurilor statului, Studenti abuzati de Spiru Haret, Subiectul saptamanii, Succesiune, Succesiuni si mosteniri Romania, Suceava . AVOCAT, Targoviste . AVOCAT, Targu Jiu . AVOCAT, Targu Mures . AVOCAT, Taxe judiciare de timbru, Teapa locuri de munca, Telecomunicatii, Terenuri straini, Testimoniale clienti, Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timisoara . AVOCAT, TINUTUL HERTA SI RESTITUIREA BUNURILE TRECUTE IN PROPRIETATEA STATULUI BULGAR IN URMA APLICARII TRATATULUI DINTRE ROMANIA ŞI BULGARIA SEMNAT LA CRAIOVA LA 7 SEPTEMBRIE 1940, Toate procesele din Romania impotriva bancilor, TOPUL NATIONAL AL ABERATIILOR, Tractiuni, TRANSFERARE ÎN ROMÂNIA A CETĂŢENILOR ROMÂNI CONDAMNAŢI DEFINITIV ÎN STRĂINĂTATE, Tribunal specializat pe judecarea infractiunilor economice, Tulcea . AVOCAT, Turism, Unde, Urmaritii din Romania, Vaslui . AVOCAT, Video, Video news, Video-cloud pentru avocati, Violenta domestica, Vize USA, Vreauamnistie.com, WhatsApp Cabinet avocat Coltuc,

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.
Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

In maxim 7 zile timbru de mediu va fi declarat ilegal de CJUE

Ceea ce este foarte important de stiut este faptul ce desi CJUE declara ilegala aceasta taxa va trebuie totusi o hotarare castigata interna de anulare timbru de mediu.Cu alte cuvinte va puteti judeca si veti castiga

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) trebuie să se pronunţe cu privire la compatibilitatea cu articolul 110 Tratatului privind Funcţionarea UE a taxei pe poluarea cauzată de autovehicule. În special, aceasta ridică problema dacă autoritățile fiscale române au dreptul de a păstra în temeiul unei taxe noi de aceeași natură și cu același obiect, numită “imbru de mediu”, suma care a fost percepută în temeiul taxei pe poluare incompatibile cu dreptul Uniunii.
În acest nou dosar – Ilie Nicolae Nicula împotriva Administrației Finanțelor Publice a Municipiului Sibiu, Administrația Fondului pentru Mediu (Cauza C‑331/13) – Tribunalul Sibiu a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarea întrebare preliminară:
“Dispoziţiile articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, ale articolelor 17, 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ale articolului 110 TFUE, principiul securităţii juridice şi principiul non reformatio in peius, ambele statuate [de] dreptul [Uniunii] şi jurisprudenţa Curţii [Hotărârile Belgocodex, C‑381/97, EU:C:1998:589 şi Belbouab, 10/78, EU:C:1978:181], pot fi interpretate ca opunându‑se unei reglementări precum O.U.G. nr. 9/2013?“
Pe site-ul Curia au fost prezentate recent concluziile puse pe 15 mai 2014 de Avocatul general, în vederea răspunsului pe care Curtea urmează să îl dea la cererea preliminară formulată de Tribunalul Sibiu.
Cităm din preambulul concluziilor:
“Prezenta cauză se înscrie într‑o listă lungă de cauze românești cu privire la compatibilitatea cu articolul 110 TFUE a taxei pe poluarea cauzată de autovehicule. În special, aceasta ridică problema dacă autorităţile fiscale române au dreptul de a păstra în temeiul unei taxe noi de aceeaşi natură şi cu acelaşi obiect, numită „timbru de mediu”, suma care a fost percepută în temeiul taxei pe poluare incompatibile cu dreptul Uniunii.“
Cu privire la litigiul principal şi întrebarea preliminară, în concluzii se arată următoarele:
“(…)
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule (denumită în continuare «O.U.G. nr. 50/2008»), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, a instituit o taxă pe poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 și N1-N3. Obligaţia de a plăti această taxă lua naştere în special cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, grevând astfel vehiculele de ocazie importate.
7. Curtea a declarat că o taxă precum această taxă pe poluare era contrară articolului 110 TFUE pentru motivul că aceasta «[avea] ca efect descurajarea importării şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre». Pentru acelaşi motiv, Curtea a statuat că această situaţie se regăsea în cazul unei taxe precum taxa pe poluare instituită prin Legea nr. 9/2012, care, la 13 ianuarie 2012, abrogase O.U.G. nr. 50/2008, înainte de a fi ea însăși abrogată la 15 martie 2013 prin O.U.G. nr. 9/2013.
(…)”
În urma analizei efectuate, Avocatul general propune Curţii să răspundă la întrebarea preliminară adresată de Tribunalul Sibiu după cum urmează:
“Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional de impozitare a vehiculelor precum cel instituit prin articolele 4 şi 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.“

TIMBRU DE MEDIU 2013,

Credeti ca timbrul de mediu este ilegal ca si taxa de poluare 2012?

Taxa auto din 2012, ilegală. 15.000 de români își pot recupera banii

Aproximativ 15.000 de români îşi pot recupera taxa auto. Curtea Europeană de Justiţie a declarat ilegală taxa introdusă în ianuarie 2012 şi care ca fost menţinută iniţial doar o lună. Formula a fost reluată anul următor, în ianuarie şi februarie 2013, pentru ca ulterior să fie înlocuită cu timbrul de mediu.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XPNeg3KmSFn

 

 

Iata de scrie Florin P. din Mures

Timbrul de mediu, ILEGAL ??
Buna seara,
Doresc sa le aduc la cunoștință celor care cred ca Timbrul de mediu este ilegal, următoarele lucruri :
– In statele dezvoltate din UE , se plătește un anumit impozit, bazat pe vechimea autovehiculului, capacitatea cilindrica, norme de poluare.
In Italia, de exemplu, la un autovehicul 1.9 Diesel, euro 2, din anul 2001, taxa anuala este de 249 Euro. Alt exemplu 1.9 Diesel, euro 3, an 2004, taxa 150 Euro.
Aceste exemple sunt reale.
La fel se plătește și în Belgia, Franța, etc.
De ce nu se plâng? Mai mult, pentru cei cu mașini EURO 1 și NON-EURO, este interzisa intrarea în marile orașe, iar taxele sunt enorme.Taxa enorma ceruta de Statul Roman, pentru înmatricularea autovehiculelor, este ILEGALA, corect.
Dar si in alte tari se plătește o taxa, chiar dacă este una modica, si se încadrează undeva in suma de 500 EURO , nu contează vechimea autovehiculului, norma de poluare, tara de proveniența (atâta timp cat autovehiculul este adus din UE )
Si Georgica C.
timbru de mediu
Ai dreptate cu italia dar acela este impozitul pe vehicul nicidecum taxa de mediu, taxa de mediu se cheama “bolino blu” care il plateam la roma 11 euro pe an pentru un golf 1800 cc euro 1. In Romania oricum impozitul este mai mare decat in italia plus taxa asta aberanta. Sa ai un autoturins in romania a devenit un lux.

Dvs. cum comentati?


