Browsing Category

Intern

Intern,

Hotelierii ofera agentiilor de turism preturi apropiate celor de la receptie

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Preturile practicate de majoritatea pensiunilor si hotelurilor romanesti in contractele cu agentiile de turism sunt foarte apropiate de cele practicate la receptie, ceea ce conduce la o colaborare neprofitabila pentru tour operatori, spun reprezentantii agentiilor de turism.
“Ofertele de tarifare ale multor hoteluri, dar mai ales ale pensiunilor pentru agentiile de turism sunt aproape la acelasi nivel cu cele de la receptie, uneori fiind egale. Semenarea unui contract in aceste conditii nu poate fi decat paguboasa pentru touroperator”, a declarat, potrivit NewsIn, Steluta Stanica, directorul agentiei Delta Best. 

Potrivit acesteia, din motivele mentionate, turoperatorii romani prefera sa incheie contracte cu hotelurile de peste granita, “care practica o politica de tarifare conforma cu industria de turism. Cum este si normal, agentiile de turism beneficiaza la hotelurile din destinatiile externe de reduceri de 20 pana la 30 la suta din tariful de la receptie”, a adaugat Steluta Stanica. 

La randul lor, reprezentantii Perfect Tour au precizat ca “diferenta dintre cele doua tarife este foarte mica. Patronii hotelurilor din Romania urmaresc sa-si amortizeze investitia foarte rapid, si nu au o cultura a turismului dezvoltata. Iar acest marketing si management al afacerii defectuos nu fac decat sa adauge o bila neagra la turismul autohton”, a spus directorul de marketing al Perfect Tour, Tatiana Bulubica.

In ce priveste contractele incheiat intre agentiile autohtone si hotelurile din destinatiile externe, “colaborarea este atat de buna, incat unitatile de cazare isi adapteaza ofertele la nevoile touroperatorilor, fidelizand astfel si agentiile si clientii lor, lucru neantalnit pana acum in Romania”, a mentionat Alexandru Donciu, consultant in cadrul Paralela 45.
Intern,

S-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Mai multe asociatii din turism au constituit Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica (FAPT), structura care are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international.
Presedintia federatiei este asigurata de Corina Martin, care conduce Asociatia Litoral Constanta, dupa cum relateaza NewsIn. 

“Federatia are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international. FAPT isi propune sa contribuie la o imbunatatire a activitatilor de marketing si de branding a destinatiilor si a produselor turistice pe care aceastea le ofera, promovarea brandurilor locale, sustinerea programelor de incoming, sustinerea promovarii Romaniei la targurile nationale si internationale prin organizarea de standuri ale destinatiilor turistice”, arata Federatia. 

Conducerea FAPT mai anunta ca, in perioada imediat urmatoare, federatia isi propune sa participe activ la definirea brandului turistic al Romaniei, sa organizeze cursuri de formare in managementul proiectelor pentru personalul executiv al asociatiilor, in vederea unei mai bune gestionari a fondurilor structurale in turism, precum si cursuri de conducere si organizare a asociatiilor de promovare a destinatiilor turistice.

Membrii fondatori sunt Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului Litoral, Asociatia pentru Turism Bucovina, Asociatia pentru Turism Banat, Asociatia Oltenia de Sub Munte, Maramures Infoturism, Asociatia de Promovare a Turismului Prahova, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu si Asociatia Turistica Sighisoara. In prezent, presedintia federatiei este asigurata de Asociatia Litoral, iar vicepresedintia de APT Bucovina. 

Federatia va promova interesele membrilor in cadrul Consiliului Consultativ pentru Turism si invita sa contribuie la un parteneriat activ si alte asociatii de profil, dar si parteneri din turismul romanesc – Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, patronate, agentii de turism.

Intern,

Scandalul clipurilor turistice, pe masa DNA

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a sesizat DNA în cazul clipurilor publicitare contractate de fosta Autoritate Naţională pentru Turism cu scopul de a promova imaginea României în mass-media.

