Model de acțiune în revocarea legatelor pentru ingratitudine
ACŢIUNE ÎN REVOCAREA LEGATELOR PENTRU INGRATITUDINE
Domnule Preşedinte, [1]
Subsemnatul [2] domiciliat în_, în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3]_, domiciliat în_, în calitate de pârât, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să dispuneţi
Revocarea legatului
instituit la data de_de către_, în favoarea_,
pentru ingratitudine.
De asemenea, solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele acţiunii sunt următoarele:
Motivele de fapt [4]: învederez instanţei că_
Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art._
Probe [6]: Solicit încuviinţarea următoarelor probe_
Anexez: înscrisuri, respectiv_, chitanţa de plată a taxei
judiciare de timbru în cuantum de 73.000 lei, precum şi timbrul judiciar , în valoare de 3.000 lei. [7]
Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [8]
Comentariu
[1] Natura juridică. Este o acţiune personală, prin care se urmăreşte readucerea în patrimoniul succesoral a bunului care a făcut obiectul legatului.
[2] Calitate procesuală activă (reclamant) să promoveze cererea au moştenitorii legali, indiferent că sunt sau nu rezervatari, legatarii universali sau cu titlu universal, chiar şi cei cu titlu particular, atunci când justifică un interes, precum şi creditorii lor pe calea acţiunii oblice, prevăzută de art. 974 C. civ. Moştenitorii trebuie să fi acceptat succesiunea, în caz contrar acţiunea va fi respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate.
[3] Calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul legatului care a săvârşit una dintre faptele prevăzute de Codul civil drept temei pentru revocare, respectiv: atentat la viaţa testatorului; delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa lui; sau, după moartea testatorului, injurie gravă adusă memoriei lui. Alături de beneficiarul legatului vor fi chemaţi şi ceilalţi moştenitori legali sau testamentari (universali şi cu titlu universal), întrucât în cazul revocării şi aceştia vor beneficia de readucerea bunului ce a făcut obiectul legatului la masa succesorală.
[4] Motivele acţiunii. Se va menţiona:
a) calitatea reclamantului de moştenitor acceptant. Se va indica data deschiderii succesiunii, ultimul domiciliu al defunctului(pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei), precum şi modalitatea de acceptare a succesiunii. De asemenea, se va menţiona gradul de rudenie al reclamantului cu autorul sau calitatea sa de legatar, pentru a justifica titlul de moştenitor;
b) calitatea de moştenitor acceptant a pârâtului, beneficiar al legatului. Beneficiarul legatului trebuie să fi acceptat succesiunea, în caz contrar, legatul fiind caduc, potrivit dispoziţiilor art. 928 C. civ.
c) motivul de revocare – cazurile în care legatarul săvârşeşte în mod culpabil o faptă dintre cele prevăzute de lege drept temei de revocare pentru ingratitudine:
[5] Temeiul de drept îl constituie, după caz, dispoziţiile art. 930 coroborat cu pct. 1 sau 2 din art. 831 ori dispoziţiile art. 931 C. civ. Astfel:
a) pentru fapte săvârşite în timpul vieţii testatorului, în raport de dispoziţiile art. 930 coroborat cu art. 830 pct. 1 si 2 C. civ., acţiunea poate fi formulată:
– pentru atentat la viaţa testatorului;
– pentru delicte, cruzimi sau injurii grave la adresa lui.
b) pentru fapte săvârşite după moartea testatorului, potrivit art. 931 C. civ., acţiunea poate fi promovată pentru injurie gravă adusă memoriei acestuia.
Aceste cauze de revocare urmează, în principiu, regimul juridic al revocării donaţiilor pentru ingratitudine.
[6] Probe.
a) înscrisuri – copia testamentului, certificate de moştenitor şi de legatar sau certificatul de deces şi acte de stare civilă ale părţilor pentru a dovedi vocaţia succesorală, acte ce probează modalitatea de acceptare a moştenirii, documente ce probează săvârşirea uneia din faptele ce constituie acte de ingratitudine (respectiv hotărâri judecătoreşti, dacă există);
b) interogatoriul pârâtului – pentru dovedirea faptelor personale săvârşite de pârât ce pot constitui motive de revocare pentru ingratitudine, de pildă injurie gravă în timpul vieţii testatorului sau adusă memoriei acestuia;
c) martori – pe aceleaşi aspecte ca şi interogatoriul.
[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se stabielște conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013.
, iar timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
[8] Instanţa competentă:
a) teritorial – este competentă instanţa de la ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 14 pct. 2 C. proc. civ.;
b) material – este competentă judecătoria sau tribunalul, după cum obiectul pricinii este de până la un miliard de lei sau peste această valoare, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ., respectiv art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ.
Această cerere poate fi formulată pe cale principală, dar şi pe cale incidentală în cadrul partajului succesoral.