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Fonduri europene nerambursabile pentru tinerii care se mută in provincie

Fonduri europene nerambursabile pentru tinerii care se mută in provincie

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LTuonDpN9zN

Fonduri europene nerambursabile pentru tinerii care se mută in provincie

Fermele agricole de semisubzistenţă, fermierii în vârstă de până la 40 de ani care vor să-şi înfiinţeze pentru prima oară sau să preia prin arendă sau concesionare o exploataţie agricolă mai au timp până la 27 februarie să depună proiecte pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală. În încercarea de a atrage cât mai mulţi potenţiali beneficiari, oficiile judeţene pentru consultanţă agricolă au iniţiat mai multe campanii de informare în majoritatea zonelor ţării.

Fondurile disponibile pentru Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă“ sunt de 47,6 milioane de euro, suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect fiind de 1.500 de euro/an/fermă de semisubzistenţă. Potrivit legislaţiei UE, fermele de semisubzistenţă sunt fermele care se încadrează între 2 şi 8 UDE (unitatea de dezvoltare economică).

Fondurile disponibile pentru Măsura 142 – „Înfiinţarea grupurilor de producători“ sunt de 6,9 milioane de euro, suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată fiind de 100.000 de euro/anul I, 100.000 de euro/an II, 80.000 de euro/an III, 60.000 de euro/an IV, 50.000 de euro/an V.

Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ dispune de 84,3 milioane de euro, suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată fiind de 25.000 de euro/exploataţie.

Noile măsuri au fost lansate în cadrul derulării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) la data de 2 decembrie anul trecut, termenul limită pentru depunerea proiectelor fiind 27 februarie 2009.

Beneficiarii Măsurii 112 sunt tinerii fermieri cu vârsta sub 40 de ani care se instalează pentru prima dată în exploataţia agricolă în calitate de conducători. Aceştia trebuie să prezinte un plan de dezvoltare pentru exploataţie, să aibă studii de specialitate sau se angajează să dobândească competenţe şi calificări profesionale în raport cu activitatea care urmează să o desfăşoare şi să aibă domiciliul în zona rurală în care îşi va desfăşura activitatea. Exploataţia agricolă trebuie să fie înregistrată în registrul fermelor.

Sprijinul financiar, 100% nerambursabil, se va acorda în special pentru modernizarea exploataţiei şi va fi între 10.000 de euro şi 25.000 de euro pe exploataţie, în funcţie de dimensiunea exploataţiei, în două rate: prima tranşă, în cuantum de 60% din suma totală eligibilă solicitată, se va acorda la aprobarea proiectului de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), iar cea de-a doua, de 40%, la îndeplinirea acţiunilor Planului de Afaceri prezentat de fermier.

Cele mai multe dintre oficiile judeţene pentru consultanţă agricolă au demarat, la o lună de zile de la lansarea celor trei măsuri ample, campanii de informare în rândul tinerilor agricultori, mai ales în ceea ce priveşte posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile prin Măsurile 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ şi 141 – „Sprijin pentru fermele de subzistenţă“.

Fermele administrate de tineri, mai eficiente

Măsura 112 are drept obiectiv să-i determine pe tineri să revină în spaţiul rural în calitate de mici întreprinzători. De altfel, stimulente pentru tinerii care îşi înfiinţează ferme la ţară se dau şi în spaţiul european, ştiut fiind faptul că peste 50% dintre fermele din Uniunea Europeană sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 55 de ani, iar 25% dintre ferme sunt administrate de fermieri cu vârste de peste 65 de ani.

Potrivit datelor oficiale, doar 7,6% dintre fermierii europeni au mai puţin de 35 de ani. Un raport iniţiat de un deputat european susţine că fermele administrate de tineri sunt, în medie, mai eficiente, întrucât aceştia sunt deschişi soluţiilor inovatoare şi metodelor ecologice în agricultură. Cu toate acestea, natura schimbătoare a Politicii Agricole Comune impune tinerilor fermieri noi poveri, printre care costurile mari ale instalaţiilor, prin urmare, datorii mari, lipsa unor structuri şi formarea profesională insuficientă.

Cum se stabileşte valoarea UDE la fermele de semisubzistenţă

Valori UDE pentru un hectar de vegetale: Grâu comun: 0,280; Secară: 0,084; Orz: 0, 246; Ovăz: 0,085; Porumb boabe: 0,213; Alte cereale: 0,080; Mazăre, fasole de câmp şi lupin dulce: 0,287; Linte, năut, măzăriche: 0,195; Alte culturi proteice recoltate uscat: 0,195; Cartofi: 1,174; Sfeclă de zahăr: 0,547; Rădăcini frunze şi napi: 0,486; Tutun: 1,228; Hamei: 0,417; Legume proaspete: 2,257; Pepeni: 2,883; Căpşuni: 17,481; Plante furajere – pajişti temporare: 0,168; Plate furajere: 0,178; Alte furajere verzi: 0,325; Alte culturi: 0,128; Rapiţă şi napi: 0,175; Floarea-soarelui: 0,173; Soia: 0,213; In ulei: 0,144; Alte oleaginoase: 0,144; In fibră: 0,357; Cânepă: 0,375; Alte culturi textile: 0,310; Grădină de zarzavat: 0,850; Fâneţe permanente şi păşuni: 0,050; Plantaţii de fructe şi boabe: 2,125; Plantaţii de fructe şi boabe – nuci: 0,810; Viţă-de-vie – vin calitate: 1,749; Viţă-de-vie – alte vinuri: 1, 374; Viţă-de-vie – struguri de masă: 1,867; Pepiniere: 1,133; Alte culturi permanente: 1,306.

Valoarea UDE la principalele specii de animale pe categorii de producţie, vârstă sau sex, pentru a stabili categoria de fermă zootehnică de semisubzistenţă: Ecvine (cai, măgari, catâri): 0,071; Bovine sub un an: 0,061; Bovine sub 2 ani (masculi): 0,095; Bovine sub 2 ani (femele): 0,069; Bovine de 2 ani şi mai mulţi (masculi): 0,089; Juninci de doi şi mai mari: 0,114; Vaci de lapte: 0,261; Bovine de 2 ani şi mai mari: 0,028; Oi femele reproducţie: 0,008; Oi alte categorii: 0,008; Capre femele pentru reproducţie: 0,033; Capre alte categorii: 0,011; Purceluşi sub 20 kg: 0,057; Scroafe pentru reproducţie: 0,243; Purcei alte categorii: 0,140; Păsări broiliri (100 cap): 0,450; Găini ouătoare (100 cap): 0,596; Curcani (100 cap): 0,576; Raţe (100 cap): 0,328; Gâşte (100 cap): 0,878; Alte păsări (100 cap): 0, 213; Iepuri (femele): 0,001; Stupi: 0,083.

De exemplu, pentru a stabili UDE a unei ferme cu 25 de stupi se înmulţeşte valoarea 0,083 cu numărul stupilor, 25, rezultatul fiind de 2,075 UDE.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Programele nationale pentru tinerii intreprinzatori si IMM-uri in 2014

Programele nationale pentru tinerii intreprinzatori si IMM-uri in 2014

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YXyKtVveGJL

Programele nationale pentru tinerii intreprinzatori si IMM-uri in 2014

Tinerii intreprinzatori si IMM-urile vor putea accesa, si in acest an, fonduri nerambursabile de la bugetul de stat, intrucat Directia de Implementare Programe pentru IMM-uri a lansat recent in dezbatere publica procedurile de implementare pentru 9 programe nationale. In plus, o noua schema de ajutor de minimis, in cadrul careia IMM-urile pot accesa imprumuturi cu subventie partiala de dobanda, a fost lansata recent, fiind administrata de Fondul European de Investitii.

