Browsing Category

Timbru de mediu

Timbru de mediu,

Curtea Europeană de Justiţie a decis: Taxa auto este discriminatorie şi descurajează importurile de maşini rulate. Guvernul trebuie să o modifice

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Timbrul de mediu este discriminator, a decis Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg, aceasta reclamând faptul că pentru maşinile de mâna a doua înmatriculate între 1 ianuarie 2007 şi 1 ianuarie 2013 taxa este zero.

Instanţa s-a pronunţat, marţi, în speţa Manea, chestionată fiind de către Curtea de Apel Braşov.   Mihai Manea a reclamat faptul că pentru o maşină pe care a dorit să o aducă din Spania, statul i-a cerut achitarea timbrului de mediu. Problema este că, în perioada 2007-2013, taxa auto a fost schimbată de mai multe ori, din cauză că nu era conformă cu regulile Uniunii Europene. Guvernul a hotărât, la un moment dat, rambursarea sumelor colectate ilegal de la cei care şi-au înmatriculat maşini la mâna a doua în perioada respectivă.   Ulterior, din 2013, paralel cu recuperarea banilor, Guvernul a decis să simplifice lucrurile şi pentru cei care doreau înmatricularea unei maşini. Astfel, a decis ca timbrul de mediu să fie zero pentru maşinile pentru care s-a plătit deja taxa auto sau o taxă echivalentă în perioada 2007-2013. Scopul scutirii a fost evitarea dublei impuneri pentru o marfă care a fost deja taxată. Şi, oricum, Guvernul trebuia să dea înapoi vechile taxe neconforme cu dreptul comunitar, astfel că efectul era neutru la buget.   O asemenea scutire înseamnă, însă, că nu toate autovehiculele rulate vândute pe piaţa naţională fac obiectul noii taxe, în timp ce, ca regulă generală, autovehiculele importate din alte state membre ale Uniunii Europene fac obiectul acesteia.   Numai că Maciej Szpunar, avocatul general al Curţii de Justiţie din Luxemburg, a argumentat că aceasta este o modalitate incorectă a statului de a-şi îndeplini obligaţiile legale.  „În consecinţă, beneficiază de scutire cumpărătorul autovehiculului, care este exonerat de obligaţia de plată a taxei la înmatricularea autovehiculului pe numele său, în timp ce dreptul la rambursarea taxei anterioare, neconformă cu dreptul Uniunii, aparţine persoanei care a plătit-o, adică actualului vânzător al autovehiculului sau unuia dintre proprietarii anteriori în cazul în care autovehiculul a fost deja vândut între data plăţii taxei anterioare şi data intrării în vigoare a noii taxe. Prin urmare, chiar dacă beneficiul trezoreriei care decurge din perceperea taxei neconforme cu dreptul Uniunii va fi astfel compensat, de acest fapt nu profită persoana îndrituită la beneficiul rambursării taxei, ci o persoană terţă. Persoana îndrituită va recupera din preţul vânzării cel mult valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea autovehiculului, care va fi însă rareori egală cu valoarea taxei efectiv plătite şi, cu siguranţă, această sumă nu va include dobânda datorată“, se arată în analiza avocatului general.   Astfel, mecanismul de compensare nu asigură neutralitatea noii taxe.   Curtea Europeană de Justiţie a decis, astfel, că scutirea de la plata timbrului auto favorizează vânzările de autoturisme second hand şi descurajează importurile de vehicule similare, ceea ce este interzis de legislaţia europeană.   Ca să rezolve problema, Guvernul are la dispoziţie două soluţii teoretice: fie elimină taxa şi la autoturismele importate, fie elimină excepţia. Cum, din 2007 încoace toate Guvernele s-au chinuit să restrângă importurile de maşini rulate, cel mai probabil, Executivul va ridica excepţia şi vor plăti timbru de mediu şi cumpărătorii care preiau maşini înmatriculate în perioada 2007-2013. Ulterior, foştii proprietari ar rămâne să îşi recupereze singuri sumele de la stat.

Timbru de mediu,

TAXA AUTO 2015, TIMBRU DE MEDIU 2015. Actul normativ care a introdus timbrul de mediu le dă mari bătăi de cap romanilor.

