Browsing Category

avocatul contribuabilului

avocatul contribuabilului,

Incredibil : Verificarile Fiscului la persoanele fizice ar putea fi ilegale, potrivit unei decizii a CJUE

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Hotararea CJUE a fost data in Cauza C-201/14 (Smaranda Bara si altii impotriva ANAF si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate -CNAS-), ca urmare a unei sesizari a Curtii de Apel Cluj, si a fost publicata joi.

Instanta din Romania a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administratiei publice a unui stat membru sa transmita date cu caracter personal unei alte autoritati a administratiei publice, in vederea prelucrarii lor ulterioare, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere si despre aceasta prelucrare.

Judecatorii europeni au decis ca persoanele ale caror date cu caracter personal fac obiectul transmiterii si prelucrarii intre doua autoritati ale administratiei publice a unui stat membru trebuie sa fie informate in prealabil.

“In hotararea pronuntata azi, Curtea de Justitie considera ca cerinta prelucrarii corecte a datelor personale obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii lor de catre aceasta din urma in calitate de destinatar al datelor mentionate. Directiva impune expres ca orice eventuala limitare a obligatiei de informare sa fie adoptata prin masuri legislative”, este precizat intr-un comunicat de presa de joi al CJUE.

Concret, CJUE arata ca legea romana care prevede transmiterea gratuita a datelor personale catre casele de asigurari de sanatate nu constituie o informare prealabila care sa permita scutirea operatorului de obligatia de a informa persoanele de la care colecteaza datele.

De altfel, potrivit informatiilor furnizate de instanta europeana, modalitatile de efectuare a transmiterii datelor dintre ANAF si CNAS figureaza numai intr-un protocol bilateral incheiat cele doua entitati.

“Curtea observa ca prelucrarea de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a datelor transmise de administratia fiscala presupunea informarea persoanelor vizate in legatura cu scopurile acestei prelucrari, precum si cu categoriile de date vizate. In speta, casa de asigurari de sanatate nu a furnizat aceste informatii”, subliniaza judecatorii Curtii.

Cu alte cuvinte, ANAF si CNAS aveau obligatia de a informa persoanele ce realizeaza venituri din activitati independente asupra faptului ca datelor lor personale de natura fiscala au fost transmise si urmeaza sa fie prelucrate.

Nota: Hotararea CJUE din 1 octombrie poate fi consultata integral aici.

Persoanele fizice cu risc fiscal ridicat, verificate incepand din august

ANAF a demarat in urma cu doua luni verificarea persoanelor fizice cu venituri maricare prezinta risc fiscal ridicat, o actiune prin care Fiscul verifica toate categoriile de contribuabili care afiseaza o avere semnificativa, ce nu poate fi justificata prin veniturile declarate.

Printre persoanele vizate se regasesc personalitati ale vietii publice, camatari sau manelisti, in total aproape 8.000 de cetateni romani asupra carora planeaza suspiciuni ca nu ar fi facut dovada fiscalizarii veniturilor cu care si-au construit averile.

In litigiul prezentat si dezbatut de CJUE, mai multi contribuabili romani dintre cei vizati de controalele Fiscului sunt persoane care obtin venituri din activitati independente. ANAF a transmis CNAS datele privind veniturile lor declarate, iar pe baza acestor date, CNAS a solicitat plata restantelor contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate.

Reclamantii au sesizat Curtea de Apel Cluj cu o actiune prin care contesta legalitatea transferului datelor fiscale privind veniturile lor in raport cu prevederile Directivei 95/46. Acestia au sustinut ca, pe baza unui simplu protocol intern, datele mentionate au fost transmise si utilizate in alte scopuri decat cele pentru care fusesera comunicate initial catre ANAF, fara consimtamantul lor expres si fara informarea lor prealabila.

In acest context, Curtea de Apel Cluj a solicitat CJUE sa stabileasca daca dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administratiei publice a unui stat membru sa transmita date cu caracter personal unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii lor ulterioare, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere si despre aceasta prelucrare.

avocatul contribuabilului,

Depunerea Unei Contestatii la Anaf – Reglementări privind depunerea unei contestații la ANAF

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Aceasta procedura a contestatiei este un drept legitim al contribuabilului nemultumit de cele consemnate intr-un act administrativ fiscal, cum ar fi decizia de impunere sau un act administrativ fiscal de executare silita, ce incepe prin emiterea somatiei de plata.