O noua schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri a fost lansata recent, dupa ce Ordinul Ministerului Economiei nr. 2499/2014 pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumita “Schema transparenta de ajutor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda” a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46, din 20 ianuarie 2014.

Astfel, reglementarile in vigoare deja instituie o schema transparenta de ajutor de minimis pentru IMM-uri, sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda, ca parte integranta a implementarii initiativei JEREMIE in Romania, administrata de Fondul European de Investitii.

Nota: JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este un instrument de creditare cu subventie partiala de dobanda prin care intreprinderile mici si mijlocii pot accesa imprumuturi pentru investitii si capital de lucru beneficiind de o dobanda redusa semnificativ fata de nivelul pietei si de cerinte reduse de garantii.

Suma totala maxima alocata ajutoarelor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda va fi de maximum 150 milioane euro (echivalent lei), iar suma maxima a fiecarui credit acordat catre un IMM eligibil se va situa la nivelul la care echivalentul-subventie brut ar atinge suma de 200.000 euro per intreprindere (respectiv 100.000 euro pentru operatorii economici care activeaza in domeniul transporturilor).

Potrivit actului normativ, numarul estimat de beneficiari este de 2000, care vor putea aplica pana la 30 iunie 2014.

Cine poate aplica?

Conform dispozitiilor, beneficiarii trebuie sa fie inregistrati in Romania, sa nu fie in stare de faliment ori lichidare, sa nu aiba afacerile administrate de un judecator-sindic sau activitatile lor comerciale sa fie suspendate ori sa faca obiectul unui aranjament cu creditorii sau sa fie intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege.

De asemenea, beneficiarii trebuie sa isi fi indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale) si sa nu fie obiectul unui ordin de recuperare in urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal si incompatibil cu piata comuna.

In plus, reprezentantul legal al fiecarui beneficiar trebuie sa nu fi fost condamnat in ultimii 3 ani, prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala.

“Beneficiarii trebuie sa indeplineasca si alte conditii specificate in apelul pentru expresii de interes si in anexele la acesta, care nu aduc atingere prevederilor in materie de ajutor de stat”, se mai precizeaza in Ordinul Ministerului Economiei.

Ajutorul de minimis acordat in cadrul acestei scheme nu se cumuleaza cu alte ajutoare de stat acordate in legatura cu aceleasi costuri eligibile.

9 programe nationale se vor derula in 2014

In ceea ce priveste fondurile pentru IMM-uri de la bugetul de stat, acestea vor fi disponibile si in 2014, intrucat Directia de Implementare Programe pentru IMM-uri a lansat recent in dezbatere publica procedurile de implementare pentru 9 programe nationale.

Mai exact, pentru anul 2014 sunt propuse a fi bugetate urmatoarele programe nationale:

  • Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,

  • Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata

  • Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare START

  • Programul national multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri

  • Programul national multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager

  • Programul national multianual pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului

  • Programul Mihail Kogalniceanu pentru intreprinderi mici si mijlocii

  • Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri

  • Programul national multianual pentru stimularea crearii, dezvoltarii si promovarii brandurilor sectoriale, sub-sectoriale si de produs

Din aceasta lista face acum parte si Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, desi in 2013 acesta nu s-a numarat printre programele institutiei.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Ilegalitatea fostei taxe de poluare percepută pentru înmatricularea unor autovehicule importate din state ne-membre ale UE

Ilegalitatea fostei taxe de poluare percepută pentru înmatricularea unor autovehicule importate din state ne-membre ale UE

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/JvXhrXxQGqm

Ilegalitatea fostei taxe de poluare percepută pentru înmatricularea unor autovehicule importate din state ne-membre ale UE

Confruntat cu avalanșa importurilor de automobile second-hand, dar supus și unor presiuni din partea producătorilor autohtoni de vehicule făcute cu scopul de a proteja industria națională, Statul a aplicat de-a lungul vremii diverse soluții fiscale pentru a descuraja introducerea în țară a autovehiculelor uzate.

1. Succesiunea în timp a legislaţiei. La început, a fost taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule care a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006[1], sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, iniţial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea legii, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2006[]2, legea a fost amendată, inclusiv prin prevederea categoriilor de persoane exceptate de la plata taxei.

Taxa specială a fost înlocuită cu taxa de poluare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008[3] pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, act normativ care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 și a instaurat o taxă de poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 şi N1-N3..

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule[4] a exceptat de la obligația de plată a taxei de poluare „autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2000 cmc şi care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene.” Pentru autovehiculele care nu corespundeau acestor criterii, valoarea taxei de poluare a fost majorată.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2008 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008[5] privind modificarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. La art. III se prevedea: „Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2000 cmc, precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008.” Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 208/2008 a fost ulterior respinsă prin Legea nr. 335/2009 (publicată în Monitorul Oficial, partea I,  nr. 776 din 13.11.2009).

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2009 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule[6], astfel cum a ea fost modificată și completată ulterior, se înlocuiesc valorile conținute în anexele nr. 1, 2 şi 4 ale primei cu cele prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 ale actului normativ modificator.

Ulterior, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule[7] – intrată în vigoare la 30 decembrie 2009 – prevedea următoarele: „Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei de poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din OUG nr. 218/2008 privind modificarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”, oferind astfel o amnistie fiscală temporară și limitată.

O nouă ”reformă” este făcută apoi în domeniu prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2010[8] privind modificarea și completarea OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care  modifică din nou cuantumul taxei de poluare. De asemenea, potrivit art. II alin. (2), „pentru autovehiculele achiziționate în vederea înmatriculării în România înainte de data de 31 decembrie 2010 și care nu au fost înmatriculate în România până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se aplică nivelul taxei de poluare pentru autovehicule prevăzut în OUG nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011.”

Consecutiv deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-402/09 Tatu vs. România prin care taxa de poluare a fost declarată incompatibilă cu art. 110 al Tratatului UE, Parlamentul a adoptat Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule[9] prin care se abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și Hotărârea Guvernului nr. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Prin Legea nr. 9/2012 se instituia obligația plății taxei nu doar la prima înmatriculare a unui autovehicul în România, dar și atunci când se schimbă proprietarul cu ocazia înmatriculării mașinii (indiferent de proveniența acesteia), cu condiția ca o astfel de taxă să nu mai fi fost plătită anterior. De asemenea, toate persoanele care au plătit o taxă de poluare auto mai mare conform vechii legislații pot solicita autorității fiscale restituirea diferenței rezultate din calculul prevăzut de noua lege.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege[10] s-a suspendat până la 1 ianuarie 2013 aplicarea taxei de poluare pentru autovehiculele înmatriculate în România anterior datei de 1 ianuarie 2007. Se menținea în vigoare taxa de poluare, redusă cu 25%, pentru proprietarii de autovehicule care înmatriculează mașini în România începând cu data de 13 ianuarie 2012.