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

TAXA AUTO 2015, TIMBRU DE MEDIU 2015. Actul normativ care a introdus timbrul de mediu le dă mari bătăi de cap românilor. Din această cauză, tot mai mulţi proprietari de autoturisme iau calea instanţelor, cerând să li se dea banii înapoi, pentru că legea are hibe. În această situaţie se poate vorbi despre un nou val de procese împotriva statului. Însă care este, cu adevărat, rata de câştig a unui astfel de proces?

TAXA AUTO 2015, TIMBRU DE MEDIU 2015. Pe rolul diferitelor instanţe au fost înregistrate şi câştigate deja zeci de procese în care s-a cerut returnarea timbrului de mediu sau evitarea plăţii acestuia. Multitudinea proceselor câştigate ar putea obliga Guvernul să regândească modalitatea de calcul a timbrului de mediu.

Vezi dosarele aici

1-10 din 14.778 rezultate
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44898/3/2014
… 2014 contestaţie act administrativ fiscal dec. nr. 35293/27.06.2013 – timbru demediu Contencios administrativ şi fiscal Fond vDosar Secţia a II-a Contencios …
Pagină Web
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 12039/3/2014
… si ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU si Curtea de Apel BUCUREŞTI 12039/3/2014 pretentii timbru de mediu Contencios administrativ şi …
Pagină Web
Curtea de Apel IAŞI – dosarul nr. 5250/99/2014
… FINANŢELOR PUBLICE A IAŞI si Curtea de Apel IAŞI 5250/99/2014 pretentii RESTITUIRE TIMBRU DE MEDIU+DOBÂNDĂ Contencios administrativ …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44559/3/2014
… DOM. ALES LA CAB. DE AV. MARIUS PANTAZI … ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRUMEDIU si Tribunalul BUCUREŞTI … 2014 pretentii suma de 6.456 lei-timbru mediuContencios administrativ …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44719/3/2014
… Tribunalul BUCUREŞTI 44719/3/2014 contestaţie act administrativ fiscal timbru demediu – dec. nr. 462607/27.05.2014 Contencios administrativ şi fiscal Fond …
Pagină Web
Tribunalul ALBA – dosarul nr. 5415/107/2014/a1
… FONDULUI PENTRU MEDIU si 19/12/2014 … soluţii Admite cerera de reexaminare a taxei … soluţii Încheiere de şedinţă (secretă … reexaminare taxe de timbru Contencios administrativ … vDosar SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44373/3/2014
… BUCURESTI si ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU si Tribunalul BUCUREŞTI 44373 … fiscal dec nr. 14954/31.03.2014 – timbru de mediu Contencios administrativ şi fiscal …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44298/3/2014
… Tribunalul BUCUREŞTI 44298/3/2014 contestaţie act administrativ fiscal timbru demediu – dec. nr. 10326/18.02.2013 Contencios administrativ şi fiscal Fond …
Pagină Web
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 44296/3/2014
… Tribunalul BUCUREŞTI 44296/3/2014 contestaţie act administrativ fiscal timbru demediu – dec. nr. 102662/23.10.2014 Contencios administrativ şi fiscal Fond …
Pagină Web
Tribunalul SĂLAJ – dosarul nr. 2941/84/2014
… JIBOU si Tribunalul SĂLAJ 2941/84/2014 anulare act de control taxe şi impozite RESTITUIRE TIMBRU DE MEDIU PENTRU AUTOVEHICULE Contencios administrativ şi fiscal …
 

Din ce în ce mai multe persoane care se află într-una dintre aceste situaţii apelează la instanţă pentru a-şi recupera banii care, spun ei, contravin dreptului de proprietate şi este în totală contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, în multe dintre motivările instanţelor se subliniază faptul că niciun stat membru al UE nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor similare. De asemenea, niciun stat membru al UE nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze, direct sau indirect, alte sectoare de producţie.

Care sunt şansele de câştig OUG nr. 9/2013 prevede că timbrul de mediu este plătit o singură dată, atunci când: un autoturism este înma-triculat pentru prima dată în România; când un autoturism este reintrodus în parcul auto naţional, în cazul în care la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, proprietarului i s-a restituit valoarea reziduală a timbrului; pentru maşinile rulate pentru care nu a fost achitată nicio taxă de poluare/înmatriculare, timbrul de mediu se va plăti cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate; pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata unei taxe de poluare/de înmatriculare. Timbrul de mediu în această situaţie va fi achitat tot cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate.

