GHIDUL-ROMANULUI-DIN-STRAINATATE – ROMANI-STRAINATATE

GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE

Acest ghid a fost creat de CAB.AV.COLTUC in ideea de a ajuta Romanii aflati in afara granitelor tarii, cuprinde si dezbate in 16 parti, problemele principale pe care cetatenii romani le-ar putea intampina in statele in care traiesc ori isi desfasoara activitatea pe teritoriul altor state.

 

 

 

 

Printre problemele dezbatute gasim: procesul penal, cauze civile precum divortul, partajul, adoptia, proceduri comerciale de infiintare a societatilor pe teritoriul Romaniei dar si proceduri internationale cum ar fi procedura exequatorului sau cele de obtinere a vizelor pentru SUA, Australia si Canada.

1.DESPRE PROCESUL PENAL DIN ROMANIA

Scopul procesului penal — In procesul penal se urmareste constatarea la timp si in mod complet a faptelor care sunt infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita in raport cu vinovatia sa si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala ( sa nu fie pedepsita penal ).

Procesul penal trebuie sa asigure apararea ordinii de drept, apararea persoanei, apararea drepturilor si libertatilor persoanei, prevenirea savarsirii infractiunilor si educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.

Legalitatea procesului penal — Procesul penal trebuie sa se desfasoare, in toate fazele sale (urmarire penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive) potrivit legii.

Oficialitatea procesului penal — Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, de catre organele judiciare, cu exceptia cazului in care se dispune altfel prin lege.

Aflarea adevarului — In procesul penal trebuie sa se asigure, cu stringenta, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei si cu privire la faptuitor ( cel care a savarsit fapta prevazuta de legea penala).

Rolul activ al organelor judiciare — Organele judiciare ( organele de cercetare penala, procurorul si instanta de judecata) au obligatia sa manifeste rol activ in desfasurarea procesului penal.

Garantarea libertatii persoanei — In tot procesul penal se garanteaza si se asigura libertatea persoanei umane.

Daca persoana fata de care s-a dispus masura arestarii preventive sau masura de siguranta a internarii medicale ori o alta masura prin care i se restrange libertatea, considera ca aceasta masura este ilegala, are dreptull sa se adreseze, in acest sens, instantei de judecata legal competente, in tot cursul procesului penal.

Orice persoana care a fost privata de libertate sau careia i s-a restrans libertatea, in cursul procesului penal, ilegal sau pe nedrept, are dreptul sa i se repare paguba materiala/morala pricinuita, in conditiile legii.

In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul care este arestat preventiv poate sa ceara (are dreptul) liberarea provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

Respectarea demnitatii umane — Orice persoana care este urmarita penal sau judecata, trebuie sa fie tratata cu respectarea demnitatii umane. Este pedepsita de lege supunerea acestei persoane la tortura sau la alte tratamente crude, inumane sau degradante (aceste manifestari sunt fapte care constituie infractiuni de sine statatoare, prevazute si pedepsite de legea penala).

Prezumtia de nevinovatie — Orice persoana este considerata nevinovata pana cand i se stabileste vinovatia printr-o hotarare judecatoreasca penala ramasa definitiva (deci care poate fi atacata cu apel sau recurs).

Garantarea dreptului de aparare — Dreptul de aparare este garantat tuturor partilor in procesul penal (invinuitului/inculpatului, partii vatamate, partii civile si partii responsabile civilmente).

In cursul procesului penal, organele judiciare (organele de cercetare penala, procurorul si instanta de judecata) au obligatia sa asigure partilor exercitarea deplina a drepturilor lor procedurale, potrivit legii si sa administreze probele in apararea lor.

Organele judiciare sunt obligate sa-l incunostinteze, imediat si inainte de a-l audia, pe invinuit/inculpat (dupa cum nu s-a pus ori s-a pus in miscare actiunea penala) despre fapta pentru care este invinovatit si cercetat penal, incadrarea juridica a acestei fapte si sa-i asigure posibilitatea sa-si pregateasca si sa-si exercite apararea.

Orice parte in procesul penal are dreptul sa fie asistata de un aparator, ales sau numit din oficiu (in cazurile prevazute de legea procesual penala), in tot cursul procesului penal.

Organele judiciare sunt obligate sa il incunostinteze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator si se va consemna aceasta instiintare intr-un proces-verbal, numit proces-verbal de ascultare a invinuitului/inculpatului.

Organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru a asigura asistenta juridica a invinuitului/inculpatului, in conditiile si cazurile prevazute de legea procesual penala, daca acesta nu are aparator ales.

Limba in care se desfasoara procesul penal — In cadrul procesului penal, procedura judiciara se desfasoara in limba romana.

In fata organelor judiciare se asigura partilor si celorlalte persoane chemate in procesul penal, dreptul de a-si folosi limba materna insa, actele procedurale se vor intocmi, intotdeauna, in limba romana.

Folosirea limbii oficiale prin interpret — Partile care nu vorbesc limba romana sau nu se pot exprima, li se va asigura, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunostinta de dosar, dreptul de a vorbi in instanta si dreptul de a pune concluzii in instanta, prin intermediul unui interpret.

 

2. DESPRE INFIINTARE FIRME IN ROMANIA

INFIINTARE SRL IN ROMANIA

Pentru a avea dosarul compet in vederea infiintarii unei societati cu raspundere limitata, acesta trebuie sa contina urmatoarele documente:

1. Dovada rezervare denumire.
2. Act constitutiv (care poate fi autentificat de catre avocat/notar dar poate fi si sub semnatura privata)
3. dovada sediu ( act proprietate, contract de inchiriere, subinchiriere, contract de comodat).
4. specimen de semnatura pentru administrator (care se poate da la notariat sau la depunerea dosarului, la ONRC i fara plata).
5. cazier fiscal i de la 1 octombrie 2007 informatiile din cazierul fiscal al contribuabililor vor fi transmise in format electronic de ANAF catre ONRC, la solicitarea acestuia din urma, in termen de opt ore. Solicitantii vor obtine cazierul fiscal direct de la oficiile registrului, ONRC colectand, de asemenea, pentru fiecare solicitare si taxa de 20 RON prevazuta de art.9, alin (3) din OG nr.75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
6. copii de pe acte identitate asociati/administrator.
7. dovada depunere capital social.
8. declaratie pe propria raspundere ca sunt indeplinite conditiile pentru a fi asociat/administrator (poate fi autentificata de avocat).
9. aviz asociatie proprietari + vecini pe verticala si pe orizontala, cu acordul comitetului executiv al asociatiei, semnat de membrii acestuia.
10. cerere inregistrare.
11. declaratie pe propria raspundere ca sunt indeplinite conditiile de autorizare
12. formular inregistrare fiscala.

INFIINTARE SA (Societate comerciala pe actiuni) IN ROMANIA

Societatea comerciala pe actiuni – este forma de societate comerciala al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii raspunzand numai in limita aportului lor.

Capitalul social va fi fixat de catre actionari raportat la nevoile societatii, insa nu poate fi mai mic decat echivalentul in Ron a 25.000 Euro.

Societatea comerciala pe actiuni se poate constitui prin:

• aporturile a cel putin doi actionari pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor;
• subscriptie publica care presupune o oferta de subscriere adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.

Documentele pe care trebuie sa ni le puneti la dispozitie pentru inregistrarea societatii comerciale pe actiuni – SA sunt:

• copie carte de identitate/pasaport ale actionarilor;
• dovada sediului social (contract de inchiriere/subinchiriere/contract de comodat etc.); in cazul in care nu dispuneti de un spatiu pentru stabilirea sediului social;
• acordul Asociatiei de proprietari, in cazul in care sediul social va fi intr-un bloc;
• acordul vecinilor;
• specimen de semnatura.

Dosarul ce urmeaza a fi depus la Registrul Comertului pentru inregistrarea societatii comerciale pe actiuni va cuprinde urmatoarele documente:

• cererea de inregistrare;
• dovada verificarii disponibilitatii si a rezervarii firmei;
• actul constitutiv;
• dovada privind sediul social/secundar;
• dovada capitalui social;
• actele privind proprietatea pentru aporturile in natura subscrise si varsate la constituire;
• declaratiile date pe propria raspundere, dupa caz, de catre fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numita administrator sau cenzor, din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile legale pentru detinerea acestor calitati;
• specimenele de semnatura ale reprezentantilor societatii;
• daca este cazul:
  • actele de inregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);
  • hotararea organului statutar al fondatorilor persoane juridice privind participarea la constituirea societatii (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);
  • mandatul pentru persoana abilitata sa semneze actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului persoana juridica (original sau copie certificata si, dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public);
  • declaratia fondatorilor/administratorilor/membrilor/directoratului/ directorilor privind datele de identificare a societatii de registru independent privat autorizat care tine registrul actionarilor;
  • avizele prealabile prevazute de legile speciale;
• dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale;
• imputernicire avocatiala.