Cea mai recentă măsură fiscală de limitare a importurilor de vehicule de ocazie a fost adoptată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule[11], aplicabilă începând cu data de 15 martie 2013. Timbrul de mediu se plăteşte o singură dată, la prima înmatriculare în România, sau la transcrierea dreptului de proprietate (dacă vânzătorul nu a plătit taxa de primă înmatriculare, ori a achitat-o, dar a recuperat-o ulterior pe cale judiciară). Timbrul se aplică doar vehiculelor cu maxim 8 locuri, iar celelalte vehicule (tiruri, microbuze, autocare) vor plăti în continuare taxa veche.

2. Caracterul ilegal al taxei faţă de alte angajamente internaţionale ale României. Întrucât cvasitotalitatea importurilor româneşti de vehicule second-hand a provenit din state europene, contestarea legalităţii măsurilor fiscale protecţioniste s-a făcut prin raportare la legislaţia comunitară, în principal la Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht, astfel cum a fost acesta amendat prin Tratatul de la Lisabona).

În studiul de faţă, vom demonstra însă că adoptarea taxei de primă înmatriculare, sub diversele sale forme şi denumiri prezentate în rândurile precedente, este o măsură nelegală în raport şi cu alte tratate internaţionale la care România este parte, iar plata taxei la înmatricularea unor vehicule importate din state ne-membre UE contravine obligaţiilor asumate de stat prin ratificarea unor acte normative internaţionale cu o aplicabilitate intercontinentală.

Conform prevederilor art. 11 din Constituția României republicată, tratatele ratificate de către Parlamentul României devin parte a dreptului intern. Textul art. 11 nu face nici o mențiune în legătură cu prioritatea normelor internaționale față de cele interne, precizând doar că statul român “se obliga sa îndeplinească întocmai și cu bună – credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte”, însă este evident că încălcarea legii și implicit excesul de putere survin nu doar în situația în care este nesocotită o normă internă, ci și în ipoteza în care se încalcă o dispoziție internațională. În Convenția asupra dreptului tratatelor (Viena, 1969) se stipulează însă faptul ca “un stat nu poate invoca prevederile dreptului sau intern pentru a justifica eșecul sau în executarea unui tratat”, eliminând astfel posibilitatea ca statele să se prevaleze de legislația lor internă pentru a nu respecta obligațiile internaționale.

România este membră a Organizației Mondiale a Comerțului începând cu data de 1 ianuarie 1995 (Acordul de la Marrakech din data de 15 aprilie 1994, prin care a luat naştere respectivul for, a fost ratificat de România, fiind publicat în ”Monitorul Oficial” nr. 360 din 27 decembrie 1994), din aceeași organizație făcând parte mai multe state care în prezent nu sunt membre ale Uniunii Europene. Totodată, România este începând cu data de 15 octombrie 1971 (prin Decretul Consiliului de stat din 20 decembrie 1971, publicat în ”Buletinul Oficial” RSR nr. 9 din 27 ianuarie 1972) și semnatară a Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), care în anul 1995 a fost inclus în Organizaţia Mondială a Comerţului.

GATT a fost un tratat multilateral interguvernamental prin care ţările membre se obligă să respecte anumite principii şi reguli în domeniul relaţiilor comerciale: să reducă, să elimine sau să consolideze taxele vamale şi să înlăture restricţiile cantitative sau de altă natură din calea schimburilor comerciale reciproce, trecând treptat la liberalizarea acestora.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Cum recuperaţi taxa auto de poluare declarată ilegală

Cum recuperaţi taxa auto de poluare declarată ilegală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/HzA5ozDGtq6

Cum recuperaţi taxa auto de poluare declarată ilegală

ANAF –ul ne scrie sec: In atentia contribuabililor care au dobandit dreptul la restituirea sumelor reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule, in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-a dispus ca numai Administratia Fondului pentru Mediu sa restituie sumele respective.

DOCUMENTE NECESARE:

1. Cererea conform modelului din Anexa nr. 3 la Ordinul 490/407/2013 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevazute la art. 7, 9 si 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum si a sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive si irevocabile;

2. Hotararea judecatoreasca, ramasa definitiva si irevocabila, in original;

3. Act identitate pentru persoana fizica/certificatul de inregistrare pentru persoane juridice, in copie;

4. Documentul de plata cu care s-a achitat taxa pe poluare pentru autovehicule, in copie;

5. Carte de identitate a autovehiculului sau Decizia de calcul a taxei poluare pentru autovehicule, in copie;

6. Extras de cont din care sa reiasa contul IBAN in care se vor vira sumele de restituit, in copie (la persoanele fizice in cazul in care contul nu apartine titularului hotararii judecatoresti, atunci va trebui sa depuneti si actul de identitate al persoanei care detine contul IBAN inscris in cerere, in copie);

7. Telefon de contact, de preferat mobil.

DECI, NE TREBUIE HOTARARE IREVOCABILA.

Ce trebuie sa facem pentru a obtine aceasta hotarare?

Taxa de primă înmatriculare sau poluare este ilegală iar cei care au fost obligaţi să o plătească pentru a-şi putea înmatricula autovehiculul au dreptul să ceară restituirea ei. Pentru a începe demersul de recuperare a taxei de primă înmatriculare trebuie să alcătuiţi un dosar care să conţină fotocopii de pe următoarele acte:

•         CI – titular autovehicul;

•         Contract de vânzare-cumpărare a maşinii, factura fiscală (dacă este cazul);

•         Actele maşinii din ţara de origine, traduse şi legalizate;
•         Certificatul de înmatriculare al maşinii;

•         Cartea de identitate a maşinii ;

•         Decizia de calcul a taxei de poluare emisă de ANAF;

•         Chitanţa care atestă plata taxei;

•         Taxă de timbru judiciar în valoare de 39 lei, plătită la Primarie;

•         Timbru judiciar de 0,3 lei (cumpărat de la orice oficiu poştal)

Durata procesului poate fi între 6 şi 12 luni, în funcţie de gradul de încărcare al Tribunalului, însă şansele de a câştiga procesul sunt foarte mari. Există deja precendente – cazurile Tatu şi Nisipeanu judecate la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, unde s-a stabilit clar cum trebuie interpretată legea. În consecinţă, din ce în ce mai mulţi români reuşesc să recupereze taxa de primă înmatriculare, ca urmare a câştigării procesului.
O conditie foarte importantă pentru câştigarea procesului este ca un avocat să se ocupe de întocmirea dosarului şi redactarea documentelor. O formulare incorectă sau lipsa unui act poate duce la pierderea procesului.

Procedura de urmat la Tribunal

Acţiunea se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 39 de lei, şi (2) cu timbru judiciar de 3 lei. Deoarece restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme a devenit „o soluţie unică pentru toate Tribunalele şi Curţile de Apel”, acţiunile introduse în justiţie se judecă fără a mai fi necesară prezenţa persoanelor care solicită restituirea taxei.