„Din păcate nu este o practică unitară şi depinde de la judeţ la judeţ şi, mai nou, de la judecător la judecător. Şansele sunt de 75%. Avem procese deja câştigate, însă trebuie să ne judecăm. Oamenii sunt din ce în ce mai reticenţi, iar taxa de timbru s-a mărit. Cei care au plătit o sumă mare de bani au mai mult curaj, însă cei care au sume mici de bani nu prea mai vor să conteste. Clar este o problemă cu legea, dat fiind faptul că există un bun care nu poate fi folosit”, explică avocatul Marius Coltuc.

Timbru de mediu,

Timbrul de mediu pentru autovehicule: interpretări de la ÎCCJ(Timbrul De Mediu Pentru Autovehicule: Interpretări De La ÎCCJ)

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

O primă sesizare ridică următoarea chestiune de drept: dacă dispoziţiile se interpretează în sensul că timbrul de mediu se datorează şi în situaţia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piaţa internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1 ianuarie 2007.

Timbru de mediu 2015
Timbru de mediu 2015

Dispoziţiile legale avute în vedere sunt art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, şi ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013.

În speţa care a generat sesizarea, reclamantul a dobândit, prin contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2012, dreptul de proprietate asupra unui autovehicul fabricat în anul 1999, care a fost înmatriculat pentru prima dată, în 1999, în Bulgaria. Cu ocazia înmatriculării în România, reclamantul a achitat timbrul de mediu, calculat conform prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013.

Prin cererea adresată Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului unde locuieşte, reclamantul a solicitat restituirea timbrului de mediu achitat, la care instituţia respectivă i-a comunicat refuzul de restituire a taxei. Reclamantul a a chemat în judecată Administraţia Finanţelor Publice, cerând pârâtei restituirea sumei achitate cu titlul de timbru de mediu, cu dobânda fiscală şi actualizată cu inflaţia de la data plăţii şi până la data restituirii efective.

Prin hotărârea primei instanţe, Tribunalul Teleorman a admis acţiunea şi a obligat instituţia pârâtă să restituie reclamantului suma reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule, cu dobânda fiscală şi actualizată cu rata inflaţiei de la data plăţii şi până la data achitării efective.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Teleorman, în numele Administraţiei Finanţelor Publice Alexandria, invocând considerentele hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele Tatu şi Nisipeanu, şi arătând, în esenţă, că nu se poate presupune că taxa prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 este afectată de viciile pentru care, în cauzele respective, a fost sancţionată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008).

Pentru a pronunţa o hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu întrebarea pe care am menţionat-o mai sus.

ÎCCJ, în urma analizei efectuate, a admis sesizarea şi a stabilit că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, şi ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013, se interpretează în sensul că timbrul de mediu se datorează şi în situaţia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piaţa internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1 ianuarie 2007.

Decizia nr. 13/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 834/2014, din data de 17 noiembrie 2014.

Reglementarea internă şi dispoziţiile comunitare

Într-un alt dosar, Curtea de Apel Constanţa a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la “problema de drept ce formează obiectul acţiunii privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”.

În 2013, reclamantul a chemat în judecată Instituţia Prefectului – Judeţul Constanţa – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului său fără a mai plăti timbrul de mediu prevăzut de O.U.G. nr. 9/2013 şi de art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu completările ulterioare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că a achiziţionat autovehiculul, înmatriculat ultima dată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene (Germania) şi, pentru a înmatricula autoturismul în România, i se solicită achitarea timbrului de mediu prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, iar, prin Adresa din 2 septembrie 2013, pârâta i-a comunicat refuzul de a da curs cererii sale de înmatriculare fără plata timbrului de mediu.