3. DESPRE ADOPTII IN ROMANIA

Conform Art. 451. Codul Civil al României „Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.”

Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă reşedinţa obişnuită atât a adoptatorului sau familiei adoptatoare cât şi cel al adoptatului.

Potrivit legii române:

– adopţia internă este adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România;

– adopţia internaţională este adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului;

Prin reşedinţă obişnuită în România a copilului se înţelege situaţia:

a) copiilor cetăţeni români cu domiciliul în România care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei;
b) copiilor cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau străini care au drept de rezidenţă permanentă ori, după caz, drept de şedere permanentă pe teritoriul României şi care au locuit în mod efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de încuviinţare a adopţiei.”

Pot adopta atât familiile (persoane căsătorite intre ele-soţ şi soţie) cât şi persoana singură (necăsătorită) care obţin atestatul de familie/persoană aptă să adopte.

Potrivit Art. 459. din Codul Civil al Romaniei prevede că “ Persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi persoanele cu boli psihice şi handicap mintal nu pot adopta”.

(1) Persoana care a fost condamnată definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta.

(2) Persoana ori familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti nu poate adopta.
(3) Interdicţia se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).

4. DESPRE ACTIUNE IN TAGADA PATERNITATII

Pe parcursul casniciei, toti copiii nascuti de catre sotie sunt presupusi a fi copiii sotului. Aceasta prezumtie juridica se aplica si daca sotii sunt despartiti in fapt, dar sunt inca casatoriti si chiar si daca exista un proces de divort pe rolul instantelor care inca nu s-a finalizat. In anumite situatii, insa, aceasta presupunere ar putea fi neconforma cu realitatea, in sensul ca alt barbat decat sotul mamei este adevaratul tata biologic al copiilor. De regula, cel interesat sa corecteze presupunerea gresita este fie sotul mamei, fie mama sau chiar copilul insasi. Prcedura la care acestia trebuie sa apeleze se numeste tagada paternitate si se solutioneaza in instanta de judecata.

De exemplu, atunci cand presupusul tata – sotul mamei – solicita sa se constate ca nu el este tatal biologic al copilului sotiei sale, mama poate avea interesul sa se opuna astfel incat copilul sau sa fie juridic legat de sotul sau.

Si in cealalta situatie, in care mama porneste actiunea de tagada paternitate si sustine ca sotul sau nu este tatal biologic al copilului, acesta din urma, din ratiuni de ordin social sau pentru ca s-a atasat emotional de copil, are interes in mentinerea prezumtiei.

 

5. DESPRE SUCCESIUNI SI MOSTENIRI IN ROMANIA
Noul Cod civil (Legea 287/2009) a intrat in vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie, iar efectele aplicarii acestuia vor fi deosebit de complexe, existand atat modificari si completari aduse legislatiei deja existente, cat si institutii fundamental noi. Va prezentam prevederile Noului Cod civil in materia transmisiunii mostenirii si a nedemnitatii succesorale.

Transmisiunea mostenirii este reglementata in Noul Codul civil la art. 1100-1134. Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea, intr-un anumit termen, denumit de legiuitor termen de optiune succesorala.

Termenul de optiune succesorala este de un an de la deschiderea mostenirii. In anumite situatii expres reglementate de Cod, termenul de un an curge:

– de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea mostenirii;
– de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, cu exceptia cazului in care succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;

– de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
– de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.

Mostenitorii celui care a decedat fara sa-si fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.

Acceptarea mostenirii

Nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine. Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica, in limita indestularii creantei lor.

Renuntarea la mostenire

Renuntarea la mostenire nu se presupune, ci trebuie facuta in forma autentica la orice notar public sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, cu exceptia cazului in care, indeplinind conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, succesibilul nu accepta mostenirea in termenul de un an, respectiv in termenul mai scurt stabilit de instanta, desi cunostea deschiderea mostenirii ca urmare a citarii sale de catre notarul public.