Totuşi, acest lucru trebuie solicitat în acţiunea introdusă prin formula „În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură civilă, solicit judecarea cauzei în lipsă”. Totodată, trebuie să se solicite şi acordarea de „dobânzi fiscale” şi de „cheltuieli de judecată”, prin formula „Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată pe care le-am efectuat”. La cererea/acţiunea introdusă la Tribunal trebuie anexate, obligatoriu, iarăşi aceleaşi documente care au fost anexate la Cererea depusă la organul fiscal.

La primul termen de judecată de la Tribunal, organul fiscal depune întâmpinare, prin care susţine că nu este de acord cu restituirea taxei.

La termenul al II-lea:

a) se discută probele;

b) organul fiscal solicită introducerea în cauză şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La termenul al III-lea:

a) se judecă respectiva cauză;

b) instanţa pronunţă o Hotărâre.

În termen de 45 de zile de la data pronunţării Hotărârii se va redacta Hotărârea, care se comunică părţilor. În cadrul Tribunalelor se admit acţiunile introduse de persoanele fizice şi juridice pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, inclusiv cu plata „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată”, dacă acestea au fost solicitate.

Procedura de urmat la Curtea de Apel

Urmează Recursul la Curtea de Apel depus de organul fiscal. La Curtea de Apel se mai dau unul sau două termene de judecată. Curtea de Apel va emite o „Decizie irevocabilă”, care nu se comunică părţilor.

Persoanele interesate, parte în proces, trebuie să depună o Cerere la Curtea de Apel pentru a obţine o copie de pe „Decizie irevocabilă”, cerere care se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 2 lei, şi (2) cu timbru judiciar de 0,15 lei.

Procedura de urmat cadrul organului fiscal, în faza finală

După obţinerea unei copii de pe „Decizia irevocabilă” de la Curtea de Apel, procedura pentru încasarea, de la finanţe, a taxei pe poluare plătite, este următoarea:

Depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”. Deosebit de important sunt de reţinut următoarele aspecte în legătură cu această cerere. Formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care are regimul de formular tipărit şi tipizat,  este prevăzută prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, publicat în Monitorul Oficial  nr. 50 din 20 ianuarie 2012.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Taxa auto din 2012, declarata ilegala de Curtea de Justitie a UE. Cum iti poti recupera banii

Taxa auto din 2012, declarata ilegala de Curtea de Justitie a UE. Cum iti poti recupera banii

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ZML4MmgeV45

Taxa auto din 2012, declarata ilegala de Curtea de Justitie a UE. Cum iti poti recupera banii

Taxa auto instituita in anul 2012 a fost declarata ilegala de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, printr-o ordonanta data la inceputul lunii februarie. Mai exact, CJUE a stabilit ca taxa de poluare contravine reglementarilor europene, iar contribuabilii romani nu pot plati o taxa pentru o masina achizitionata din Uniunea Europeana, intrucat tara noastra este deja stat membru. Prin urmare, cei care au achitat taxa pot solicita restituirea banilor in instanta, daca depun o serie de documente care sa dovedeasca plata efectuata la Fisc.

Legea  nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a introdus taxa de poluare, ce trebuia platita, o singura data, atat pentru autovehiculele noi, cat si pentru cele second-hand, care sunt inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent daca autovehiculul era produs in tara sau in strainatate.

Prevederile au fost, insa, in vigoare, doar cateva cateva saptamani, din 13 ianuarie pana la 31 ianuarie 2012. Aceasta intrucat in in ultima zi a anului 2012 s-a publicat OUG nr. 1/2012, care a suspendat obligatia achitarii taxei de poluare pana la 1 ianuarie 2013. In acelasi timp, ordonanta stabilea ca toti contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate in perioada 13 ianuarie – 31 ianuarie 2012 au dreptul la restituirea acesteia.

Desi a fost suspendata timp de aproape un an, taxa de poluare a intrat din nou in vigoare in 1 ianuarie 2013, fiind in final inlocuita de timbrul de mediu, pe care soferii il platesc incepand cu 15 martie 2013.

Taxa de poluare din 2012 contravine legislatiei europene

Taxa auto instituita in ianuarie 2012 contravine Articolului 110 al Tratatului de Functionare al Uniunii Europene (TFUE), a stabilit, la inceputul lunii februarie, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, la intrebarile preliminare a doua instante romanesti.

“Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi circumscris de reglementarea nationala in discutie in litigiile principale, prin care un stat membru aplica autovehiculelor o taxa de poluare care este astfel stabilita incat descurajeaza punerea in circulatie, in acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala”, se mentioneaza in ordonanta Curtii de Justitie a UE.

Decizia vine dupa ce Tribunalul Sibiu si Curtea de Apel Bucuresti s-au adresat CJUE pentru a lamuri daca reglementarile Legii nr. 9/2012 contravin dispozitiilor europene, iar articolul 110 din TFUE interzice instituirea unei taxe pentru emisii poluante pentru autovehicule.

Ca raspuns la intrebarile preliminare adresate de instantele romanesti, CJUE a stabilit ca taxa de poluare instituita in 2012 este ilegala, descurajand punerea in circulatie a vehiculelor cumparate din alte state membre.

Practic, contribuabilii romani nu pot plati o taxa pentru o masina care vine din Uniunea Europeana, in conditiile in care tara noastra este deja stat membru.

In motivarea deciziei, CJUE aminteste ca o solutie similara a mai dat si in 2011, in cauza Tatu impotriva statului roman, cand a stabilit ca articolul 110 TFUE obliga fiecare stat membru sa aleaga taxele aplicate autovehiculelor si sa le stabileasca regimul astfel incat acestea sa nu aiba ca efect favorizarea vanzarii vehiculelor de ocazie nationale si descurajarea, in acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Curtea a statuat, la acea data, ca legislatia romaneasca avea ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, intrucat supune taxei pe poluare vehiculele de ocazie importate, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o asemenea sarcina fiscala.

Cu toate acestea, insa, statul roman a adoptat OUG nr 1/2012, adica a mentinut in vigoare o reglementare pe care CJUE o declarase deja incompatibila cu legislatia europeana in Hotararea Tatu.

Practic, decizia CJUE confirma ceea ce instantele de judecata din Romania deja au constatat in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare, respectiv ca Legea nr.9/2012 incalca dispozitiile dreptului comunitar.

Taxa de poluare poate fi recuperata integral de contribuabili. In plus, ca urmare a hotararii pronuntate de CJUE, va creste numarul dosarelor avand ca obiect restituirea taxei de poluare.

Cum procedezi pentru a-ti recupera banii din taxa auto?

Statul nu va restitui, insa, in mod automat banii achitati cu titlu de taxa de poluare.

Restituirea taxei de poluare se poate face numai pe calea instantei de judecata, prin promovarea unei cereri de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu administratia finantelor publice si administratia fondului pentru mediu.

Mai exact, toate persoanele care au achitat taxa auto se pot indrepta impotriva statului roman prin introducerea unei actiuni in fata instantelor de judecata prin care sa solicite restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de poluare.