În primă instanţă, Tribunalul Tribunalul Constanţa a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, că timbrul de mediu este datorat în temeiul art. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, nu poate fi primită susţinerea referitoare la existenţa unei discriminări şi instanţa de contencios nu are competenţa de a aprecia asupra legalităţii unui act normativ emis de Guvern şi aprobat prin lege de Parlamentul României, rolul instanţei fiind acela de a verifica numai conformitatea actelor administrative cu actele normative superioare în organizarea executării/executarea cărora sunt date.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a formulat recurs. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a formulat atât cerere de sesizare a ÎCCJ, în privinţa chestiunii de drept care face obiectul acţiunii, cât şi cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în privinţa incompatibilităţii dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în raportare la dreptul comunitar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins sesizarea, arătând că, în ceea ce priveşte conformitatea prevederilor O.U.G. nr. 9/2013 cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este de notorietate faptul că revine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa exclusivă de a se pronunţa asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene, în temeiul art. 267 din Tratat (ex-articolul 234 TCE).

Decizia ÎCCJ nr. 12/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 834/2014, din 17 noiembrie 2014.

Timbru de mediu,

Nedreptatea: taxa de mediu se restituie eşalonat în 5 ani se Incheie pe 01.01.2015.OUG nr. 8/2014.Exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr. 8/2014.Intrebari preliminare CJUE OUG nr. 8/2014

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

USL a câştigat multe procente pe 9 decembrie 2012 cu sloganul „Dreptate până la capăt”. Constat însă cu regret că după încetarea existenţei USL, partea din fosta alianţă rămasă la guvernare a uitat de acest slogan. Şi nu doar atât. A început să recurgă la nedreptăţi împotriva cetăţeanului. La foarte scurt timp după ce a preluat ca interimar portofoliul de la „Finanţe”, premierul Victor Ponta a emis

Ordonanţa de urgenţă nr.8/2014. Articolul XV al Ordonanţei sună astfel : “Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora”

Deşi în aparenţă instituie o măsură reparatorie pentru o categorie de cetăţeni (mă refer la cetăţenii care au plătit taxa de poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule), în realitate, supune respectiva categorie de cetăţeni unei măsuri reparatorii tardive, ineficiente, inechitabile şi discriminatorii prin prisma relaţiei stat – cetăţean.

Articolul XV al OUG nr8/2014, prin conţinutul său, este îndreptat împotriva cetăţeanului care face parte din categoria mai sus enunţată. Astfel, respectivul cetăţean a avut de suferit într-o primă fază din cauza unei legi greşite şi/sau abuzive. Respectivul cetăţean se adresează justiţiei, instanţa solicită clarificări la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar verdictul este clar: taxa contravine articolului 110 al Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene.

Ce face guvernul PSD-PC-UNPR (la data emiterii ordonanţei, UDMR nu era cooptat la guvernare)… Emite o ordonanţă prin care cetăţenii care şi-au câştigat dreptatea în justiţie primesc înapoi sumele plătite statului, dar eşalonat pe timp de 5 ani.

Aici suntem în faţa unei discriminări. Când un cetăţean rămâne dator la stat, inclusiv din motive ce nu ţin de voinţa lui, plăteşte penalităţi şi/sau este executat silit. Când statul devine dator cetăţeanului, din vina exclusivă a statului, nu se mai percep penalităţi. Mai mult statul devine intenţionat dator cetăţeanului.

Suntem în faţa unui dublu abuz: unul făcut de guvernul Boc 2, prin legea prin care a instituit taxa şi al doilea făcut de guvernul PSD-PC-UNPR şi continuat de cabinetul Ponta 3, care nu returnează imediat şi integral suma datorată cetăţeanului. Un cetăţean care nu are nicio vină şi care s-a supus unei legi eronate şi abuzive.

Numai că guvernul Ponta nu doar că instituie prin OUG nr.8/2014 o reparaţie abuzivă şi tardivă dar condiţionează returnarea sumelor plătite abuziv de cetăţean de decizii ale instanţelor care vor fi date până la 31 decembrie 2015. Deci, după ce că îi eşalonează 5 ani restituirea banilor, guvernul îl mai trimite pe păgubit să mai piardă timp şi în sala de judecată.

Suntem în faţa unui nou abuz şi a unei uriaşe erori făcute de guvernul Ponta III. Practic, prin această ordonanţă, cetăţeanul care a fost victima unui abuz este obligat să parcurgă un proces care durează cel puțin un an de zile, apoi să solicite restituirea sumelor și să astepte eșalonarea pe 5 ani de zile.