ANAF - logo nouRetinem, asadar, ca urmarim doua proceduri de contestare, in functie daca s-a inceput sau nu executarea silita a contribuabilului.

Sa presupunem ca nu s-a inceput executarea silita, tu ca si contribuabil ti-ai exprimat un punct de vedere in scris fata de constatarile unei echipe de inspectie, iar echipa de inspectie iti explica frumos ca nu ai habar de reglementarile fiscale, desi esti inconjurat de cei mai buni specialisti, si iti emite o decizie de impunere cu niste taxe pe care nu le consideri datorate la plata.

In acest caz, in termen de maxim 30 de zile de la data la care ai luat la cunostinta de existenta acestei decizii de impunere ce a putut fi comunicata fie prin posta, fie direct sub semnatura, ai dreptul sa depui o contestatie in asa-zisa cale administrativa de atac. Retinem faptul ca incepand cu 1 ianuarie 2016, conform prevederilor din noul Cod de Procedura Fiscala, termenul de depunere a unei contestatii pe cale administrativa de atac este de 45 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal contestat.

Unde se depune contestatia?

Odata formulata contestatia, aceasta se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ contestat, cu precizarea ca depunerea ulterioara termenului indicat conduce la decaderea contestatiei.

Care sunt elementele minime ale unei contestatii?

Enumeram aceste elemente minime, pe care trebuie sa le argumentam foarte bine intr-o contestatie, deoarece lipsa oricaruia dintre aceste elemente conduce la respingerea contestatiei pe motive formale, fara a se mai analiza fondul economic si reglementarea fiscala aferenta.

In acest sens, elementele minime ale unei contestatii sunt enumerate de art. 206 din Codul de Procedura Fiscala, dupa cum urmeaza:

a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestatiei;
c) motivele de fapt si de drept;
d) dovezile pe care se intemeiaza;
e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice.

Pentru ca o contestatie sa aiba succes, se impune o foarte corecta argumentare, bazata pe elemente logice si sustinuta prin dovezi concrete de aplicare a temeiului normativ fiscal.

Insa nimeni nu garanteaza succesul unei contestatii, pentru ca in toate procesele castigate de contribuabil fata de Fisc, din ce in ce mai multe in ultimul timp, a existat depusa o contestatie respinsa prin solutionarea data tot de o echipa din cadrul autoritatii fiscale. Daca solutionarea contestatiei ar fi fost facuta de un organism independent, nu am fi privit cu subiectivism la modul de solutionare.

Ce procedura urmarim din perspectiva contestatiei, cand incepe executarea silita?

In primul rand, ar trebui sa stim prin ce act administrativ fiscal incepe procedura executarii silite.

Executarea silita incepe prin comunicarea catre contribuabil a somatiei de plata. Daca un contribuabil primeste acest document, si noi ne referim la procedura legala, si nu la degringolada ce se intalneste uneori in viata de zi cu zi, trebuie ca acest contribuabil sa se astepte la masuri coercitive din partea autoritatii fiscale, masuri legale, deoarece acestea exprima vointa de drept a statului.

Dupa primirea acestui document, este foarte probabila blocarea conturilor bancare, instituirea sechestrelor asiguratorii si, din ce in ce mai des, vanzarea activelor contribuabilului.

Cand se depune o contestatie impotriva executarii silite?

Termenul de depunere a unei contestatii in procedura executarii silite este de maxim 15 zile de la comunicarea catre contribuabil a actelor administrative fiscale contestate. Trebuie sa amintim un lucru foarte important: aceasta contestatie impotriva executarii silite se depune la instanta de judecata la care este arondata autoritatea fiscala emitenta a actelor contestate.

Exista proceduri ajutatoare contribuabilului?