6. DESPRE REVENDICARI IN ROMANIA

Actiune in revendicare avand ca obiect bunuri imobile. In cazul in care are ca obiect un bun imobil proprietate personala sau individuala, reclamantul trebuie sa probeze ca este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat; in favoarea paratului opereaza o prezumtie relativa de proprietate, depsrinsa din faptul posesiunii bunului.
Are caracter imprescriptibil sub aspect extinctiv. Ea poate fi paralizata totusi prin invocare de catre parat a exceptiei ca a dobandit bunul revendicat prin uzucapiune.
In cazul admiterii actiunii proprietarului, posesorul parat (de buna sau de rea credinta) va fi obligat sa-i restituie bunul respectiv liber de orice sarcina (in natura sau, cand aceast lucru nu mai este posibil, prin echivalent).

 

7. DESPRE STABILIRE PENSIE ALIMENTARA IN ROMANIA

 

Pensia alimentară în favoarea copilului, stabilită în urma pronuntării unei sentinte de divort sau în urma separării unor părinti necăsătoriti. Acest tip de obligatie este general valabilă în lume pentru părintii divortati. Există posibilitatea stabilirii pensiei de întretinere în bani sau în natură. În România obligatia este reglementată de articolele 529 – 534 din noul Cod Civil. Dacă în vechiul cod civil posibilitatea plătii în natură exista din punct de vedere teoretic, jurisprudenta română nu a aplicat-o dând preferintă plătii pensiei alimentare în bani. Noul cod civil, care instituie custodia comună a celor doi părinti asupra minorului după divort, dă o preferintă plătii pensiei în natură (prin Art. 530), plata în bani fiind o alternativă în cazul în care unul dintre părinti nu se achită de această obligatie sau cere expres să efectueze plata pensiei alimentare în bani. O altă noutate introdusă de codul civil este aceea că, în România, stabilirea obligatiei de întretinere se face pentru ambii părinti, indiferent cu cine va locui copilul (spre deosebire de Codul Familiei care a fost abrogat si care stabilea obligatia de plată a pensiei de întretinere doar asupra aceluia dintre părinti care nu primea încredintarea minorului).

 

8. DESPRE OBTINEREA CERTIFICATELOR DE CASATORIE/NASTERE/DECES

 

Obţinerea documentelor din România

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate la obţinerea unor duplicate ale certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces).

Cadrul juridic în materie este dat de:

• Convenţia de la Viena, din 1963 privind relaţiile consulare;
• Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă;
• Codul de procedura civilă şi Codul de procedură penală.

La cererea cetăţenilor români din Franţa, Ambasada României la Paris primeşte şi transmite în ţară, cu perceperea anticipată a taxelor consulare, solicitările privind obţinerea de acte din România.

De asemenea, cetăţenii români pot solicita, prin intermediul Ambasadei, verificări la Casele de Asigurări de Sănătate din România referitoare la calitatea de asigurat. In urma răspunsurile primite, se eliberează atestaţii.

1. Certificatul de cazier judiciar pentru persoane fizice

Poate fi solicitat fie prin intermediul Ambasadei, fie prin împuternicit, În baza unei procuri speciale autentificate.

În baza art. 21 alin.3 din legea nr. 290/2004 cererile pentru obţinerea cazierului judiciar se depun numai personal.

Documente necesare:

• cerere servicii consulare
• cerere tip
• document de identitate valabil (paşaport sau CI valabile in original pentru cetăţenii UE si paşaport valabil, in original, pentru cetăţenii non-UE).

2. Acte de stare civila (certificat de naştere, certificat de căsătorie, certificat de deces)

Certificatele de naştere şi de căsătorie se eliberează numai titularilor sau reprezentanţilor legali ai acestora, iar certificatele de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite in baza documentelor de identitate in original, valabile.

Certificatele de stare civilă se pot elibera şi altor persoane împuternicite prin procură specială.

Documente necesare:

• cerere servicii consulare;
• cerere tip;
• document de identitate valabil (paşaport sau CI valabile in original pentru cetăţenii UE si paşaport valabil, in original, pentru cetăţenii non-UE).

9. DESPRE OBTINEREA PASAPORTULUI  IN ROMANIA

Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice se depun personal de cãtre solicitanţi, în ţarã, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple în a cãror razã de competenţã au domiciliul sau, dupã caz, reşedinţa, iar în strãinãtate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României (art. 15 alin. 8 coroborat cu alin. 2 din Legea nr. 248/2005).
În cazul în care, din motive obiective, solicitantul paşaportului simplu electronic nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple de la domiciliu sau reşedinţã, cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple. (art. 15 alin. 9 coroborat cu alin. 3 din Legea nr. 248/2005).