Premierul Ponta oare nu s-a gândit că pot exista şi cetăţeni care din diferite motive nu pot ajunge în instanţă? Aceşti cetăţeni nu vor primi niciun leu înapoi. Oare nu s-a gândit juristul Victor Ponta că prin trimiterea cetăţenilor păgubiţi în sălile de judecată, instanţele specializate vor fi super aglomerate? Şi că s-ar putea înregistra şi decizii ale instanţelor care să depăşească termenul limită de 31 decembrie 2015? Deci alţi eventuali păgubiţi care nu îşi vor obţine înapoi drepturile.

OUG nr. 8/2014.Exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr. 8/2014.Intrebari preliminare CJUE OUG nr. 8/2014

xceptie de neconstitutionalitate   OUG NR.8/2014 si Intrebari preliminare CJUE OUG NR.8/2014

 

VEZI ARGUMENTELE AICI

 

TRIBUNALUL BUCURESTI

RECLAMANT: Calota Andrei

DOSAR:334/3/2014

 

                                                           Domnule Presedinte,

 

Subsemnatul, ……………………………………………, prin prezenta solicit Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la:

 

EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE

 

A art. XV din OUG 8/2014 privind plata sumelor provenite din hotarari judecatoresti, avand ca obiect restituirea taxei pe poluare si pe emisii poluante pentru autovehicule, fiind exceptat timbrul de mediu de la aceste prevederi.

In fapt, prin intermediul dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014 s-a instituit faptul ca restituirea sumelor achitate cu titlu nedatorat pentru emisii poluante si pe poluare se va face pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Astfel, in Dosarul nr. 334/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, subsemnatul, am achitat timbrul de mediu in valoare de 5588 lei, pentru inmatricularea autoturismului marca OPEL. Prin mentinerea dispozitiilor OUG 8/2013 consider ca imi vor fi prejudiciate drepturile si interesele in situatia obtinerii unei sentinte definitive favorabile, pronuntate de Tribunalul Bucuresti, respectiv Curtea de Apel Bucuresti. In acest sens, la momentul la care voi fi indreptatit a-mi recupera suma achitata cu titlu nedatorat, acest drept imi va fi respins, fiindu-mi impuse prevederile prezentei ordonante de urgenta, care prevad obligatia de a accepta restituirea taxei intr-un termen de 5 ani, desi subsemnatul, am achitat aceste sume la o singura data.

Un aspect foarte important de mentionat este faptul ca dispozitiile OUG 8/2014 fac referire numai la taxa pe poluare si pentru emisii poluante. Astfel, s-a reglementat faptul ca „Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect resitutirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa constatati faptul ca OUG 8/2014 nu se aplica si pentru taxa reprezentand timbrul de mediu.

De asemenea, va rugam sa constatati faptul ca legislatia nationala in baza careia au fost percepute taxele pe poluare si pe emisii poluante au fost declarate incompatibile cu art. 110 TFUE. Consideram ca, pentru a se evita riscul unor perturbari financiare grave care ar rezulta din mentinerea dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014, acest articol trebuie declarat neconstitutional. Astfel, toate sumele care au facut obiectul litigiilor privind recuperarea taxelor auto – taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante si timbru de mediu – trebuie sa fie restituite intergral si simultan, iar nu esalonat, intr-un termen de cinci ani,asa cum se prevede la acest moment. Aceste taxe au fost achitate cu buna-credinta de catre platitori, in scopul inmatricularii autoturismeleor personale, si consideram ca se creeaza un regim profund injust, contrar drepturilor si intereselor cetatenilor, prin obligarea la acceptarea platii esalonate a sumelor achitate cu titlu nedatorat.