Pentru a solicita recuperarea banilor din taxa auto, contribuabilii vor depune in instanta urmatoarele documente:

  • cartea de identitate a masinii in copie, cu prezentarea originalului in instanta pentru conformitate,

  • contract de vanzare cumparare a autovehiculului,

  • decizia de impunere a platii taxei de poluare eliberata de Administratia Financiara competenta

  • dovada platii taxei de poluare.

In cazul in care cei care au achitat taxa nu mai detin o copie de pe chitanta fiscala, ei se pot adresa organului fiscal la care au platit taxa, care le va elibera o copie de pe documentul de plata.

Pentru autovehiculele achizitionate in sistem leasing, recomandam incheierea unei conventii de cesiune de creanta litigioasa deoarece contribuabilul care a achitat taxa este locatorul, iar nu utilizatorul. Este insa suficienta si o procura din partea societatii de leasing prin care aceasta manadeaza utilizatorul sa intreprinda toate demersurile necesare pentru recuperarea taxei.

In ceea ce priveste costurile pe care le presupune promovarea cererii de chemare in judecata, avocatul mentioneaza ca acestea constau in taxa de timbru, care se stabileste in functie de valoarea taxei de poluare a carei restituire se solicita (10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de 300 de lei).

La aceste costuri se adauga si onorariul de avocat, pentru cei care aleg sa fie asistati de un profesionist pe tot parcursul procedurii.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Taxa de poluare neconformă dar şi timbrul de mediu

Ce spun oficialii:

 

„CJUE nu a constatat neconformitatea Legii nr. 9/2012 în totalitatea ei, reţinând la pct.30 din Hot. Faptul că legea nr. 9/2012 prezintă o diferenţă esenţială în raport cu OUG nr. 50/2008 în măsura în care această lege prevedea la art. 4 alin. (2) că taxa pe poluare era datorată începând din acel moment şi cu ocazia primei vânzări pe piaţa naţională a unor autovehicule de ocazie deja înmatriculate şi cărora încă NU li se aplicase această taxă. În concluzie, Hotărârea CJUE din 12 Februarie 2014 confirmă legalitatea actualei forme de taxare, respectiv timbrul de mediu, instituit începând cu data de 15 Martie 2013. De asemenea, Hotărârea CJUE din 12 Februarie 2014 întăreşte ceea ce s-a întâmplat deja,  prin modificări legislative adoptate şi anume : abrogarea vechii legislaţii privind taxa pe poluare auto şi instituirea unei forme noi de taxare, corecte şi legale, adică timbrul de mediu”.

Noi spunem:

Insa pe rolul CJUE exista o sesizare facuta de CAB cu privire la timbru de mediu

Deci in februarie 2015 ar trebui sa avem o decizie similara taxei de poluare din partea CJUE

Deci adevarul este……………?

 

 

Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare?

Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AGeJS5LxuAw

Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare

 

Dacă fostul proprietar al maşinii pe care vreţi să o cumpăraţi a obţinut în instanţă restituirea taxei speciale de înmatriculare, vi se cere, în calitate de nou posesor, să o achitaţi.

Înmatricularea unui autoturism pe numele noului proprietar nu se poate realiza, începând de anul acesta, dacă din dosarul depus de solicitant la Serviciul de Înmatriculări şi Permise Auto lipseşte o adeverinţă specială eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

„Este obligatorie prezentarea adeverinţei eliberate de ANAF, prin care să se stipuleze dacă s-a plătit taxa pentru emisiile provenite de la autovehicule, taxa de mediu sau taxa de primă înmatriculare, şi nu s-a restituit în baza unei hotărâri judecătoreşti”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, comisarul şef Romeo Tecău, şeful Serviciului de Înmatriculări şi Permise Auto Constanţa.

Pe de altă parte, trebuie subliniat că nu este suficientă copia după chitanţa obţinută de la fostul proprietar, pentru a atesta achitarea taxei, în cazul în care acesta o mai deţine. Este obligatorie adeverinţa emisă de ANAF!

Este obligatorie emiterea adeverinţei ori de câte ori se efectuează transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul. Astfel, potrivit cms. şef Tecău, scutirea de la plata taxei respective este aplicabilă doar fostului proprietar.

Noul proprietar e bun de plată!

În situaţiile în care fostul proprietar a recuperat în instanţă contravaloarea uneia dintre taxele enumerate mai sus, noului posesor al autoturismului i se va solicita achitarea timbrului de mediu, dar şi acesta va putea să procedeze precum precedentul şi anume să atace taxa în instanţă.

Acte necesare pentru înmatriculare
Menţionăm că actele necesare pentru prima înmatriculare a unui autoturism sunt: cererea tip, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare, cu viza agenţiei fiscale, actul de proprietate, documentele de înmatriculare străine şi traduceri legalizate ale acestora, plăcile cu numărul de înmatriculare străin, actul vamal ( dacă vehiculul provine din afara U.E), certificatul de autenticitate – R.A.R (cu excepţia vehiculelor noi), inspecţia tehnică periodică, poliţa de asigurare obligatorie, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule achitată la Administraţia Finanţelor Publice, taxa de înmatriculare auto – Consiliul Local, contravaloare certificat de înmatriculare – CEC, actul de identitate al proprietarului sau certificatul de înregistrare al firmei, după caz.

În cazul transcrierii unui autovehicul înmatriculat sunt necesare: cererea tip, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare cu viza agenţiei fiscale, actul de proprietate, certificatul de autenticitate – R.A.R, inspecţia tehnică periodică, poliţa de asigurare obligatorie, taxă înmatriculare auto – Consiliul Local, contravaloare certificat de înmatriculare – CEC, certificatul de înmatriculare vechi, plăcile cu numerele de înmatriculare, actul de identitate al proprietarului sau certificatul de înregistrare al firmei,după caz, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule achitată la Administraţia Finanţelor Publice, dacă este cazul.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Taxa auto: Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

Taxa auto: Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/P8iBLHrtUSd

Taxa auto Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

Noul timbru de mediu ar putea genera, asemenea taxei de poluare din 2012, un nou val de procese impotriva statului.

Motivele pentru care proprietarii masinilor pot intenta un proces impotriva autoritatilor sunt printre altele incalcarea legislatiei privind libera circulatie a bunurilor in UE sau incalcarea principiului “poluatorul plateste”.

Ce ar putea castiga clientii dupa un proces care nu dureaza mai mult de sase luni? Taxa achitata plus dobanzile legale sau cheltuielile de judecata.

Noul timbru de mediu aduce schimbari in sistemul de plata al taxei auto. Daca in 2012, taxa de mediu lua in calcul 30% din emisiile de dioxid de carbon si cilindreea, noua taxa auto, aplicabila in 2013, ia in calcul intreaga emisie de dioxid de carbon si va fi aplicata doar masinilor destinate transportului de persoane, cu cel mult opt locuri.

Totusi, Guvernul nu respecta nici acum principiul potrivit caruia poluatorul plateste. Practic, timbrul de mediu se plateste de catre cumparator, cel care nu a poluat. In situata in care s-ar fi urmarit respectarea acestui principiu, vanzatorul, cel care a poluat prin utilizarea masinii ar trebui sa plateasca taxa.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Calculator taxa auto: Vezi cat platesti

Calculator taxa auto: Vezi cat platesti

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WE6V4sVHPJSCalculator taxa auto Vezi cat platesti

Guvernul a avizat introducerea timbrului de mediu care va fi perceput la inmatricularea masinilor, inlocuind actuala taxa auto.