TERMEN DE ELIBERARE A PAŞAPORTULUI SIMPLU ELECTRONIC.

Cererile se soluţioneazã de autoritãţile competente, în termene care curg de la data depunerii acestora şi care nu pot depãşi:
– 30 de zile lucrãtoare, în cazul cererilor privind eliberarea paşapoartelor simple electronice depuse în ţarã;
– 90 de zile lucrãtoare, în cazul cererilor privind eliberarea paşapoartelor simple electronice depuse în strãinãtate.

În prezent s-a reuşit reducerea termenului de eliberare la 14 zile calendaristice pentru cererile depuse în ţară.

10.DESPRE OBTINEREA CARTII DE IDENTITATE

Cartea de identitate românească reprezintă documentul care atestă identitatea, cetăţenia română şi domiciliul stabil în România şi se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.

Suplimentar, de la 01.01.2007, cartea de identitate poate fi folosită şi ca document de călătorie, dar numai în interiorul Uniunii Europene (pot fi trecute numai graniţe între state din Uniune).

Conform legii (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.97/2005), prin act de identitate se înţelege, pe lângă cartea de identitate, atât cartea de identitate provizorie, cât şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate

ATENŢIE: Toate persoanele care doresc să obţină sau să-şi preschimbe paşaportul (cu domiciliu în România), nu se pot prezenta la ghişeele serviciilor de paşapoarte, decât cu Cărţi de Identitate. Buletinul de identitate, chiar dacă se află în termenul de valabilitate, nu este recunoscut şi trebuie preschimbat !

La fel, în afara graniţelor României, în statele Uniunii Europene, este recunoscută doar cartea de identitate, nu şi buletinul de identitate!

Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când persoana fizică nu posedă toate documentele necesare eliberării cărţii de identitate.

Persoanele cu domiciliul stabilit în străinătate (cu paşaport cu această menţiune) pot solicita în ţară, autorităţilor de evidenţă populaţiei pe raza cărora şi-a stabilit temporar rezidenţa, o carte de identitate provizorie, pe durata şederii în România.

Cetăţenii români care se află în străinătate şi cărora le expiră cărţile de identitate, pot să le reînnoiască personal la întoarcerea în ţară.

In situaţia în care nu vă puteţi deplasa în România, la cererea dvs., Ambasada poate întocmi şi autentifica o procură prin care împuterniciţi persoane din ţară, să indeplinească formalităţile legale privind obţinerea cărţii dvs. de identitate (procedura „prin procură”).

11.RECUNOASTEREA CASATORIEI/DIVORTULUI PRONUNTAT IN STRAINATATE/EXEQUATOR

Raporturile juridice care implică un element străin (de extraneitate) se rezolvă prin intermediul instituţiei numită exequatur. Dacă o hotărâre judecătorească străină nu se execută de bună voie, se pune problema executării silite, prin procedura exequaturului, reglementată în România de Legea 105 din 1992.
Recunoaşterea poate fi refuzată în următoarele situaţii :

· hotărârea este rezultatul unor fraude în procedura urmată în străinătate,
· hotărârea încalcă ordinea de drept internaţional privat român,
· procesul a fost soluţionat între părţi, printr-o hotărâre chiar nedefinitivă a instanţelor române.
Cererea de recunoaştere poate fi făcută pe cale principală sau incidentă şi trebuie să cuprindă toate elementele obligatorii ale unei cereri de chemare în judecată şa cum sunt enumerate de Codul Civil român. Încuviinţarea executării hotărârii străine este condiţionată de faptul că hotărârea trebuie să fie executorie potrivit legii instanţei care a pronunţat-o, iar dreptul de a cere executarea silită să nu fie prescris.

 

 

12. DIVORTUL IN ROMANIA

 

Cetatenii romani si straini, locuind in afara Romaniei, au posibilitatea, in anumite conditii, de a divorta in Romania, in baza Codului Civil si a Codului de Procedura Civila.
Mai mult, in aceste conditii, prezenta lor nici nu este solicitata de legislatia romana, ei putand fi reprezentati de un avocat mandatat special in acest sens.
Conditiile in care se poate efectua divortul in Romania:

–       cand cel care initiaza divortul din strainatate este cetatean roman

sau

–       cand celalalt sot locuieste in Romania

sau

–       cand ambii soti sunt cetateni romani, indiferent daca locuiesc sau nu pe teritoriul Romaniei

Trebuie spus ca, in cazul cetatenilor romani casatoriti cu cetateni straini, membri ai UE, se poate divorta in Romania doar daca unul dintre soti locuieste stabil (cel putin de 6 luni sau 1 an, in functie de situatie) in Romania.