În urma verificărilor făcute, în perioada 13-26 iunie, comisarii guvernamentali au constatat deficienţe legate de derularea contractului şi recepţia materialelor produse. Echipa de control a verificat modul în care a fost respectată procedura de achiziţie privind înţelegerea cu firma Smart Advertising pentru achiziţionarea a cinci spoturi tv, a contractului pentru cele cinci machete banner, în valoare de 5.356.700 lei, inclusiv TVA, dar şi pentru serviciile de difuzare media interne, în valoare de 3.092.334 lei, inclusiv TVA. Potrivit şefului Departamentului de Control al Guvernului, secretarul de stat Emanoil Neguţ, instituţia de control a constatat deficienţe privind modul în care au fost derulate aceste contracte, în special în privinţa alocării bugetului, în acest sens fiind identificate două note de fundamentare cu acelaşi conţinut, dar cu sume modificate: 1.037.037 euro cu TVA la 1.851.852 euro cu TVA. Referitor la campania de publicitate în media interne, inspectorii au descoperit că nu au fost respectate nici caietul de sarcini şi nici prevederile contractuale. Astfel, concluzia anchetei a fost aceea că 97% din buget a fost plătit pentru promovarea clipurilor prin posturi tv aflate pe locurile 7-15 din punct de vedere al audienţei medii zilnice, deşi documentaţia prevedea obligaţia difuzării pe cele mai importante cinci posturi tv. Scandalul clipurilor publicitare a fost scos la iveală de secretarul de stat în Ministerul Comerţului şi Turismului, Lucia Morariu, care a făcut public faptul că Departamentul de Promovare al fostei Autorităţi pentru Turism a contractat şi plătit cinci clipuri publicitare tv pentru promovare internaţională, în valoare de 1,3 milioane de euro, care nu aveau sonor, drept care nu au putut fi niciodată folosite. Mai mult, Morariu a apreciat la declanşarea scandalului faptul că preţul plătit de stat a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât suma pe care ar fi plătit-o o firmă privată.

 

814.000 euro reprezintă suplimentarea de buget de care au avut nevoie diriguitorii turismului pentru promovarea ratată a ţării în mass-media.

Intern,

Cum afecteaza criza financiara industria ospitalitatii din Romania

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Criza financiara va determina o scadere a industriei ospitalitatii pe o perioada de 1-2 ani, atat la nivel global, cat si pe piata din Romania, este de parere Franz Jurkovitsch, presedintele consiliului de administratie al Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG, companie pentru dezvoltare si investitie imobiliara din Viena, care in august 2007 a achizitionat Angelo Airporthotel din Bucuresti.

 

Explicatia este una foarte simpla: criza financiara va determina o scadere drastica a consumului, iar unul dintre primele lucruri la care oamenii vor fi nevoiti sa renunte vor fi calatoriile si vacantele, spune Jurkovitsch.

In ciuda acestei estimari mai putin optimiste, reprezentantul companiei vieneze considera ca Romania nu va fi una dintre tarile cele mai grav afectate de criza, ci dimpotriva. “Poate Romania nu va mai inregistra o crestere a PIB-ului de 6%, insa trendul ascendent va continua, cu o crestere de 3-4%”, este de parere el.

In ciuda acestei crize globale, austriecii afirma ca achizitionarea si renovarea hotelului de patru stele Angelo Aiporthotel este doar primul pas pe piata din Romania, una cu foarte mare potential. “Ne gandim ca pe viitor sa dezvoltam brandul “angelo” si in alte orase ale Romaniei, indeosebi in cele in care exista un aeroport”, adauga reprezentantul dezvoltatorului austriac.

Desi compania austriaca mai detine alte doua branduri de lux, Le Palais de 5 stele si Andel’s de 4 stele plus, acestia considera ca piata romaneasca nu se preteaza pentru astfel de brand-uri, in special in contextul economic actual, cand clientii se indreapta catre hotelurile cu preturi mai reduse. ”Aceste brand-uri sunt pentru tarile in care turismul este foarte dezvoltat, unde exista turism de weekend, iar acest lucru nu se intampla inca in Romania, unde turismul nu este exploatat decat in mica masura”, considera acesta, care adauga ca Romania ar trebui sa isi imbunatateasca foarte mult marketing-ul de tara.

Pentru moment, Bucurestiul ramane doar o destinatie de business, segment caruia i se adreseaza Angelo Airporthotel. “Am investit in achizitionarea si renovarea hotelului circa 15 milioane de euro, investitie pe care estimam sa o recuperam in 10 ani”, a declarat Isabella Hren, membra in consiliul de administratie a Vienna International AG, companie care administreaza hotelul din Capitala.