Pentru suspendarea pe o anumita perioada de timp a executarii silite acordam atentie la doua proceduri:

a) depunerea la autoritatea fiscala a unei scrisori de garantie bancara sau a unei polite de asigurare are ca efect suspendarea executarii silite. Este o procedura relativ usoara, dar foarte greu de pus in practica de catre contribuabilii onesti ce inregistreaza lipsa de lichiditati, tocmai fenomenul ce a condus la neplata impozitelor.

b) depunerea unei cautiuni, stabilita de instanta de judecata, in procent de pana la 20% din sumele contestate, conform art. 215 din Codul de Procedura Fiscala, in functie de aprecierea judecatorului, ce suspenda executarea silita pana la judecarea pe fond a cauzei.

avocatul contribuabilului,

Controlul ANAF/AntiFrauda – Informatii practice pentru contribuabili

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Cand spui “control de la ANAF” sau “a trecut Garda pe la mine”, este suficient. Controlul fiscal este adesea un moment foarte stresant pentru contribuabil. Cu toate acestea, exista multe aspecte legislative care functioneaza in favoarea contribuabilului. Sunt incluse in mai multe legi si uneori e complicat sa le stii pe toate.

Ceea ce ne propunem este sa inventariem impreuna aspectele care functioneaza in favoarea dumneavoastra la orice control fiscal. Vom incepe prin gruparea aspectelor cunoscute mai bine de catre contribuabili, pentru a ajunge apoi la trucurile cu adevarat interesante.

Cuprins material:
1. Cine poate fi controlat de catre ANAF
2. Pentru ce puteti fi verificat
3. La ce aspecte trebuie sa fiti atent pe fiecare domeniu
4. Problemele practice ale avizului de inspectie fiscala
5. Contribuabilul are voie sa suspende inspectia fiscala?
6. Suspendarea de catre organul de control a inspectiei fiscale fara termen – abuz caruia i se raspunde pe masura
7. Inspectia fiscala se poate relua, pentru o perioada care mai fusese controlata?
8. „Precizari”. Ordine scoase din mapa de catre inspectori – sunt legale?
9. Documentele justificative: o decizie a inaltei Curti, de aplicat in practica
10. Noul Cod civil prezuma buna credinta a Dumneavoastra la controlul fiscal!
11. O cauza solutionata de CEDO – importanta in materia contraventiilor fiscale
12. Problema generala a inspectiei fiscale
13. Zece exemple practice.

 

Pentru informatii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

avocatul contribuabilului,

ANAF – Cum afli online ce datorii ai la Fisc-Anaf?

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Printre documentele ce pot fi obtinute in prezent cu ajutorul SPV se numara si situatia obligatiilor ce trebuie platite Fiscului. Pentru a procura rapid acest act, trebuie sa urmati cativa pasi simpli.

Nota: In cadrul acestui ghid sunt oferite informatii pentru persoanele care se autentifica in SPV cu nume de utilizator si parola. Mai multe informatii despre cum pot persoanele fizice sa obtina acces la acest serviciu al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) gasiti in acest articol.

1. Primul pas este sa va autentificati in SPV cu numele de utilizator si parola folosite la inregistrare. Intrati pe www.anaf.ro si gasiti in coltul din dreapta sus al site-ului butonul”Autentificare Username”.

2. Dupa ce apasati butonul sunteti redirectionat catre pagina in care puteti introduce numele de utilizator si parola. Apasati “Autentificare” si vi se cere un cod unic de siguranta. Introduceti codul si apasati inca o data “Autentificare”. (Codul unic de siguranta este transmis automat pe adresa de e-mail folosita la inregistrarea in SPV si este valabil timp de 300 de secunde.)

3. Dupa ce ajungeti in pagina de start a SPV, folositi meniul din stanga pentru a ajunge in zona de solicitari, la “Informatii”.

4. Pentru a obtine actul cu situatia datoriilor la ANAF, selectati la tipul documentului”Obligatii de plata”. Apasati “Trimite”.

5. Veti fi informat ca cererea a fost inregistrata in sistem si ca raspunsul poate fi gasit in sectiunea de mesaje din meniul din stanga paginii.