In fapt, pentru o perioada de aproximativ 5 luni de zile, statul nu a restituit nicio suma de bani persoanelor care aveau o sentinta definitiva in acest sens – titlul executoriu. Statul a invocat lipsa lichiditatilor necesare pentru a restitui aceste sume, insa, dovedind o constanta rea-credinta, a procedat in continuare la incasarea sumelor reprezendant taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante ori timbru de mediu, fara a face nicio diferenta in acest sens. In baza aceluiasi argument, s-a instituit si procedura restituirii esalonate a sumelor achitate, in mod nelegal, desi platitorii au fost de buna-credinta si si-au indeplinit toate obligatiile impuse, incepand de la achitarea taxei catre ANAF si pana la parcurgerea tuturor etapelor necesare in vederea obtinerii unei sentinte definitive in fata instantelor de judecata, prin care li s-a instituit dreptul de a li se restitui aceste taxe achitate cu titlu nedatorat.

 

Executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, in temeiul sentintelor care reprezinta titluri executorii, se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligatia de plata la care facem referire. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, inclusiv virari de credite bugetare, in conditiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii.

In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate propriu-zisa, va rugam sa dispuneti sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei, si, potrivit art. 9 alin.2 din Legea nr. 554/2004, sa dispuneti suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptiei, avand in vedere faptul ca art.XV din OUG 8/2014 este neconstitutional.

In motivarea prezentei solicitari, va rugam sa constatati faptul ca prin OUG 8/2014 se incalca in mod vadit numeroase articole din Constitutia Romaniei.

Temeiul prezentei solicitari il reprezinta art. XV din OUG nr.8/2014, intrucat consideram ca dispozitiile acestuia se aplica atat cauzelor viitoare, dar si cu titlu retroactiv. Este injusta aplicarea prezentei ordonante si in ceea ce priveste cauzele deduse judecatii si finalizate anterior intrarii in vigoare actului normativ, intrucatart. 15 din Constitutie stabileste faptul ca actul normativ are putere numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

De asemenea, prin intermediul art.21 alin.3 din Constitutie,este aparat dreptul la un proces echitabil, care presupune, implicit, ca toate procedurile antejudiciara, judiciare si postjudiciare sa fie solutionate conform dispozitiilor legale in vigoare. Astfel este reglementata si executarea silita realizata in mod echitabil, ceea ce, prin intermediul OUG 8/2014 este vadit incalcata, intrucat prin instituirea platii esalonate a sumelor de bani achitate cu titlu nedatorat procedura echitabila a executarii silite ramane practic fara obiect, intrucat subsemnatul, nu imi pot recupera sumele achitate deodata in aceeasi modalitate in care am platit, ci doar intr-un decurs de 5 ani.

Un aspect profund neconstitutional deriva si din incalcarea dreptului de proprietate privata, prevazut de art.44 Constitutie, unde se reglementeaza faptul ca „Dreptul de proprietate privata, precum si creantele asupra statului, sunt garantate.” Intrucat sumele de restituit sunt achitate pentru inmatricularea autoturismelor in Romania, consideram ca, implicit, se relationeaza chestiunea recuperarii acestora cu problema achitarii taxei si a incalcarii dreptului de proprietate. In acest sens, platitorului care a achitat taxa de inmatriculare cu buna-credinta, nu ii poate fi ingradit dreptul de a beneficia de restituirea taxei achitate dintr-o data si in acelasi cuantum, asa cum a existat la momentul achitarii.

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri pentru a examina constituţionalitatea Ordonanţei 22/2002, care a dispus o diferentiere intre stat (institutiile publice) si restul subiectelor de drept. In Decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reţinut că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanţelor faţă de instituţiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricţii în urmărirea fondurilor băneşti ale acestora, cât şi pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile băneşti.

In alte decizii Curtea Constituţională, fără a reveni expres asupra acestei opinii, arată că: „Indiscutabil, ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci o normă de protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele stabilite prin titlul executoriu (s.n.).” Curtea nu arată expres dacă limitarea priveşte numai executarea silită a fondurilor băneşti (adică pot fi executate nu numai anumite fonduri, ci şi bunurile mobile sau imobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilă decât executarea silită a fondurilor băneşti special alocate de la bugetul de stat.