Hotelul are in prezent 177 de camere, dintre care 69 sunt deja aranjate dupa conceptul “angelo”, patru sali de conferinta si pana la 20 de sali de sedinta. „Desi anul 2009 va fi unul foarte dificil pentru piata de 4 si 5 stele din Bucuresti, care a ajuns deja la saturatie, estimam pentru anul viitor un grad de ocupare de 60%, incluzand si weekendul”, declara Mihai Zamfir, director general al hotelului care preconizeza ca in urmatorii 2-3 ani gradul de ocupare va ajunge pana la 70%.

Pentru anul viitor, Zamfir preconizeaza o cifra de afaceri de 5 mil. euro, 20% din aceasta suma urmand sa provina din organizarea de conferinte. „Perioada medie de cazare este de una-doua zile, avand in vedere ca majoritatea clientilor nostri provin din oameni de afaceri care calatoresc foarte mult, circa 50% dintre acestia fiind straini”, mai adauga el.

Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG este o societatea pentru dezvoltare si investitie imobiliara cu sediul la Viena si cu birouri deschise la Budapesta, Praga, Sankt Petersburg si Varsovia. In ultimii 25 de ani, Warimpex a achizitionat proprietati in Europa Centrala si de Est, avand o valoare totala de peste jumatate de miliard de euro.

Warimpex este la ora actuala proprietar sau co-proprietar a 18 hoteluri de lux care ofera peste 3.700 de camere, precum si sapte cladiri comerciale sau de birouri cu o suprafata totala de 36.000 de metri patrati in Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Pe termen mediu, Warimpex doreste sa devina un lider pe piata imobiliara a hotelurilor din „Noua Europa”. Warimpex este cotata la WXF din Viena si Bursa de la Varsovia.

Vienna International Hotels & Resorts a fost creata in 1989. Pe baza unor contracte individuale de management, Vienna International administreaza si dezvolta un total de 46 de hoteluri si centre hoteliere de lux (31 de hoteluri si 15 proiecte de hoteluri), precum si un teren de golf cu 27 de gauri.

In 2008, Vienna International se asteapta sa gazduiasca peste 1.700.000 de oaspeti si prevede un beneficiu de 130 de milioane de euro. Grupul hotelier are peste 2.300 de angajati.

Intern,

Poiana Brasov, cea mai ieftina destinatie de schi

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Poiana Brasov este clasata drept cea mai ieftina destinatie de schi intr-un top ce vizeaza 14 statiuni europene si americane analizate, potrivit unui studiu citat de cotidianul The Daily Telegraph.

 

Astfel, potrivit ziarului londonez, analiza releva ca un sejur de schi la Poiana Brasov costa, cu tot cu cheltuielile personale, 200 de lire sterline.

Pe locurile doi si trei in topul celor mai ieftine destinatii de schi s-au clasat statiunile Vysoké Tatry din Slovacia si Borovets din Bulgaria, cu costuri ale sejururilor de 236 de lire sterline, respectiv 241 de lire sterline, arata NewsIn.

La polul opus, statiunea Vail din Colorado a fost desemnata cea mai scumpa destinatie pentru schi, din cele 14 analizate, cu un cost al sejurului de 514 lire sterline.

Conform studiului amintit, in toate cele 14 statiuni amintite, costurile pentru vacantele de schi au crescut fata de aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, la Poaiana Brasov procentrul majorarii a fost de 18%, in trimp ce la Vail, Colorado, preturile au crescut cu circa 55%.

“Preturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Italia sunt mult mai avantajoase fata de destinatiile americane, iar pentru cei cu bugete mai restranse, Romania, Slavacia si Bulgaria pot fi considerate destinatii -cilipir”, a spus Helen Warburton, unul din autorii studiului, citat de “The Daily Telegraph”.