6. Lista cu toate documentele solicitate prin intermediul SPV — cu data si ora la care au fost afisate — poate fi gasita in sectiunea de mesaje. Pentru a salva documentul care va intereseaza, apasati butonul “PDF”. Odata salvat in calculator, fisierul poate fi consultat pentru a afla ce obligatii aveti de platit la Fisc.

In afara de suma de plata, documentul mai contine, printre altele, si informatii despre natura obligatiei datorate si termenul pana la care suma respectiva de bani trebuie achitata.

Atentie! Datoriile incluse in documentul generat automat de SPV sunt cele existente in sistemul informatic al ANAF pana in ultima zi a lunii precedente. De exemplu, daca solicitati documentul in cursul lunii august, acesta va contine doar obligatiile de plata inregistrate pana in ultima zi a lunii iulie.

Potrivit informatiilor puse la dispozitie de Fisc, “Situatia obligatiilor de plata” cuprinde toate obligatiile de plata stabilite de unitatile fiscale sau de alte institutii si transmise catre ANAF pentru incasare. Prin urmare, in SPV nu figureaza impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe mijloacele de transport sau alte impozite locale.

Important! Prin intermediul SPV, persoanele fizice mai pot obtine situatia contributiilor sociale declarate de catre angajatori, nota obligatiilor de plata, adeverinta de venit si certificatul de atestare fiscala. Totodata, acest serviciu permite completarea online a declaratiilor fiscale 200, 220 si 230.

avocatul contribuabilului,

ANAF poate controla o firmă doar dacă aceasta corespunde criteriilor impuse de un articol din Codul de Procedură Fiscală

Our Reader Score
[Total: 0 Average: 0]

Inspecţia fiscală se poate face doar în anumite condiţii stabilite de legislaţia fiscală. Până acum, acţiunile de control fiscal la firme puteau fi declanşate doar de către Fisc, dar după recenta modificare a Codului de Procedură Fiscală, lucrurile s-au schimbat puţin, în sensul că mai pot şi alţii să ceară inspecţie fiscală la un agent economic.

O firmă poate fi controlată în baza prevederilor articolului 100 din Codul de Procedură Fiscală, care până acum prevedea următoarele: „(1) Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.

(2) Analiza de risc reprezintă activitatea efectuată în scopul de a identifica riscurile de nedeclarare a creanţelor fiscale, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în vederea selectării contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale.
(3) Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la procedura de selectare folosită. De pe 23 iulie 2014 se aplică şi alineatul 4), care s-a introdus la articolul 100 şi spune că inspecţia fiscală se poate face şi la solicitarea altor instituţii ale sta­tului, dar în condiţiile unei analize de risc: „(4) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul solicitărilor primite de la alte instituţii ale statului, precum şi în cazul în care în alte acte normative este prevăzută efectuarea unei acţiuni de inspecţie fiscală“.
Dar firmele mai pot fi controlate de către inspectorii ANAF şi în alte situaţii. Inspecţia de fond se face obligatoriu atunci când o entitate economică (societate, PFA etc.) solicită rambursarea unor sume din TVA mai mari de 5.000 de lei. În cazul în care firma cere statului să îi restituie TVA în cuantum mai mic, atunci controlul Fiscului poate fi ulterior rambursării efective a banilor.

De asemenea, pentru firmele intrate în insolvenţă, inspecţia fiscală trebuie făcută în primele două luni de la declanşarea procedurii insolvenţei. Prevederea efectuării controlului fiscal imediat după declanşarea procedurii a fost introdusă recent în legislaţie, odată cu modificarea Legii insolvenţei.
De asemenea, Fiscul mai are pârghii prin care să controleze firmele, în afara celor prezentate anterior.

Este vorba despre controalele încrucişate care se fac la anumite firme. Dacă în timpul controlului de fond la o firmă, în baza analizei de risc reieşite ca urmare a prevederilor art. 100 din Codul de Procedură Fiscală, se constată că firma controlată a înregistrat toate facturile în Declaraţia 394 numită „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional“, dar partenerul de afaceri care a emis sau primit facturile respective (deci, furnizorul sau clientul) nu a declarat respectivele facturi în Declaraţia 394, atunci acei din urmă contribuabili riscă să facă obiectul unei inspecţii fiscale.