“Am adoptat ordonanta privind timbrul de mediu. Termenul de intrare in vigoare este 15 martie. Pana atunci vor fi adoptate normele metodologice”, a declarat ministrul Mediului Rovana Plumb dupa sedinta de Guvern.

Calculeaza aici cat platesti pentru timbrul de mediu in 2013: Calculator pentru timbrul de mediu 2013

Executivul a anuntat ca va acorda soferilor care achizitioneaza masini electrice un eco tichet in valoare de 2.500 de euro.

In plus, ministrul a confirmat ca timbrul de mediu va fi diferit la masinile pe benzina fata de cele care functioneaza pe motorina.

“Avem, in urma propunerilor si a dezbaterii publice, un cuantum diferit la masinile pe benzina fata de cele pe motorina. In cazul Euro 5 nivelurile la motorina si benzina sunt la fel”, a adaugat Plumb.

In cazul masinilor comerciale se va aplica taxa auto din 2012.

Transportatorii nu sunt multumiti, insa, de varianta propusa de Guvern pentru timbrul de mediu.

Atat transportatorii cat si avocatii cred ca aceasta noua varianta de taxa nu va feri statul de o procese intentate de soferi nemultumiti.

“Din ceea ce am inteles eu, acest timbru de mediu se achita o sigura data in momentul in care pui masina in circulatie. Practic, este un fel de taxa pe circulatia marfurilor. Aceasta taxa este o restrictie asupra circulatiei marfurilor care intra in contradictie cu directivele europene. Nu este o interdictie, dar autoritatile spun: daca vinzi trebuie sa aplici acest timbru de mediu”.

In ceea ce priveste vechea taxa auto, instantele au dat aproximativ 300.000 de solutii definitive prin care se dispune restituirea taxei auto proprietarilor care au achitat aceasta taxa “considerata de Justitie ilegala”, a declarat luni, la Ploiesti, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb.

Ea a precizat ca, in luna ianuarie a acestui an, Administratia Fondului pentru Mediu a primit solicitari pentru restituirea taxei auto in baza deciziilor instantelor de judecata in cuantum de 19 milioane de lei, in conditiile in care veniturile acestei institutii sunt cu cinci milioane de lei mai putin decat valoarea totala a solicitarilor primite din partea celor care au castigat prin justitie restituirea taxei auto.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Mai poate fi dat statul in judecata?

Taxa auto: Mai poate fi dat statul in judecata?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Bsx27Yv4WTB

Taxa auto Mai poate fi dat statul in judecata

Noul timbru de mediu va fi aplicat incepand cu data de 15 martie, a anuntat marti ministrul Mediului, Rovana Plumb. Desi autoritatile au lucrat mai bine de trei luni pentru aceasta noua varianta de taxa auto, avocatii sunt de parere ca statul va fi “bombardat” in continuare cu procese, iar soferii au toate sansele sa castige.

Instantele de judecata au dat castig de cauza soferilor in 300.000 de procese privind recuperarea taxei auto aplicata in 2012. Precizarea apartine chiar ministrului Rovana Plumb. Ea a subliniat ca in luna ianuarie, Administratia Fondului pentru Mediu a incasat 14 milioane de lei, dar a trebuit sa plateasca restituri de taxe in valoare de peste 19 milioane de lei, in baza deciziilor irevocabile obtinute de soferi.

Situatia s-ar putea sa nu se schimbe foarte mult nici dupa aplicarea noului timbru de mediu, avertizeaza avocatii contactati de Business24.

Potrivit acestora, noul timbru de mediu incalca, la fel ca taxa auto aplicata in 2012, principiul liberei circulatii a marfurilor in UE.

“Din ceea ce am inteles eu, acest timbru de mediu se achita o sigura data in momentul in care pui masina in circulatie. Practic, este un fel de taxa pe circulatia marfurilor. Aceasta taxa este o restrictie asupra circulatiei marfurilor care intra in contradictie cu directivele europene. Nu este o interdictie, dar autoritatile spun: daca vinzi trebuie sa aplici acest timbru de mediu”.

Autoritatile vor aplica o taxa mai mare pentru masinile Euro 3 si 4, masinile care reprezinta cea mai mare parte a importurilor.

“Noua taxa duce la incalcarea liberei circulatii a bunurilor in cadrul Uniunii Europene, intrucat ea este mai mare tocmai la masinile cu tehnologie Euro 3 si Euro 4, care reprezinta, de fapt, procentul cel mai mare din totalul importurilor de masini second hand (in timp ce pentru masinile foarte vechi taxa este mult mai mica)”, a explicat avocatul pentru Business24.

Un proces intentat de un sofer impotriva statului dureaza aproximativ sase luni de zile, iar in situata in care instanta le da castig de cauza clientii castiga taxa, dobanzile legale si chiar si cheltuielile de judecata.

Guvernul a adoptat marti prin ordonanta de urgenta noul timbru de mediu, taxa ce va fi aplicata incepand cu data de 15 martie. Noua taxa auto se va plati o singura data pe toata durata de functionare a autovehiculului, indiferent daca este vandut de mai mai multe ori.

Noul timbru de mediu va lua in calcul doar emisiile poluante de dioxid de carbon, fata de vechea varianta, in care emisiile de dioxid de carbon aveau o proportie de doar 30% la stabilirea taxei auto.

Noua formula de calcul duce la o crestere medie a taxei pentru cumparatorii masinilor Euro 3 si 4. In schimb, cei care vor achizitiona masini Euro 1 si 2, care sunt mai poluante, vor plati o taxa auto la un nivel mai mic decat cel de pana acum.

Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Taxa auto 2013: Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

Taxa auto 2013: Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gexjoBWHSZhTaxa auto 2013  Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

Incasarile pe care Guvernul spera ca le va obtine in acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 de milioane de lei, jumatate din nivelul avansat de ministru si apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scazut de la introducerea taxei de poluare auto.

Incasarile anticipate de Guvern nu acopera suma despagubirilor, de 400 de milioane de lei, pe care statul trebuie sa le achite in acest an celor peste 300.000 de proprietari de masini care au castigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerata ilegala de catre instante.

Din luna martie, Guvernul a inlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formula de calcul a condus la o crestere in medie de circa 10% a sumei de plata pentru masinile Euro 4 si Euro 3 si o scadere cuprinsa intre 60% si 90% pentru masinile Euro 2, Euro 1 si non-euro, pe principiul ca masinile vechi au o durata scurta de functionare si, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat ca se estimeaza ca nivelul incasarilor timbrului de mediu va ajunge la 700 de milioane de lei in 2013, in conditiile in care si restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 de milioane de lei.

In urma cu o luna, ministrul afirma ca suma totala ce trebuie restituita din vechea taxa auto este estimata la un miliard de lei.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/QaNwAeaiJet

Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

Românii care au achitat taxa de poluare în 2013 pot să își recupereze banii. Cei care au plătit până în data de 4 martie 2013  pot cere banii în justiţie.