Intern,

Scandal cat casa in leasingul imobiliar

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]
Dupa ce au incheiat contracte cu peste 700 de clienti si mai multe firme de constructii, oferind dobanzi foarte atractive pentru finantare, patronii germani ai MTS Leasing au disparut, lasandu-si partenerii si oamenii fara case si fara bani. Uriasa pacaleala, acoperita legal: asigurarea locuintei nu era valabila decat dupa finalizarea constructiei, iar in cazul falimentului firma isi rezerva dreptul asupra constructiei nefinalizate, asupra ratelor achitate pana la respectivul moment si dar si asupra avansului de pana la 30% din valoarea proiectului. Firma a fost partener de afaceri cu Impact si cu… SAPARD
Dezastru pe piata imobiliara din Romania. Firma de leasing imobiliar MTS Leasing a dat faliment, iar fondatorii ei germani au “taiat-o” din tara dand o teapa de cel putin 50 de milioane de euro clientilor si aducand prejudicii de imagine insurmontabile partenerilor de afaceri, printre care se regaseste si firma de constructii Impact.
“MTS Leasing a dat faliment si si-a incheiat activitatea, iar cei care au fondat-o, doi germani (Theo si Matthias Metzen-tata si fiu) au plecat din tara. MTS a intrat in blocaj financiar”, a declarat pentru ghiseulbancar.ro fostul director de marketing al MTS Leasing, Andreea Raclea.

Mecanismul tepei

Totul incepe cu “creditare pe 20 ani cu dobanda de 5% pe an”. “Prima societate de leasing imobiliar”, asa cum s-a prezentat prin campaniile puternice de publicitate, a atras in plasa 700 de clienti si nume mari din imobiliar si nu numai.
Avansul pentru un proiect era cuprins intre 10% si 30%, iar clientul trebuia sa detina terenul pe care urma sa fie construita casa. Aceste conditii au mai cernut din doritorii de case in leasing.
Acum vine perfidia firmei. In contract era stipulat foarte clar ca in momentul in care MTS Leasing da faliment iti ia si casa pentru ca este proprietara pana la achitarea ultimei rate si, atentie, are dreptul sa nu inapoieze nici un ban din rate sau avans.
In plus, polita de asigurare asigura obiectul contractului de leasing doar dupa ce constructia era gata.
Aceste prevederi, de altfel perfect legale in aceasta tara care a permis sa se intample si alte nenorociri precum Caritas sau FNI, au fost vazute asa cum trebuia de o parte dintre romani, multi renuntand la idee chiar daca in prima faza dobanda i-a atras.
Din pacate, nu toti au fost atat de circumspecti. Cei mai multi clienti tepuiti de MTS Leasing au achitat sute de mii de euro ca avans pentru contractele semnate.
Altii au platit chiar rate inainte de inceperea constructiilor. Toti banii au luat calea Germaniei, lasand deopotriva clienti si firme de constructii cu buza umflata.

Dan Ioan Popp, presedintele Impact: Firma, nu. Clientii sunt singurii care au de suferit

MTS Leasing era partener oficial al firmei de constructii Impact. Presedintele acesteia ne-a confirmat faptul ca o parte din clientii sai au ales finantarea constructiilor prin MTS.
“Deocamdata falimentul nu e declarat oficial. Dar daca ei au spus ca sunt in incapacitate de plata si in 3 saptamani nu gasesc pe nimeni sa-i finanteze atunci trebuie sa declare falimentul. Daca nu-l vor cere creditorii. In ce ne priveste, paradoxal, noi am incasat mai mult de la ei decat am executat. Parteneriatul nostru cu MTS s-a derulat asa: un client venea la noi sa-i facem o casa. Noi ii puneam pe masa circa cinci oferte, printre care si MTS Leasing, iar ei alegeau. Nu avem nici o legatura cu optiunile lor. Cei care au ales MTS vor avea de suferit”, a spus Popp.

SAPARD

Se pare ca promovarea acestei societati si-a atins toate scopurile avand in vedere ca MTS Leasing a incheiat si un parteneriat cu… SAPARD.
“Cei care doresc finantare nerambursabila prin programul SAPARD si nu dispun de fonduri proprii obligatorii in proportie de 50% din valoarea proiectului finantat au o noua alternativa: leasing prin MTS Leasing GmbH”, asa sunau comunicatele agentiei de stat acum o luna.

Angajatii au dat semne ca stiau ce are sa se intample

Surse din piata spun ca la un moment dat, anul acesta, constructiile finantate de MTS Leasing au inceput sa-si reduca ritmul si chiar s-au oprit.

Ca reactie, clientii au depus cereri de reziliere a contractului de leasing. Cereri la care nu li s-a raspuns nici pana azi, desi au primit la fiecare telefon asigurari ca solicitarea va fi onorata.