13. PARTAJUL IN ROMANIA
Conform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor”. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.
Tipuri de partaj

Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  pe cale conventionala

  pe cale judiciara

In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de  imparteala.

Acte necesare pentru introducerea actiunii de partaj:

  cerere de chemare in judecata

  acte doveditoare privind proprietatea bunurilor

  dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar

Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina:

  nume, domiciliu sau resedinta partilor

  numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat

  obiectul cererii

  motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea

  aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Taxa de timbru judiciar:

Taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileste procentual la valoarea masei partajabile. In anumite conditii, se poate recupera insa, daca partajul s-a efectuat prin intelegerea partilor

Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.

 

14. DEPRE PROCEDURA OBTINERII VIZELOR

PROCEDURA OBTINERE VIZA SUA

Procedura de solicitare a vizelor – PAS CU PAS

• PASUL 1: Faceţi o fotografie
• PASUL 2: Completaţi formularul online DS-160 şi tipăriţi Pagina de Confirmare când terminaţi
• PASUL 3: Înregistraţi-vă online şi creaţi un profil
• PASUL 4: Achitaţi taxa pentru interviu la orice sucursală BRD
• PASUL 5: Programaţi-vă interviul online sau prin intermediul call center-ului
• PASUL 6: Veniţi la Ambasadă pentru interviu
• PASUL 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate prin TNT.

PROCEDURA OBTINERE VIZA AUSTRALIA

Pentru a aplica pentru o ETA ai nevoie de:

• un pasaport valid
• un card de credit valid, de tip American Express, Diners Club, JCB , Mastercard sau Visa.

Desi costul pentru viza este 0, este necesar sa achiti o taxa de serviciu de 20 de dolari pentru fiecare aplicant. Iar daca mergi in vacanta printr-o agentie de turism si aceasta iti poate depune aplicatia pentru ETA. In plus, daca vrei sa obtii o viza turistica pentru o perioada mai mare de trei luni, ar trebui sa achiti o taxa de 100 de dolari.

Daca vei calatori cu familia, inclusiv copiii, ar trebui sa stii ca fiecare membru al familiei trebuie sa aiba o viza pe pasaport sau o ETA.

PROCEDURA OBTINERE VIZA CANADA

Procedura ce trebuie urmata pentru ca rudele unei persoane cu rezidenta in Canada sa obtina viza de sedere temporara este:

• Se completeaza formularul pentru aplicare viza;
• Se trimite in Romania la cel care vrea sa primeasca viza impreuna cu adeverinta de la serviciu („Letter of Employment”) cu veniturile celui care face invitatia si antetul companiei;
• Se depun actele la Ambasada Canada din Bucuresti sau se pot trimite prin DHL impreuna cu pasaportul si celelalte acte;
• Se plateste taxa de viza*

Se poate intampla sa fiti chemat la un interviu la Ambasada Canadei, insa de cele mai multe ori acest lucru nu este necesar. Este posibil ca viza sa nu fie eliberata, insa de regula (cel putin pentru parinti) nu sunt intampinate probleme in obtinerea ei. Viza se poate primi prin posta direct daca a fost trimisa prin DHL.

Toate acestea pot dura citeva saptamani, insa nu e bine nici sa trimiteti documentele cu foarte mult inainte de eliberarea vizei (nu cu luni inainte). Viza o sa fie eliberata incepind cu data la care este procesata si de obicei este valabila pentru 6 luni. Se poate cere o prelungire a vizei cu cateva saptamani inainte de a expira (3-5).

Viza temporara (turistica) nu va permite sa lucrati in Canada.

Nu este necesara autentificarea la notar a actelor trimise.

Nota: Taxele de viza pentru Canada se pot plati la orice sucursala a Bancii Transilvania.

 

Speram ca acest ghid sa va fie de ajutor si sa gasiti rapuns la intrebarile dvs. printre problemele dezbatute de avocati specializati.

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0040745150894

 

 

 

GHIDUL ROMANULUI DIN STRAINATATE – ROMANI STRAINATATE