Un bărbat din Baia Mare a câștigat la Curtea de Apel Cluj în urma unei solicitări de restituire a taxei de poluare plătită în anul 2013, până la intrarea în vigoare a Legii privind timbrul de mediu.

Până în prezent mai multe instanţe judecătoreşti din România au dispus respingerea acţiunilor proprietarilor de autoturisme care au achitat vechea taxă de poluare sau de emisii poluante, după data de 1 ianuarie 2013, pe motiv că discriminarea existentă în Ordonanţa 50/2005 şi Legea 9/2012 nu mai există. Această discrimare se referă la faptul că cei care au cumpărat maşini din ţări ale UE erau obligaţi să plătească taxa de poluare în timp ce alţii, care au cumpărat maşini noi sau second hand din România, nu.

Decizia Curţii de Apel Cluj poate sta la baza altor procese pentru restituirea taxei de poluare.

Gheorghe Paşca este din Baia Mare si a achitat în data de 28 ianuarie 2013 suma de 2.564 lei, pentru a-și putea înmatricula mașina.

Din cei trei judecători de la Curtea de Apel Cluj, doi au votat pentru Gheorghe Paşca, iar al treilea a fost împotrivă.

”Având în vedere că pentru numeroase astfel de taxe au existat obligaţii de resitituire, judecătoreşte impuse, Legea 9/2012 continuă să discrimeze în favoarea celor care au achitat taxele, dar au obţinut rambursarea acestora pe cale judiciară, discriminare care a fost înlăturată pe cale legislativă abia prin OUG 9/2013, privind timbrul de mediu”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.

Sentința prevede că, deși Gheorghe Paşca a plătit taxa de poluare până la data la care a intrat în vigoare legislaţia privind timbrul de mediu, poate să-şi recupereze banii pentru a nu fi discriminat în comparație cu ceilalți români care și-au recuperat în justiţie taxa de poluare.

Al treilea judecător a susținut că maramureșeanul a achitat taxa conform legii și că nu a fost discriminat.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

Aplicarea taxei de timbru – Taxa

Aplicarea taxei de timbru – Taxa

 

Aplicarea taxei de timbru - Taxa

In cadrul Monitorului Oficial, partea I, nr 45 din 20 ianuarie 2014, a fost publicata Decizia ICCJ nr 19 din 18 noiembrie 2013 referitoare la examinarea recursului in interesul legii, formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte, privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea face referire la timbrarea cererilor prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata.

Inalta Curte este chemata sa interpreteze, in vederea aplicarii unitare, urmatoarele prevederi legale din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru:

1. Art. 1 care are urmatorul continut: “Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in prezenta lege, si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege.”
2. Art. 2 alin. (1) care, in forma in vigoare la data sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avea urmatorul continut: “Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:

a) pana la valoarea de 50 lei – 6 lei;
b) intre 51 lei si 500 lei – 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei – 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5001 lei si 25.000 lei – 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei;
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei – 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
f) intre 50.001 lei si 250.000 lei – 2.611 tei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei – 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.”

3. Art. 15 lit. p) care are urmatorul continut: “Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la: […]
p) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru.”
Dispozitiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie principiul conform caruia regula generala o constituie plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti.

Exceptiile de la regula timbrarii cererilor si actiunilor formulate in justitie, care, potrivit principiilor generale de interpretare, sunt de stricta interpretare si aplicare, sunt prevazute in art. 15-17^2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cuprinsul acestor articole nu se regasesc textual mentiuni privitoare la cererile privind cheltuielile de judecata.
Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, prevad la art. 13 si 14 alte situatii de exceptie in care taxa judiciara de timbru nu este datorata.

Astfel, art. 13 prevede ca “nu se timbreaza cererile depuse in cursul judecatii si care nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale, ca de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de consemnare si a chitantelor de plata a sumelor ce reprezinta onorarii pentru experti, pensii de intretinere si altele”.

Art. 14 prevede ca: “De asemenea, nu se timbreaza cererile de indreptare a erorilor materiale, tranzactiile intervenite intre parti in cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecata, precum si pentru exercitarea cailor de atac, in astfel de situatii.”

    Potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, “Ordinele […] trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora”.
Rezulta ca prevederile cuprinse in normele metodologice de aplicare a legii se afla in raport de subordonare fata de actul normativ cu forta juridica superioara pe baza si in executarea caruia au fost emise si nu pot adauga la prevederile legale din actul de baza.

Din interpretarea coroborata a ipotezelor expres prevazute de art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, cu dispozitiile art. 13 din acelasi act normativ (care reglementeaza exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru a cererilor care indeplinesc cumulativ doua conditii, respectiv sunt depuse in cursul judecatii si nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale) se poate concluziona ca art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al ministrului justitiei este aplicabil exclusiv cererilor de acordare a cheltuielilor de judecata care indeplinesc conditia de a fi cereri accesorii, respectiv sunt formulate in chiar litigiul in care au fost efectuate.


Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013,

TAXA AUTO 2014 – Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

TAXA AUTO 2014 – Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

 

TAXA AUTO 2014 - Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

TAXA AUTO 2014. Calculatorul oficial pentru timbrul de mediu 2014 a fost publicat recent de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe adresa proprie de internet. În acest an se va plăti mai puţin pentru timbrul de mediu, datorită faptului că a scăzut cursul de schimb pe baza căruia se stabileşte cuantumul acestuia.

TAXA AUTO 2014, CALCULATOR TAXĂ AUTO 2014. Conform reglementărilor legale privind timbrul de mediu pentru autovehicule, timbrul de mediu este plătit o singură dată, în următoarele situaţii:

-când un autoturism este înmatriculat pentru prima dată în România;

-când un autoturism este reintrodus în parcul auto naţional, în cazul în care la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, proprietarului i s-a restituit valoarea reziduală a timbrului;

-pentru maşinile rulate pentru care nu a fost achitată nicio taxă de poluare/înmatriculare, timbrul de mediu se va plati cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate;

-pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmtaricularea fără plată a unei taxe de poluare/ de înmatriculare. Timbrul de mediu în această situaţie va fi achitat tot cu ocazia ocazia transcrierii dreptului de proprietate.

Maşinile înmatriculate în perioada 1 ianuarie 2007–1 iulie 2008 nu vor trebui să achite timbrul de mediu întrucât ele au fost supuse unei sarcini fiscale similare, respectiv la prima înmatriculare a acestora a fost achitată taxa speciala pentru autoturisme şi autovehicule în conformitate cu Codul fiscal.

Maşinile dobândite prin partaj nu mai sunt scutite de la plata timbrului de mediu. Guvernul a abrogat articolul care prevede ca autovehiculele dobândite prin partaj sunt scutite de la plată.

CALCULATOR TAXĂ AUTO 2014:  Dacă taxa din 2013 s-a calculat la un curs de 4,5223 lei/euro, valoarea timbrului de mediu pentru 2014 se calculează la un curs de 4,4485 lei/euro, scrie capital.ro.

În 2013 accizele au fost calculate la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat de Banca Centrală Europeană pe 1 octombrie 2012, mai mare cu 5,16% faţă de cursul din anul precedent, de 4,3001 lei/euro, folosit la calculul accizelor în anul 2012.

Din luna martie a anului trecut, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.