“Recuperatorii” de la Coface si-au avertizat clientii

Societatea de recuperare de restante si management de risc Coface Intercredit a “mirosit” smecheria de la MTS. Conducerea Coface a spus ieri intr-un comunicat ca au facut un raport de credit, din care reiesea ca MTS Leasing este o firma nou-infiintata in Germania, la data de 13 ianuarie 2004, cu un capital social initial de 25.000 EUR. Compania nu prezenta la data ultimului Raport de Credit nici o informatie financiara oficiala publicata-bilant sau alte date financiare. Coface Intercredit a recomandat clientilor sai o limita superioara de credit de 2.500 de euro. Cu alte cuvinte, MTS Leasing Gmbh putea plati in termen de 60 de zile, in conditii de maxima siguranta pentru creditori, suma de 2.500 euro per furnizor. Acesta suma este minimul baremului de creditare din grila de evaluare de risc a Coface Intercredit.
Companiile ce au tinut cont de scoring-ul acordat acestei societati au evitat pagube financiare semnificative legate de relatiile parteneriale cu MTS Leasing”, se afirma in comunicatul Coface.

Lege putreda, autoritati sub orice critica

Legea nu protejeaza la momentul actual pe cel care doreste sa achizitioneze un bun in leasing, in caz de faliment al firmei de leasing, respectivul putand sa ramana si fara imobil, aflat in proprietatea companiei de leasing pana la plata ultimei rate si a valorii reziduale si cu banii dati. Nici nu are rost sa va duceti in instanta in astfel de cazuri. Intrebarea este de ce autoritatile n-au stiut nimic de aceasta inginerie? Ba au mai facut si afaceri cu firma.

Intern,

Cetatea Neamtului

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391).

 

Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act “ante castrum Nempch”.

Intern,

Manastirea Varatec

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m.

 

Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca “natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor”. La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal. Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur. Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri. In 1857, Manastirea Varatec “avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”. (C. Matasa, 1929) Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

Intern,

Norma metodologica privind clasificarea structurilor de primire turistice

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002


1. Dispozitii generale
1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din România.
1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice.
1.3. Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare în domeniul turismului.
1.4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pâna la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001.
2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare
În vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentatie cu urmatorul continut:
– cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
– certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului*);
_____________
*) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:
– certificat de înmatriculare;
– actul constitutiv sau autorizatia de functionare în cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.
– certificat de înregistrare la Oficiul registrului comertului, însotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);
– schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);
– schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);
– fisa privind încadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);
– avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul constructiilor noi;
– copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate în gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;
– copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare
3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Directia generala de autorizare si control (denumita în continuare D.G.A.C.), care verifica îndeplinirea criteriilor de clasificare si întocmeste certificatul de clasificare.
Certificatul de clasificare va fi însotit de fisa privind încadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.
Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
3.2. Verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, în prezenta reprezentantului agentului economic în cauza.
3.3. În functie de conditiile concrete constatate în unitatea verificata se pot propune în mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii în vederea acordarii sau mentinerii categoriei.
3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.
La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa îsi continue activitatea la categoria înscrisa în certificatul obtinut. Punerea în functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*):
_____________
*) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de închiriat în locuinte familiale.

– autorizatia sanitara de functionare;
– autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
– avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I.;
– autorizatia de mediu.
3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu îndeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, în consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza în nota de verificare întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.
3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotarârea Guvernului nr. 1328/2001:
a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;
c) asigurarea unei temperaturi minime de 180C, în timpul sezonului rece, în spatiile de cazare si de servire a mesei;
d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber, sa nu depaseasca ora 1.00 noaptea;
f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine întretinute;
g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;
h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;
i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de clasificare.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate într-o nota scrisa, întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.
D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevazute la lit. a)-i).
3.8. În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel încât nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. În acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.
3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.
În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt îndeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca în urma unor lucrari de modernizare si de îmbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, în masura în care s-au produs modificari în privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.
3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinta anterior intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.
4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
Conform prezentelor norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. spatii de campare organizate în gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
15. apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;
16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
În cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:
– camera cu pat individual, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– camera cu pat matrimonial, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
– camera cu pat dublu, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– camera cu doua paturi individuale, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;
– camera cu trei paturi individuale;
– camera cu patru paturi individuale;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
– camera cu priciuri, reprezentând spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;
– garsoniera, reprezentând spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;
– apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
5. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism

Nr.crt. Tipul de unitate Stele
    5 4 3 2 1

1. Restaurant
1.1 Clasic x x x x x
1.2. Specializat
1.2.1. Pescaresc x x x x –
1.2.2. Vanatoresc x x x x –
1.2.3. Rotiserie – x x x x
1.2.4. Zahana – x x x x
1.2.5. Dietetic – x x x x
1.2.6. Lactovegetarian – x x x x
1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
1.3. Cu specific
1.3.1. Crama x x x x –
1.3.2. Cu specific local x x x x –
1.3.3. Cu specific national x x x x –
1.4. Cu program artistic x x x – –
1.5. Braserie x x x – –
1.6. Berarie x x x – –
1.7. Gradina de vara x x x x –
2. Bar
2.1. Bar de noapte x x x – –
2.2. Bar de zi x x x x –
2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x –
2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca) x x x x –
2.5. Bufet-bar – – x x x
3. Fast-food
3.1. Restaurant-autoservire – – x x x
3.2. Bufet tip expres/bistrou – – x x x
3.3. Pizzerie – – x x x
3.4. Snack-bar – – x x x
4. Cofetarie x x x x x
5. Patiserie, placintarie, simigerie – – x x x

Se pot stabili si alte tipuri de unitati în functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
6. Alte precizari
6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, înca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute în prezentele norme metodologice.
6.2. Activitatile desfasurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost încadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.
6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbracaminte specifica, stabilita de agentul economic în cauza, diferentiat în functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzând numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.
6.5. Însemnele privind categoria de clasificare a unitatii se înscriu pe o placheta montata în exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate în punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea certificatului de clasificare.
6.6. În toate structurile de primire turistice este obligatorie:
– afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii în cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;
– afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotarârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;
– pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;
– asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;
– oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

– la unitatile de 4 si 5 stele – cel putin 18 servicii;
– la unitatile de 3 stele – cel putin 15 servicii;
– la unittaile de 2 stele – cel putin 10 servicii;
– la unitatile de 1 stea – cel putin 5 servicii;

– lista orientativa cuprinzând serviciile suplimentare este prezentata în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;
– existenta în toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite în limba româna si în cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzând informatii utile pentru turisti cu privire la:
– instructiuni de folosire a telefonului;
– tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
– lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului în camera;
– lista room-service;
– lista cuprinzând preturile produselor din minibar, dupa caz;
– programul TV pentru saptamâna în curs, dupa caz;
– informatii turistice privind zona sau localitatea;
– harti cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;
– orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
– chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc în holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar în spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati în hotel.
6.8. La hotelurile de 1-3 stele, în spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pâna la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile în care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.
6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:
– categoria a III-a = 1 stea;
– categoria a II-a = 2 stele;
– categoria I = 3 stele;
– categoria LUX = 4-5 stele.
Certificatele respective ramân valabile pâna la expirarea termenului înscris pe acestea.

ANEXA Nr. 1*)
la normele metodologice
____________
*) Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 si 1.8 sunt reproduse în facsimil.

CRITERII MINIME
privind clasificarea structurilor de primire
cu functiuni de cazare turistica

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.
2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C.
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenta apa calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioara sau din matase.
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

 

Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*
5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
3 stele la 3 zile la 2 zile
2 stele la 4 zile la 3 zile
1 stea la 4 zile la 3 zile

*) sau ori de cate ori este nevoie.

Este indicat ca în camerele de baie sa fie afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt întrebati politicos daca doresc sa fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la dus.

 

 

ANEXA Nr. 1.1 la normele metodologice

CRITERII MINIME
privind clasificarea pe stele a hotelurilor,
a hotelurilor-apartament si a motelurilor

Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare în siguranta a mijloacelor de transport.
Categoria de clasificare a hotelului este determinata de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr. 1.1.b), astfel:

– pentru hotel de 5 stele 150 puncte
– pentru hotel de 4 stele 120 puncte
– pentru hotel de 3 stele 70 puncte
– pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

– 5 stele 100 puncte
– 4 stele 60 puncte
– 3 stele 40 puncte
– 2 stele 20 puncte.