In alte decizii ale Curtii Constitutionale s-a stipulat faptul ca ordonanta amintita instituie anumite limite ale executarii, in sensul ca aceasta nu se poate face asupra oricaror resurse banesti ale institutiilor publice, ci numai asupra acelora care sunt alocate special de la buget in acest scop. Avand in vedere aceste aspecte, limitarea mentionata este in concordanta cu principiile consacrate de aceasta si nu se infrange regula accesului liber la justitie sau la un proces echitabil. Este evident faptul ca interzicerea executarii silite asupra altor fonduri banesti nu constituie o discriminare a creditorului in favoarea statului, insa nu se arata expres daca limitarea priveste doar executarea silita a fondurilor banesti, sau si bunurile mobile sau imobile din domeniul privat, ori toate tipurile de executare.

In ceea ce priveste admisibilitatea exceptiei, aceasta este de esenta cererii de chemare in judecata, avand in vedere faptul ca trebuie declarat mai intai neconstitutional actul vatamator pentru a se putea aborda fondul. In conditiile in care Art. XV din OUG nr.8/2014 esaloneaza pe 5 ani plata oricaror sume in materia taxei anterior stabilite de catre instantele judecatoresti pana la 31.12.2015 si suspenda de drept orice procedura de executare silita, este evident faptul ca ridicarea acestei exceptii de neconstitutionalitate este pertinenta si are legatura cu fondul cauzei.

Potrivit art. 53 din Constitutie, „Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai daca se impune” prin instituirea unor masuri de o gravitate majora, care ameninta ordinea si securitatea intr-o societate la un moment determinat. Or, in acest caz, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita; refuzul platii sumei achitate cu titlu nedatorat de catre un cetateam membru UE nu pune in pericol securitatea nationala, ordinea, sanatatea sau morala. Inca de la publicarea OUG 8/2014 in Monitorul Oficial, s-au sistat platile privind restituirea taxei pe poluare si taxei pe emisii poluante, desi Administratia Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice continua sa incaseze bani cu acelasi titlu, declarat prin sentinte definitie ca fiind neintemeiat. Avand in vedere aceste considerente, si art. 53 din Constitutie reliefeaza caracterul neconstitutional al art. XV din OUG 8/2014.

Dispozitiile art. 148 din Constitutie, potrivit caruia tratatele constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, astfel incat art. XV din OUG 8/2014 ar trebui sa fie abrogat. Prin acesta se eludeaza intentia legiuitorului comunitar, asa cum au prevazut mai multe instante de judecata, de a restitui taxele prevalate in mod nelegal dintr-o data si in cuantumul in care au fost percepute, iar nu esalonat sau fara a putea fi puse in executare silita.

.Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa incuviintati actiunea astfel cum a fost formulata si sa inaintati prezenta cerere catre Curtea Constitutionala, in vederea pronuntatii unei hotarari cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

In drept, ne intemeiem prezenta solicitare pe dispozitiile art. 15 alin.2, art. 16 alin.2, art.21 alin.3, art.44 alin.1 si art. 53 alin.1, art.148 din Constitutia Romaniei.

Solicit aplicarea dispozitiilor art.411 alin.2 teza a II-a Cod pr.civila privind judecarea cauzei si in lipsa partilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

DATA                                                                                                                    SEMNATURA

11.07.2014

 

                                    

 

                                                    Domnului Presedinte al Tribunalului Bucuresti

Timbru de mediu, TIMBRU DE MEDIU 2013, Timbru de mediu/taxa auto 2015,

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

In Monitorul Oficial nr. 834 din 17 noiembrie 2014 a fost publicata Decizia nr. 13 din 20 octombrie 2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Titularul si obiectul sesizarii

Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 1aprilie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 2.362/87/2013, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014,(Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013) si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prinHotararea Guvernului nr. 88/2013 (denumite in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013) se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Jurisprudenta instantelor nationale in materie

In urma verificarii jurisprudentei transmise de curtile de apel, Inalta Curte a constatat urmatoarele:

Intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 instituie o discriminare intre bunurile provenite de pe piata interna si bunurile provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, aflate in situatii similare.

Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu instituie o discriminare intre autovehiculele achizitionate din Romania si cele achizitionate dintr-un stat membru al Uniunii Europene si nu sunt contrare art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat faptul ca problema de drept nu formeaza obiectul unei verificari de jurisprudenta in perspectiva promovarii unui recurs in interesul legii.

ICCJ a decis admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si a stabilit ca:

Dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.