Intern,

Agentiile de turism ameninta ca retrag ofertele pentru România

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Pachetele turistice pentru petrecerea vacantei in tara ar putea sa dispara din oferta agentiilor de turism, din cauza serviciilor slabe oferite turistilor si a unei promovari ineficiente a acestui sector. Potrivit reprezentantilor patronatelor din domeniu, in ultimul timp romanii au ingrosat cererea pentru destinatiile externe, agentiile inregistrand vanzari de numai 20% la intern.

In plus, strainii sunt nemultumiti de drumurile proaste din Romania si de gunoaiele din jurul hotelurilor. Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie clara si un brand de tara, asa cum are orice stat cu potential turistic, spun tour-operatorii. Autoritatea Nationala pentru Turism promite ca in decembrie Romania va avea o strategie nationala in domeniu, care va fi evaluata de trei specialisti independenti.

Calitatea slaba a serviciilor turistice din Romania, slaba promovare a destinatiilor din tara, precum si imaginea negativa pe care o are turismul romanesc in prezent ar putea determina agentiile de turism sa renunte la ofertele interne, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat. In plus, tara noastra nu are o strategie clara care sa defineasca foarte bine de ce turistul ar trebui sa aleaga Romania. Spre deosebire de noi, strainii au un brand de tara, o promovare eficienta si preturi pe masura serviciilor. Asa reiese din declaratiile facute de reprezentantii din domeniu, in cadrul «Forumului de bune practici in turism», desfasurat, ieri, la Romexpo.

In ultima perioada, turismul romanesc a primit tot mai multe reprosuri, din diverse parti, tocmai pentru ca nu se ridica la standarde europene, iar tarifele practicate nu justifica raportul calitate-pret. Dragos Anastasiu, reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) Incoming Romania, a declarat ieri ca, „din pacate, exista varianta sa dispara destinatiile interne din oferta agentiilor de turism, pentru ca trebuie sa traiasca si ele, mai ales ca cele mai multe vanzari sunt, in prezent, pentru extern“. El a subliniat ca „dupa 40-50 de ani de «inchisoare», romanii vor sa plece, nu mai vor sa vada muntele romanesc, marea si Delta, chiar daca sunt atat de frumoase“.
In ceea ce priveste volumul de vanzari la intern, oficialul ANAT a explicat ca „maximum 20% din ceea ce se vinde reprezinta destinatiile din tara, restul fiind destinatii externe“.

Din nou, ne lipseste strategia
„Problemele din turism ar putea fi rezolvate daca ar exista o strategie coerenta, care sa nu se mai schimbe in functie de culoarea politica, pentru ca turismul nu are o «astfel» de culoare“, a mai spus Dragos Anastasiu.
Intrebat de ce Bulgaria este cu mult inaintea noastra la acest capitol, oficialul ANAT Incoming Romania a raspuns ca „la noi au fost foarte multe probleme cu privatizarile, care s-au facut mult mai tarziu in comparatie cu vecinii nostri de la sud de Dunare“.
El a mai spus ca principalele probleme din turism sunt lipsa de comunicare intre unitatile administrative si pregatirea profesionala, care lasa de dorit.
Pe de alta parte, Octavian Arsene, director la Directia Strategie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism (ANT), a anuntat ca „in decembrie vom avea o strategie clara, care ne va arata cum sa ne miscam la nivel national, strategie evaluata de trei specialisti independenti ANT“.

Problemele din turism, vazute cu ochii strainilor
Infrastructura proasta, teancurile de gunoaie, serviciile slabe, plajele urate si lipsa hotelurilor de 3 si 4 stele in zonele rurale sunt doar cateva din nemultumirile tour-operatorilor germani, care au raspuns unui chestionar cu 28 de intrebari despre Romania, a declarat ieri Winfried Hildebrandt, reprezentant GTZ. Printre cei chestionati s-a aflat si cunoscutul tour-operator TUI, care s-a retras anul trecut de pe piata romaneasca. Potrivit studiului, sejururile in tara noastra sunt considerate monotone, din cauza ca lipsesc programele de divertisment.
Winfried Hildebrandt a precizat ca „germanii au cerut mai multa curatenie, dar si un raport corect calitate-pret“.
Totodata, tour-operatorii germani vor mai multe zboruri catre Germania, mai ales ca, in prezent, nu exista nici un zbor catre Berlin si Dusseldorf.
Hildebrandt a mai spus ca „tour-operatorii germani cred despre TAROM ca are probleme cu serviciile oferite grupurilor“.

Sursa principala